Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4617/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 4617

Ședința publică de la 13 Iunie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă

JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi

JUDECĂTOR 3: Marin Covei

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1113/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta-reclamantă avocat ales, cu împuternicire la fila 12 dosarului, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al VI-lea termen de judecată acordat pentru administrare probatoriu, acte ce nu au fost depuse la dosar.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.

Avocat pentru recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive și obligării unității pârâte pentru perioada 2004-2007 la plata suplimentărilor salariale de Paști și de C prevăzute de art. 168 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față.

Prin sentința civilă nr.1113/14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- au fost respinse excepțiile prescripției dreptului la acțiune și a prematurității formulate de pârâta SC SA.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei SC SA

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut cu privire la excepția prescrierii dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă, că, drepturile solicitate de reclamantă prin acțiune, fiind de natură salarială, termenul de prescripție este, conform art.283, alin.1 lit. c din Codul muncii, de trei ani și curge de la data neacordării acestor drepturi, în raport de care a apreciat că este neîntemeiată.

Cu motivarea că, dreptul reclamantei este născut, deoarece solicitările acesteia privesc drepturi salariale neacordate începând cu anul 2003 și până în anul 2007, instanța de fond a respins și excepția prematurității formulării acțiunii, ridicată de către pârâtă.

În ceea ce privește fondul litigiului instanța de fond a reținut, în considerentele sentinței, că prin actul adițional la contractul colectiv de muncă, pe anul 2003, reprezentanții pârâtei și cei ai, au prevăzut că în salariul de bază al fiecărui salariat, să fie incluse suplimentările acordate de C și de Paști.

Pentru anii următori, în actele adiționale la contractul colectiv de muncă, dispoziția referitoare la aceste drepturi, respectiv art. 168, alin. 2 din contractul colectiv de muncă a fost reiterată.

A motivat instanța de fond că voința părților semnatare a contractului colectiv de muncă și actelor adiționale a fost alta decât cea invocată de reclamantă, deoarece din nota asupra precizării situației primelor, reglementate de art. 168 din contractul colectiv de muncă, comisia paritară, întrunită în baza art.9 și 10 din contractul colectiv de muncă, în vederea adoptării unei abordări unitare a acestor dispoziții, a statuat că începând cu anul 2003 primele de C și Paști au fost incluse în salariul lunar de bază al salariaților.

Această situație urma să se mențină până la momentul când părțile vor conveni în mod expres altfel.

Că, în speță nu s-a făcut dovada unei asemenea negocieri care să prevadă o altă situație decât cea convenită în anul 2003, iar negocierile colective anuale ulterioare au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu.

Adresele invocate și nota comisiei paritare din 31.08.2007 nu au rol constitutiv de drepturi ci doar de clarificare a unei situații ivite în anul 2007 cu privire la interpretarea clauzelor contractului colectiv de muncă pe anii 2004 - 2007.

Reclamanta a formulat recurs împotriva sentinței pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că, voința părților semnatare ale contractului colectiv de muncă și a actelor adiționale, încheiate ulterior, nu a fost aceea ca primele cuvenite salariaților să fie incluse în salariile de bază, așa cum greșit a reținut instanța de fond, în motivarea sentinței.

Că, lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalităților de acordare, nu pot avea efect negativ cu privire la dreptul său de a beneficia de drepturile suplimentare prevăzute în contractul colectiv de muncă.

Recursul este fondat.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art. 304, ind.1 din Codul d e procedură civilă, se constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 168 din contractul colectiv de muncă, salariații beneficiază, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, de o suplimentare a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe.

În alin. 2 al aceluiași articol se precizează că, pentru anul 2003 suplimentările salariale, prevăzute la alin. 1, au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul SNP, pe anii 2004 - 2007, au menținut dispozițiile art. 168, alin.1

Din dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă pe anul 2004 se constată că părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale, prevăzute în alin. 1, art. 168 din contractul colectiv de muncă, și pentru anii 2004 - 2007, iar în cursul acestor ani respectivele suplimentări salariale nu au mai fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum s-a întâmplat pentru anul 2003.

Rezultă, astfel, din redactarea art.168 din contractul colectiv de muncă că urmare a modificărilor făcute prin alin. 2 pârâta nu a mai acordat reclamantei, în cursul anilor 2004 - 2007, suplimentările salariale prevăzute la alin. 1 al art. 168 din contractul colectiv de muncă.

Prin adresa comisiei paritare din 18 iunie 2007, părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168, alin. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună părților a fost aceea ca începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui salariat al.

Potrivit art. 1, alin. 1 din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală pe de o parte și salariații reprezentați prin sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Modificarea clauzelor contractului colectiv de muncă, poate interveni, pe parcursul executării lui, conform art. 31 din Legea nr. 130/1999, ori de câte ori părțile convin acest lucru, modificările trebuie comunicate, însă, în scris, organului la care se păstrează contractul colectiv de muncă și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o altă dată convenită de părți.

Norma prevăzută de art. 31 din Legea nr. 130/1999 este o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, cu respectarea formalităților ce trebuie îndeplinite, dar numai pe parcursul executării contractului colectiv de muncă, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să-și producă efecte până la momentul încetării contractului.

Instanța de fond a interpretat greșit clauza cuprinsă în art. 168, alin. 1 ș 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, în sensul că pentru anii 2004 - 2007 primele de Paști și de C ce se cuvin salariaților au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, deoarece nu este nici o dovadă în acest sens.

Analizându-se înscrierile făcute în carnetul de muncă al reclamantei, depus în dosarul instanței de fond se constată că pârâta intimată a efectuat anumite stabiliri de drepturi salariale conform adreselor primite de la SC, iar creșterea salarială nu este la nivelul unui salariu mediu pe care, repartizat pe cele 12 luni ale anului să constituie majorarea cu suplimentările de Paști și de C, așa cum susține pârâta.

Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat greșit, dispozițiile art. 168, alin 1 și 2 din contractul colectiv de muncă, reținând că pentru anii 2004 - 2007, voința reală a părților a fost aceea că drepturile prevăzute la alin. 1 au fost incluse în salariile reclamantei.

Dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

În cauză, față de data înregistrării la tribunal a cererii, respectiv 10 septembrie 2007, se constată că pentru sumele ce reprezintă prima de vacanță cuvenită de Paști, pe anul 2004, acțiunea reclamantei este prescrisă, fiind promovată după scurgerea termenului de trei ani, prevăzut de art. 283, alin.1, lit. c din Codul muncii.

Față de cele prezentate urmează a se admite recursul, modifica sentința în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantă și obligă pârâta SC SA la plata primei de Paști, aferentă anilor 2005, 2006 și 2007 și a primelor de C aferente anilor 2004, 2005 și 2006, egale cu salariul de bază mediu pe, actualizate la data plății.

Se va respinge acțiunea privind acordarea primei aferente pentru C 2007.

Constată prescris dreptul la acțiune pentru prima de Paști aferentă anului 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1113/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.

Modifică sentința în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pârâta la plata primei de Paști aferentă anilor 2005, 2006 și 2007 și primei de C aferentă anilor 2004, 2005 și 2006 egală cu un salariu de bază mediu pentru actualizat la data plății.

Respinge acțiunea privind acordarea primei aferentă pentru C 2007.

Constată prescris dreptul la acțiune pentru prima de Paști aferentă anului 2004.

Decizie irevocabilă

Pronunțată în ședință publică, azi, 13 Iunie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red.-

Tehn.2 ex

19.06.2008

Președinte:Mihaela Mitrancă
Judecători:Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi, Marin Covei

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4617/2008. Curtea de Apel Craiova