Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 381/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 381
Ședința publică de la 30 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu
JUDECĂTOR 2: Niculina Țiț
JUDECĂTOR 3: Sorina Ciobanu
Grefier - -
***********************
La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de reclamanții, I, P, și de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.58/D din 01februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a constatat lipsa părților.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că toate cele trei recursuri sunt declarate în termen, motivate, scutite legal de plata taxelor de timbru.
Având în vedere că prin motivele de recurs s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor de față constantă următoarele:
Prin sentința civilă nr.58/01.02.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune; s-a respins cererea formulată pentru perioada 01.01.2004 - 19.03.2004 ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
S-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Ministerul Justiției.
S-a respins acțiunea formulată față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Ministerul Economiei și Finanțelor,
Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău să plătească reclamanților sporul prevăzut de art.3 din nr.OG19/2006 actualizat cu indicele de inflație și pentru viitor.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta.
S-a luat act că reclamanta nu și-a însușit acțiunea.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de Parchetul de pe lângă a Ministerului Economiei și Finanțelor și în consecință.
A fost obligat chematul în garanție să aloce fondurile necesare achitării drepturilor menționate.
A fost obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea adresată instanței, reclamanții:, au solicitat în contradictoriu cu intimații Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Ministerul Finanțelor Publice B, plata sporului de confidențialitate de până la 15% începând cu anul 2004 și până la data rămânerii definitive a hotărârii și pentru viitor, plata sumelor actualizate cu indicele de inflație, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, obligarea Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție Baf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în temeiul art. 60-63 din Codul d e procedură civilă.
De asemenea, s-a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă în ce privește acordarea sporului începând cu anul 2004, întrucât actul normativ pe care-l invocă reclamanții este în vigoare începând cu anul 2006.
Prin întâmpinarea depusă s-a solicitat respingerea acțiunii întrucât aceștia nu sunt cadre militare în activitate pentru a beneficia de Legea nr. 444/2006.
De asemenea, acestora nu le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 360/2002, nefiind funcționari publici civili cu statut special înarmat ce poartă de regula uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română.
S-a arătat că MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție precum și unitățile subordonate, împreună cu instanțele judecătorești compun unitatea judecătorească, autoritate ce reprezintă interesele generale ale societății și apără drepturile și libertățile cetățenilor.
Instanța analizând actele si lucrările dosarului a constatat:
Potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor:
Excepția tardivității:
Potrivit dispozițiilor art.166(1) din Codul muncii, dreptul la acțiune privind drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. În speță, raportat la data introducerii acțiunii 19.03.2007, drepturile pretinse de reclamanți sunt prescrise pentru perioada 01.04.- 19.03.2007.
Excepția inadmisibilității acțiunii:
Instanța a respins-o având în vedere dispozițiile art. 21 din Constituție potrivit căreia orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor și libertăților, intereselor sale legitime.
În ce privește fondul cauzei, instanța a constatat:
Reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate al Parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
În speță reclamantele dețin certificate ORNIS conform art.28 din Legea nr.182/2002, lucru ce confirmă faptul că gestionează informații clasificate fără a beneficia de sporuri de confidențialitate prevăzut pentru alte categorii de personal din sistemul de ordine publică si siguranță națională.
Astfel, prin art. 3 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006 privind creșterile salariale ce se acordă personalului militar și funcționarilor public, cu statut special, din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut "că pentru păstrarea confidențialității în legătură informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate - deținut de cadrele de militare în activitate, funcționari publici cu statut special, militari angajați pe bază de contract și personal civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de acest spor".
Prin art. 15, alin. 1 din nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, s-a prevăzut acordarea acestui spor și pentru alte categorii de funcționari, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Instanța a apreciat că prin neacordarea acestui spor de confidențialitate personalului auxiliar din cadrul parchetelor i s-a creat o stare de discriminare în sensul dispozițiilor art. 2, alin. 2 - 4, din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea formelor de discriminare întrucât și această categorie de salariați are acces la informații clasificate.
Existența discriminării rezultă și din dispozițiile art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Față de situația reținută, instanța a admis în parte acțiunea pentru perioada 2.02.2006, data apariției nr.OG 19/2006 la zi în sumă actualizată în considerarea principiului reparației integrale a prejudiciului, plata urmând să fie făcută și în viitor.
Pentru, I, s-a dispus a se plăti drepturile pretinse mai puțin perioada pentru care raporturile de muncă au fost suspendate (concediu maternitate și creștere copil)
Pentru și s-a dispus a se plăti drepturile de la data angajării.
Instanța a respins acțiunea față de reclamanta întrucât începând cu data de 26.07.2004 are contractul de muncă suspendat pentru îngrijire copil.
Instanța a luat act ca reclamanta nu și-a însușit acțiunea conform declarației aflată la dosar.
În temeiul art. 60 - 63 Cod procedură civilă instanța a admis cererea de chemare în garanție formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, a Ministerului Economiei și Finanțelor, dispunând obligarea acestora să asigure fondurile necesare efectuării plăților.
