Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 345/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 345
Ședința publică de la 27 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I împotriva sentinței civile nr. 409 din 12.03.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL IAȘI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la prim termen, că s-a solicitat judecata în lipsă de către recurent și că s-a depus la dosar o cerere de comunicare a motivelor de recurs de către intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Instanța constată recursul declarat în termen și motivat. Având în vedere soluția dată de instanța de fond și motivele din cererea de recurs, consideră că nu se încalcă drepturile procedurale ale MINISTERULUI JUSTIȚIE dacă nu i se comunică acestuia motivele de recurs. Deoarece s-a solicitat judecata în lipsă de către recurent, mai constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 409/12.03.2008, pronunțată de TRIBUNALUL IAȘI în dosar nr-, au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor; a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL IAȘI, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Iași, reclamanta a solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției și Tribunalului Iași la calcularea și plata drepturilor bănești, reactualizate, reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% pentru perioada 6.11.2004 - 1.06.2005, și în continuare, până la prevederea acestor drepturi pentru tot personalul auxiliar de specialitate, precum și obligarea Ministerului Finanțelor să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere disp. art. 3 alin. 1 lit. A pct. 2 din nr.HG 386/2007, precum și disp. art. 1 din nr.OG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Astfel, pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite, acesta având obligația, potrivit art. 2 din aceeași ordonanță, de a dispune toate măsurile necesare, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
De asemenea, instanța a reținut că este neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având în vedere disp. art. 21 alin. 1 și 3 din nr.OG 137/2000.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamanta a fost angajată în cadrul Judecătoriei Iași de la data de 15.08.1995 până la data de 13.06.2005, dată la care au încetat raporturile de muncă urmare a pensionării. Anterior pensionării, funcția deținută de reclamantă a fost de grefier - șef la Judecătoria Iași.
Potrivit disp. art. 3 alin. 1 din nr.OG 19/2006 aprobată prin Legea nr. 444/2006, "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate".
Potrivit disp. art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007, "sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ".
Potrivit disp. art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, "persoanele care, potrivit legii, gestionează informații clasificate beneficiază de un spor de 15% acordat pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate".
Același spor de confidențialitate de 15% se acordă, potrivit disp. art. 231alin. 3 din nr.OG 137/2000, și personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției.
Salarizarea personalului auxiliar de specialitate a fost reglementată prin Legea nr. 50/1996, iar în prezent este reglementată prin nr.OG 8/2007. Or, instanța a reținut că în nici unul dintre aceste acte normative nu există dispoziții în sensul acordării sporului de confidențialitate în cuantum de până la 15% reclamantei.
S-a mai reținut de către instanță că sunt nefondate susținerile reclamantei referitoare discriminarea față de categoriile de persoane care beneficiază de sporul de confidențialitate, întrucât personalul auxiliar de specialitate are obligația de a păstra secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care au luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Astfel, în art. 1 alin. 3 din nr.OG 137/2000 se prevede că exercitarea drepturilor enunțate în acest articol privește persoane aflate în situații comparabile. În același sens, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Or, conținutul concret al atribuțiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare, fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
Modalitatea de salarizare a personalului auxiliar de specialitate este distinctă de cea reglementată pentru alte categorii profesionale, diferențele fiind motivate de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale. Astfel, lipsa beneficiului unui drept suplimentar de natură salarială recunoscut altor categorii de salariați nu presupune plasarea într-o situație discriminatorie. Situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariați a determinat soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității, așa cum susțin reclamanții.
În consecință, având în vedere faptul că sporul de confidențialitate nu este prevăzut în legea specială de salarizare, precum și faptul că reclamanta nu se află într-o situație comparabilă cu situația celorlalte categorii de salariați, ce ar determina discriminarea, instanța a reținut că este neîntemeiată cererea acesteia de obligare a pârâților la plata sporului de până la 15%.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurentul că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesual pasive.
Motivează recurentul că răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat nu corespunde cu răspunderea plății sumelor reclamate în prezenta cauză.
De asemenea, pentru conturarea calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, reclamată de petent în prezenta cauză, arată că, în conformitate cu dispozițiile art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite în prezenta acțiune este Ministerul Justiției, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plăților pretinse.
Consideră că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de față nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
În speță, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective urmează să fie incluse în buget de către Ministerul Economiei și Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9, 3041Cod procedură civilă.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză. Potrivit art. 49 din Legea 500/2002, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.
Reclamanta nu a solicitat obligarea directă a Ministerului Economiei și Finanțelor la plata drepturilor bănești ce fac obiectul acțiunii, pentru a se analiza raporturile de muncă dintre cele două părți.
Obligația stabilită în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor s-a făcut prin raportare la dispozițiile art. 49 din Legea 500/2002 și art. 1 din OUG22002.
Raportat acestor considerente, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în conformitate cu disp. art. 312 Cod procedură civilă, menținând sentința atacată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 409/12.03.2008 pronunțată de TRIBUNALUL IAȘI, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier,
Red.
Tehnored.
13.06.2008 - 2 ex.
TRIBUNALUL IAȘI: -
-
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Mănăstireanu, Daniela
