Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 45
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de SC - GRUP împotriva sentinței civile nr. 1438 din 1 X 2008 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentă și avocat pentru intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată.
Părțile precizează că nu mai sunt cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Avocat, având cuvântul pentru recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței și respingerea acțiunii. Începând cu anul 2003 drepturile salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază al angajaților. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței. Solicită să se țină seama de faptul că în anul 2003 aceste drepturi salariale au fost incluse în salariu dar după acest an aceste sume nu au mai fost acordate deloc. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.7012/99/15.09.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta B, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 4000 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând primă de C și Paște, pentru anul 2007, sume reactualizate cu indicele de inflație de la momentul plății efective și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că, potrivit art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, salariații beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe. Deși contractul colectiv de muncă prevede această obligație, reclamantul susțin că pentru anul 2007 nu a beneficiat de aceste drepturi.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.1438/01.10.2008, Tribunalul Iași respins excepția prematurității introducerii acțiunii invocate de pârâtă, a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta "" - Membru Grup și în consecință, a obligat pârâta să achite reclamantei drepturile bănești reprezentând suplimentări salariale pentru sărbătorile de C 2007, sume actualizate cu indicele de inflație de la momentul plății efective și suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția prematurității formulării acțiunii este neîntemeiată. Instanța a reținut că dreptul reclamantului de a beneficia de suplimentările de Paști și de C există independent de negocierile dintre patronat și sindicat prevăzute în art.168 alin.1 teza 2, cu atât mai mult cu cât, chiar prin acest text se menționează că negocierile au loc în vederea stabilirii valorii concrete, modalităților de acordare, condițiilor și beneficiarilor. Lipsa negocierilor nu poate avea drept consecință negarea dreptului reclamanților, drept prevăzut în contractul colectiv de muncă.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamantul este salariaul pârâtei "" - membru Grup, conform mențiunilor din carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul "" pe anul 2004, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor". Potrivit alin.2 al aceluiași articol, "pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ".
Dispozițiile art.168 alin.1 au fost menținute și prin contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 și 2006..2 al art.168 a fost modificat prin contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 și 2006, în sensul că s-a prevăzut în aceste contracte că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Astfel, s-a reținut de către instanță că,din cuprinsul art.168 alin.2, în ambele variante, rezultă în mod clar că suplimentările salariale prevăzute în art.168 alin.1 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2004-2006.
Prin Nota Comisiei Paritare s-au interpretat dispozițiile art.168 alin.2 din contractele colective de muncă în sensul că suplimentările salariale de Paști și de C vor fi incluse în salariul de bază al angajaților începând cu anul 2003 și vor fi acordate salariaților sub această formă.
Potrivit dispozițiilor art.287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Or, în speță, s-a reținut de către instanță că pârâta nu a făcut dovada achitării către reclamant a suplimentărilor de C 2007. De asemenea, pârâta nu a făcut nici dovada faptului că aceste suplimentări de Paști și de C le-ar fi introdus în drepturile salariale lunare ale reclamantei în anul 2007.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că este întemeiată acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta "" - membru Grup.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta "" - membru Grup, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului se susține, în primul rând, că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece suplimentările salariale prevăzute de art.168 din Contractul Colectiv de Muncă nu sunt drepturi salariale în înțelesul dispozițiilor Codului muncii ori ale Contractului Colectiv de Muncă, ci sunt drepturi fără caracter periodic izvorâte din Contractul Colectiv de Muncă, care tind, în esență, spre rezolvarea unor aspecte de ordin social și care se acordă în mod nediferențiat de vreunul din criteriile avute în vedere pentru componentele salariului.
Prin urmare, pretinderea unor drepturi prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă, urmată de presupusa neacordare a acestora, echivalează cu neexecutarea contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, pentru care termenul de prescripție este prevăzut de art.283 alin.1 lit. e Codul muncii, respectiv 6 luni de la data nașterii dreptului.
Pe fondul cauzei, recurenta susține că a achitat toate drepturile salariale în conformitate cu prevederile Contractul Colectiv de Muncă. Evoluția în timp a dispozițiilor Contractului Colectiv de Muncă referitoare la drepturi salariale suplimentare relevă faptul că, începând cu anul 2003, acestea au fost incluse în salariul de bază al angajaților.
Dacă părțile ar fi considerat că alin.2 al art.168 se aplică doar pentru anul 2003, nu ar fi avut nici un sens să-i mai aducă modificări în anul 2005, prin act adițional, când părțile au realizat necesitatea clarificării textului, întrucât el urma să fie în continuare util, fiind aplicabil și ulterior anului 2003.
Între cele două versiuni ale textului, sunt două deosebiri esențiale.