Prevederile Legii nr.500/2002, conferă acestui Minister responsabilitatea elaborării proiectului bugetului de stat și acoperirii cheltuielilor privind despăgubirile acordate pe baza hotărârilor definitive ale instanțelor judecătorești.
Instanța a dispus obligarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor având în vedere dispozițiile art. 8 din Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă, Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și reclamantele, I, P, .
Toate recursurile au fost declarate și motivate în termen, legal scutite de plata taxelor de timbru și înregistrate pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângăa solicitat admiterea recursului în temeiul prevederilor art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă cu art.3041Cod procedură civilă pentru următoarele motive:
- hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe;
- au fost depășite atribuțiile puterii judecătorești;
- acțiunea era inadmisibilă, întrucât organul abilitat de Guvern să judece cauzele de discriminare era D;
- greșit s-a dispus plata acestor drepturi actualizat cu rata inflației.
Ministerul Economiei și Finanțelor- prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B - a susținut că în mod greșit a fost obligat la a vira fondurile necesare achitării drepturilor salariale în speță, el neavând această posibilitate în lipsa unei hotărâri de guvern sau a unei legi de rectificare bugetară.
Contestatorii,susțin că instanța a omis să se pronunțe pentru pretențiile solicitate de către reclamantele, și de asemenea a omis perioada 20.03.2004 - 02.02.2006.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs, Curtea de Apel reține următoarele:
În ceea ce privește recursul contestatorilor, Curtea reține că instanța de fond nu a omis să se pronunțe cu privire la reclamantele, întrucât prin încheierea din 26 septembrie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-i privea pe aceștia.
De asemenea, instanța nu a omis să se pronunțe pentru perioada 20.03.2004 - 02.02.2006, aceasta întrucât ea a admis în parte acțiunea doar pentru perioada 02.02.2006 la zi, pentru perioada anterioară considerând-o nefondată, având în vedere data apariției nr.OG19/2006.
Cu privire la recursurile intimatelor MINISTERUL PUBLIC și Ministerul Economiei și Finanțelor se rețin următoarele:
Obiectul speței de față îl constituie acordarea sporului de confidențialitate de 15%, spor acordat și altor categorii de personal, respectiv funcționarilor publici prevăzuți în alte acte normative, menționate anterior.
Acest drept salarial solicitat nu este prevăzut de lege, iar faptul că în exercitarea atribuțiilor funcțiilor deținute, personalul auxiliar are obligația păstrării secretului activităților și datelor utilizate, a fost avut în vedere de legiuitor la momentul stabilirii modului de salarizare.
Astfel, potrivit art.2 din nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora și ale magistraților asistenți se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
Deci, la stabilirea drepturilor cuvenite personalului auxiliar prin legea de salarizare s-au avut în vedere și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
De aceea, se va aprecia că sporul de confidențialitate solicitat, nefiind expres prevăzut de o altă lege specială pentru o anume activitate specială desfășurată de contestatori, nu poate fi acordat, nefiind datorat, întrucât la stabilirea drepturilor cuvenite acestora s-au avut în vedere interdicțiile prevăzute de legile în vigoare în desfășurarea activităților ce intră în sarcina acestora.
Faptul că acest spor se acordă pentru alte categorii de personal, respectiv personalul militar și funcționari cu statut special, personalul din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, personalul din Aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării are în vedere anumite activități specifice, efectuate de aceste categorii care operează cu informații clasificate, sporul nefiind acordat tuturor celor care fac parte din aceste categorii, ci doar unora dintre aceștia (art.3 din Ordonanța nr.19/2006).
Nu există așadar discriminare referitor la modul de salarizare între contestatori și alte categorii de personal, întrucât aceștia nu-și desfășoară activitatea în condiții similare sau asemănătoare, sens în care s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în Hotărârea nr.232/29 august 2007 în care se reține că diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității. Mai mult, același consiliu s-a pronunțat în Hotărârea nr.415/25 noiembrie 2007 și nr.232 din 29 august 2007 cu privire la personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și la magistrați, în sensul că nu există tratament discriminatoriu potrivit art.2 din nr.OG137/2006 între aceștia și alte categorii de personal prin neacordarea sporului de 15% de confidențialitate.
Pentru considerentele sus-arătate, în temeiul dispozițiilor legale sus-menționate, vor fi admise recursurile. Se va modifica în parte hotărârea recurată. Se va respinge ca nefondată acțiunea reclamanților. Pe cale de consecință, se va respinge și cererea de chemare în garanție și aceea de a se efectua mențiuni corespunzătoare în carnetul de muncă. Se vor menține dispozițiile cu privire la prescripție și inadmisibilitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanții, I, P, și de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor Prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, împotriva sentinței civile nr.58/D din 01februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea recurată în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamanților și menține dispozițiile privitoare la reclamanții și.
Respinge cererea de chemare în garanție a recurentei-pârâte și cererea privind obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
Menține dispozițiile din hotărârea recurată privitoare la excepția prescripției și a inadmisibilității.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
pt.Grefier
aflat în, semnează
GREFIER SECȚIE
red.sent./
red.dec.rec./8.05.2008
tehnored./13.05.2008/3 ex.
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Niculina Țiț, Sorina Ciobanu
