Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 3108/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3108
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr.3454 din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatii-reclamanți, interveniențiiD., I, -, C, -, -, n, -, și cu intimații-pârâți Curtea De APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, reținut-o spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.3454 din 13 mai 2008 Tribunalul Gorja admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A admis în parte acțiunea formulată de petenții, în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj.
A obligat intimații Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj, la plata către petenți a contravalorii stimulentelor neacordate pe anii 2005 și 2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A respins acțiunea petenților cu privire la plata contravalorii stimulentelor pe anul 2006.
A respins cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții, I, -, C, -, -, n, -,.
A obligat intimatul Tribunalul Gorj să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale petenților.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că:
Petenții au calitatea de personal auxiliar în cadrul Tribunalului Gorj, iar stimulentele solicitate sunt de natură salarială în sensul art. 155 și 40 alin.2 din Codul Muncii, acestea fiind inclusiv cheltuieli de personal, potrivit art. 25 din Legea nr.246/1997, modificată.
Art. 2 alin.1, art. 6 lit. a și c și art. 8 din nr.OG137/2000, modificată, ocrotesc toate drepturile salariale în mod egal, astfel încât, dreptul petenților la acordarea acestor prestații pecuniare, este un drept constatat și recunoscut de lege.
Mai mult, prin hotărârea nr.15/23.01.2006 a, s-a constatat existența unei discriminări indirecte, potrivit art. 2 alin.2 din nr.OG137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, modificată și completată ulterior, care vizează și personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești.
Potrivit art. 1 pct.1 din Protocolul nr.12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, statele au interdicția generală a discriminării, iar beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege se atribuie fără discriminare, pe criterii de statut al persoanei.
În speță, conform adresei nr.1465/21.04.2008, aflată la fila nr.68 din dosar, petenții au beneficiat de acordarea stimulentelor solicitate, așa cum rezultă și din statele de plată anexate în copie.
De asemenea, în luna aprilie 2007, au beneficiat de stimulente petenții -, -, și, conform statelor anexate în copie.
Având în vedere discriminarea existentă între magistrați și personalul auxiliar din instanțe, precum și faptul că intimatul Tribunalul Gorja acordat petenților din cererea introductivă și petenților -, -, și, drepturile bănești solicitate, aceasta reprezentând o recunoaștere a existenței dreptului la plata stimulentelor, instanța va admite în parte acțiunea de față și va obliga intimații Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj, la plata contravalorii stimulentelor neacordate pe anii 2005-2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Întrucât, pentru anul 2006 petenții din acțiunea introductivă au beneficiat de stimulentele solicitate, așa cum rezultă din adresa Tribunalului Gorj, instanța va respinge acțiunea, cu privire la plata contravalorii stimulentelor pe anul 2006.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul, instanța o va admite pe considerentul că, potrivit art. 27 din nr.OG137/2000, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, fiind obligat să probeze, în egală măsură cu cel acuzat, existența sau nu a discriminării, situație în care, judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a
În cauza de față, nu poate fi citat în calitate de intimat, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Instanța a constatat ca fiind inadmisibile cererile de intervenție în interes propriu, formulate de intervenienții:, I, -, C, -, -, n, -, de vreme ce, în materia litigiilor de muncă, o terță persoană nu poate solicita stabilirea unor drepturi decurgând dintr-un raport de muncă în care subiect este persoana care figurează ca parte în cererea principală, caracterul personal al raportului de muncă, impunând o astfel de soluție.
De altfel, practica judiciară și literatura de specialitate s-au pronunțat constant în sensul inadmisibilității intervenției voluntare principale, în materia conflictelor individuale de drepturi sau de interese.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 cod pr.civilă, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, se arată că temeiurile reținute de Tribunalul Gorj pentru a acredita natura de drept salarial a stimulentelor nu sunt incidente în speță. sau stimulentele sunt concepute ca drepturi suplimentare.
financiar nu este conceput prin lege ca un drept absolut, nu se confundă cu salariul, el depinzând de o multitudine de factori, fapt ce determină acestuia un caracter incert, imposibil de prevăzut, astfel că nu se poate vorbi de o creanță lichidă și exigibilă.
Mai precizează recurentul că prin Hotărârea nr. 15/2006, CNCD nu s-a referit la categoria personalului auxiliar de specialitate, discriminarea constatată raportându-se la altă categorie profesională.
Aceste aspecte, susține recurentul, au fost invocate și la judecata în fond, însă prima instanță le-a ignorat.
Mai susține că reclamanții au fost recompensați în alte perioade. Faptul că reclamanții nu au fost recompensați într-o anumită perioadă de timp sau în aceeași perioadă, însă au fost recompensați ulterior, ca valoarea premiilor s-a stabilit deosebit pentru categorii profesionale deosebite, nu justifică reținerea unui caz de discriminare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
În primul rând, se cuvine de remarcat faptul că reclamanții nu au precizat cuantumul pretențiilor, cererea de chemare în judecată fiind formulată în termeni vagi în sensul obligării pârâților la plata "despăgubirilor echivalente stimulentelor neacordate în luna decembrie 2005, 2006 și 2007", cererea neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 112 pct. 3 din Codul d e procedură civilă.
Cererea de chemare în judecată nu cuprinde nici elemente care ar putea conduce la determinarea obiectului pretențiilor.
Deși invocă existența unui pretins act discriminator săvârșit de angajator pe întreaga perioada menționată în acțiune 2005-2007, reclamanții nu precizează categoria profesională la care se raportează invocând instituția discriminării, nici actele angajatorului care au generat, în opinia reclamanților, fapta de discriminare.
Se constată astfel că cererea de chemare în judecată este doar parțial motivată.
Se impunea astfel ca instanța de fond să solicite reclamanților precizări concrete cu privire la aceste aspecte, pentru a putea examina incidența dispozițiilor art. 27 din OG nr. 137/2000.
Potrivit rt. 27 - (1) din OG nr. 137/2000 "ersoana p. care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun".
Potrivi dispozițiilor art. 2 alin.(1) din OG nr. 137/2000, "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Potrivit art. 2 alin. 3 din OG nr. 137/2000 republicată, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Pentru a ne afla în prezența unei discriminări, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (1) existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință, (2) existența unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, (3) tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege, (4) tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.
Acestea sunt condițiile care trebuiau analizate de către instanța de fond, după ce reclamanții precizau cererea de chemare în judecată.
Instanța de fond s-a mărginit să analizeze sumar dispozițiile OG nr. 137/2000, prin raportare la Hotărârea CNCD nr. 15/2006, fără a analiza însă dacă în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei despăgubiri pentru discriminare.
Mai mult, deși pârâtul Ministerul Justiției și-a formulat apărarea, invocând acte emise pentru acordarea stimulentelor financiare pentru personalul din sistemul justiției, instanța de fond nu a analizat aceste apărări.
Prin sentința pronunțată pârâții au fost obligați la plata "stimulentelor neacordate pe anii 2005 și 2007", fără a fi menționată suma determinată sau determinabilă la care au fost obligați pârâții la plată.
Toate acestea au condus la pronunțarea unei sentințe care nu poate fi supusă controlului judiciar, fondul cererii nefiind analizat.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată îndeplinite condițiile art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă și, în consecință va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.3454 din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, interveniențiiD., I, -, C, -, -, n, -, pârâții Curtea De APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
3ex/
Red.jud. -
16.06.2009
Jud.fond /
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Lucian Bunea, Mihaela
