Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 30/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
SENTINȚA Nr. 30
Ședința publică de la 26 2008
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă Didu Marinela
Asistent judiciar: - -
Asistent judiciar:
Grefier:
Pe rol, judecarea acțiunii formulată de reclamanții, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj, Ministerul Economiei și Finanțelor și autoritatea consultativă Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești - acordare spor confidențialitate.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că prin serviciul registratură pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar note de ședință, iar părțile solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ. După care,
Nemaifiind probe de administrat și având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, se constată încheiată cercetarea judecătorească și se reține cauza spre soluționare.
CURTEA:
Asupra acțiunii civile de față:
La data de 29 august 2007 reclamanții, -, personal auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Tg.C, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca aceștia să fie obligați să calculeze și să le plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu august 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate în raport de inflație, să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor încasate.
In motivarea acțiunii au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Prin dispoz.art.15 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15 % se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute de Legea 444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe,Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Deși, grefierii, conform art. 78 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15 % acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității.
În drept invocă dispoz. art. 30 alin. 3 din OG nr-.137/2000, art. 20 alin.3 din Legea 656/2002, art.3 din OG nr.19/2006, art. 21 alin.1 din OG 137/2000, art. 21 alin.3 din OG 137/2000, modificată și completată prin Legea 324/2006, art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii arătând că modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a unor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii, nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr. 137/2000. In măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare, este în contradicție cu dispozițiile art.16 din Constituție, există posibilitatea ca într-un litigiu de competența instanțelor judecătorești, cei interesați să invoce excepția de neconstituționalitate acelor prevederi legale. Sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține "situația comparabilă" - categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se află într-o situație comparabilă - element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare. Pe de altă parte, stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului și nu există dispoziții în sensul acordării drepturilor solicitate de reclamanți în OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
La data de 19 10 2007 pârâtul ministerul Justiției a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare pârâtul a arătat că dispozițiile referitoare la acordarea sporului de confidențialitate nu sunt discriminatorii.
Din examinarea dispozițiilor legale apare cu evidență faptul că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activitățiilor desfășurate,al modului de acordare ori cuantumului,așa încât există dificultăți în a reține,situația comparabilă"-categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se află într-o situație comparabilă-element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare.
Prin încheierea din data de 02 07 2008, Tribunalul Gorj -Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a scos cauza de pe rol și a înaintat-o Curți de Apel Craiova.
Analizând actele și lucrările dosarului,instanța constată și reține următoarele:
Reclamanții,în calitatea de personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Târgu Cărbunești au arătat că în conformitate cu art. 78 din Legea 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, astfel că, sunt îndreptățiți să primească sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității,iar prin neacordarea acestuia sunt discriminați în raport cu categoriile de persoane cărora li se acordă acest spor.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești respectiv personal auxiliar, drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale,care însă nu au prevăzut și sporul de confidențialitate solicitat de reclamanți.
Față de prevederile Ordonanței nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, se reține că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare. Pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat injust, este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție există, ea nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu al personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați,personal auxiliar funcționari publici, demnitari, alți salariați. Diferența de tratament are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri.
In consecință, în mod greșit au considerat reclamanții că s-ar afla într-o situație comparabilă cu alte categorii socio-profesionale. Această situație nu este comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atâta vreme cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați, indicate de reclamanți.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a statuat în esență că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție.
Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar, reprezintă opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Astfel, principiul egalității în drepturi și a nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, tratamentul juridic diferențiat, stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Față de aceste aspecte,instanța urmează să respingă acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj, Ministerul Economiei și Finanțelor și autoritatea consultativă Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești - acordare spor confidențialitate.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent judiciar, |
Asistent judiciar, - - | ||
Grefier, |
Red.jud.
10 10 2008/10 ex.
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Mihaela Mitrancă Didu Marinela