Astfel, textul din 2003 folosește prepoziția "pentru" și forma de viitor a verbului, "vor fi introduse", în timp ce versiunea din 2005 folosește prepoziția "în" și timpul perfect compus al verbului, "au fost introduse", fiind evident că s-a dorit să se scoată în evidență faptul că, în anul 2003, avut loc introducerea respectivelor drepturi salariale suplimentare în salariul de bază.
Prin urmare, începând cu anul 2004, nu a avut loc operațiunea inversă introducerii lor în salariul de bază, în acest sens fiind și concluzia comisiei paritare, potrivit căreia, intenția comună a părților a fost aceea că, începând cu anul 2003, primele de C și Paști au fost incluse în salariul de bază al salariaților iar negocierile anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data introducerii primelor în salariu.
Ca atare, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate.
În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
În susținerea recursului au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin cererea introductivă, reclamantul-intimat a solicitat plata suplimentărilor salariale acordate cu ocazia sărbătorilor de C prin Contractul colectiv de muncă. Potrivit art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pentru anii 2004-2006, salariații vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe
Articolul 155 din Codul muncii prevede că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. Ca atare, instanța de fond a aplicat corect prevederile art.283 alin.1 lit. c din Codul muncii, atunci când a stabilit că cererea putea fi formulată în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune (care, în speță, este data la care aceste suplimentări erau datorate) și a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta-recurentă.
Pe fond, Curtea de Apel constată că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente în cauză și clauzele Contractului Colectiv de Muncă încheiat între părți.
Astfel, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate în vigoare în anul 2003 și 2004 prevedea la art.168 alin.2 că "pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (actul adițional din 25.02.2003).
Începând cu anul 2005, art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă a fost modificat în sensul că: "În anul 2003 suplimentările de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Prin Nota nr.22/31.08.2007 (înregistrată sub nr.5140/31.08.2007), Comisia Paritară a procedat la interpretarea art.168 alin.1 și 2, după cum urmează: "Începând cu anul 2003, până la data la care părțile convin în mod expres altfel, suplimentările salariale menționate la alin.1 al art.168 ("Prime") vor fi incluse în salariul lunar de bază al angajaților și vor fi acordate angajaților sub această formă.
Începând cu anul 2003, având în vedere faptul că Primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile Contractului au înțeles că art.168 alin.1 a rămas fără obiect, luând în considerare faptul că Primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg. Astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii Primelor în salariu".
Interpretarea Comisiei Paritare este o interpretare prin consens, obligatorie pentru părți, în conformitate cu prevederile art.9 și 10 din Contractul Colectiv de Muncă.
Astfel, potrivit art.9 din Contractul Colectiv de Muncă, interpretarea clauzelor din contract se va face prin consens. Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează, conform principiilor dreptului muncii, în favoarea salariatului. Potrivit art.10 din Contractul Colectiv de Muncă, pentru soluționarea eventualelor probleme legate de executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă, părțile convin constituirea unei comisii paritare., organizarea și funcționarea acestei comisii sunt stipulate în Anexa 2 la Contractul Colectiv de Muncă.
Ca urmare, având în vedere că părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă nu au avut divergențe în ceea ce privește interpretarea art.168, nici nu mai era necesară o interpretare judiciară a acestei clauze contractuale.
Conform interpretării prin consens, cât și interpretării gramaticale a textelor în discuție, rezultă că, începând cu anul 2003, suplimentările salariale prevăzute de art.168 alin.1 din CCM au fost incluse în salariul de bază al salariaților (inclusiv al reclamanților-intimați), devenind astfel parte a salariului de bază, nemaifiind calculate și acordate în mod distinct.
În consecință, reclamantul-intimat a beneficiat de aceste suplimentări salariale, nu în mod distinct, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, ci lunar, prin includerea lor în salariul de bază din anul 2003.
Din carnetul de muncă rezultă cu claritate că salariul de bază nu a fost modificat în anii următori, în sensul micșorării lui prin efectuarea operațiunii opuse celei care a avut loc în anul 2003, respectiv prin eliminarea drepturilor salariale suplimentare prevăzute de art.168 alin.1 din CCM, ci, dimpotrivă, a fost majorat ca urmare a negocierilor colective pornind de la nivelul celui din anul 2003 (și nu de la un nivel redus față de anul 2003, prin excluderea suplimentărilor salariale incluse conform prevederilor CCM).
Raportat tuturor considerentelor expuse, constatând că prima instanță a interpretat și aplicat greșit prevederile art.236 alin.4 Codul muncii și ale contractului colectiv de muncă (ce reprezintă legea părților), precum și că a făcut o apreciere greșită a probelor aflate la dosar, fiind astfel incidente în cauză dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă, Curtea de Apel, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta - membru Grup împotriva sentinței civile nr. 1438 din 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu - membru Grup pentru plata suplimentărilor salariale de Paști și C 2007.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.01. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./ Tehnored.:
30.01.2009 - 2 ex.
Tribunalul Iași: -;
-.
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
