Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 39/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 39/D/2008 | |
Ședința publică 1 octombrie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu | - - |
JUDECĂTOR 2: Daniel Chiș Adrian Șter | - - |
ASISTENȚI JUDICIARI | - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat spre examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N, TRIBUNALUL BISTRIȚAN, CURTEA DE APEL CLUJ și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești - spor fidelitate.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 septembrie 2008, pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Se constată de asemenea că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit prevederilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civ. (fila 8 din dosarul tribunalului).
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Bistrița -N la data de 09.04.2008 în dosarul nr- din care a fost disjunsă ulterior, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții TRIBUNALUL BISTRIȚAN, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea în solidar a pârâților să îi calculeze și să îi plătească drepturile salariale echivalente cu sporul de fidelitate de 5% din indemnizația brută lunară (pentru perioada aprilie 2005 - 31 martie 2006) și de 15% din îndemnizația de încadrare brută lunară începând cu 1 aprilie 2006 - la zi și în continuare, sume actualizate în funcție de rata inflației calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe și până la data plății efective; obligarea pârâtului TRIBUNALUL BISTRIȚAN să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul său de muncă și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că deși este asistent judiciar, făcând parte din categoria personalului judiciar din cadrul instanțelor judecătorești nu beneficiază de acordarea sporului de fidelitate prevăzut de art.4 din OUG nr.27/2006 în favoarea tuturor celorlalte persoane din categoria personalului judiciar de specialitate juridică din instanțele judecătorești.
Reclamantul apreciază, în esență, că excluderea asistenților judiciari din categoria beneficiarilor acestui spor reprezintă o discriminare, ce încalcă principiul egalității de tratament.
Pârâtul Ministerul justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând că dreptul la sporul de fidelitate pentru asistenții judiciari nu este reglementat prin nici un act normativ, precum și că asistenții judiciari nu se găsesc într-o situație comparabilă cu magistrații, datorită condițiilor de muncă și recrutare de aplicare sancțiunilor disciplinare și eliberarea din funcție diferite și duratei determinate de exercitare a funcției.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive motivat de faptul că raportul material este legat între reclamant și angajator.
Examinând acțiunea dedusă judecății, Curtea de Apel constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respinsă având în vedere că, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea de Apel constată că reclamantul și-a întemeiat cererea sub aspect juridic pe o pretinsă situație de discriminare existentă între asistenții judiciari și celelalte persoane din categoria personalului judiciar.
În acest sens, Curtea reține că art.4 alin.1 din OUG nr.27/2006 nu recunoaște dreptul la sporul de fidelitate în favoarea asistenților judiciari, astfel încât în absența unui temei legal, dreptul pretins de reclamant nu îndeplinește cerința de a fi recunoscut de lege.
Prin urmare, pretențiile reclamantului trebuie examinate din perspectiva inegalității de tratament, care în opinia sa, îmbracă forma unei discriminări în sensul art.1-6 din OUG nr.137/2000.
Or, Curtea de Apel nu este abilitată să extindă aplicarea art.4 din OUG nr.27/2006 și în favoarea asistenților judiciari, fiind obligată să procedeze astfel, în temeiul deciziilor 819 și 820 din 03.07.2008 ale Curții Constituționale obligatorii conform art.31 alin.1 din Legea nr.47/1992.
Prin aceste decizii, Curtea Constituțională statuat că " prevederile art.1, art.2 alin.3 și ale art.27 alin.1 din OUG nr.137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
De asemenea, Curtea reține că asistenții judiciari nu se găsesc într-o situație comparabilă cu magistrații, datorită condițiilor specifice de muncă și recrutare, a modului de aplicare sancțiunilor disciplinare și de eliberare din funcție diferite și a duratei determinate de exercitare a funcției, conform dispozițiilor Legii nr.303/2004, ceea ce înlătură din discuție premisa unei situații identice cu a altor categorii profesionale, beneficiare a sporului pretins.
În raport de aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea reclamanților, toți cu domiciliul ales la TRIBUNALUL BISTRIȚA -N cu sediul în B, str. A-I nr.1, jud. B, împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N cu sediul în -, jud. B, MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BISTRIȚAN cu sediul în B str. A -I nr.1, jud. și CURTEA DE APEL CLUJ cu sediul în C-N-, jud..
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI
- - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red./
10 ex./23.10.2008
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Daniel Chiș Adrian Șter
