Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4940/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3317/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4940/
Ședința publică de la 01 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul împotriva încheierii de ședință din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-""SA, G, a, G, și,având ca obiect:"drepturi bănești - recurs la încheierea din 18.03.2009".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata-""SA - Membru Grup,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 10.06.2009 depusă la dosar-fila 8, lipsind recurentul și intimații, G, a, G, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în raport de soluția pronunțată de instanța de fond prin încheierea de ședință recurată, din oficiu, invocă și pune în discuția părții prezente, excepția inadmisibilității cererii de recurs.
Intimata -""SA, prin avocat, având cuvântul asupra excepției invocate, solicită admiterea acesteia și pe cale de consecință, respingerea recursului ca fiind inadmisibil, atâta vreme cât instanța de fond prin încheierea pronunțată, a admis excepția de constituționalitate a prevederilor art.298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr.53/2003, Codul Muncii, art.1 alin.4 și 5, art.73 alin.3 lit."p" și art.79 alin.1 din Constituția României, revizuită.
Curtea, reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 18 martie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale a admis cererea pârâtei și, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, republicată, a dispus sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003.
În temeiul dispozițiilor art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, instanța de fond a dispus suspendarea judecării cauzei pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. 1-3 din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată.
Chiar dacă instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea textului art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, prin decizia nr. 254/2009, Tribunalul a reținut că procedura instituită de art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu face posibilă admiterea sau respingerea excepției de neconstituționalitate de instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale, deci asupra admisibilității excepției de neconstituționalitate.
-și punctul de vedere cu privire la excepția invocată, Tribunalul a arătat că motivele expuse în susținerea excepției de neconstituționalitate țin, în realitate, de aplicarea legii, a cărei interpretare revine instanței de judecată, și nu Curții Constituționale.
Împotriva acestei încheieri, pe care a criticat-o pentru nelegalitate, a declarat recurs reclamantul, solicitând repunerea cauzei pe rol și continuarea judecății.
În cauză, a mai susținut recurentul, nu sunt îndeplinite condițiile care impun ca de dispoziția legală criticată să depindă soluționarea cauzei.
Cum dreptul dedus judecății nu este guvernat de normele de competență, modalitatea de soluționare a excepției de necompetență teritorială nu aduce atingere soluționării litigiului legat de fondul cauzei, excepția de necompetență fiind o excepție de procedură, față de denumirea secțiunii în care codul o tratează.
Pe de altă parte, prin invocarea excepției de neconstituționalitate nu e critică prevederea legală, ci se pune în discuție modul de aplicare în timp a unor dispoziții legale, precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii, aspecte care nu vizează constituționalitatea.
Împrejurarea că instanțe de același grad au pronunțat hotărâri diferite asupra aceleiași chestiuni nu aduce atingere vreunei norme constituționale, în sistemul nostru de drept recunoscându-se valența de izvor de drept doar deciziilor pronunțate în recursurile în interesul legii.
În ședința publică din 1.07.2009, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în discuția părții prezente excepția inadmisibilității recursului în baza art. 29 alineatul ultim din Legea nr. 47/1992 republicată, întrucât, din conținutul acestui text legal rezultă că sunt supuse recursului doar încheierile prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, nu și cele prin care se admite o asemenea cerere, așa cum este și cea recurată în prezentul proces.
Examinând cererea de recurs cu prioritate, conform art. 137 din Codul d e procedură civilă, prin prisma excepției inadmisibilității recursului, Curtea constată următoarele:
Conform art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale: "(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare.
(5) Pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea cauzei se suspendă.
(6) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Din redactarea ultimului alineat al acestui text, reiese clar că voința legiuitorului a fost aceea de a statua că se poate declara recurs doar împotriva încheierilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale cu privire la soluționarea unei excepții de neconstituționalitate. În acest sens, se arată că o astfel de încheiere "poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară".
Or, în speța de față nu este vorba despre o atare încheiere, ci de una prin care s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheiere pentru care nu s-a prevăzut nicio cale de atac în Legea nr. 47/1992.
Intenția legiuitorului de a nu permite exercitarea căii de atac a recursului în cazul acestor încheieri se deduce printr-o interpretare "per a contrario" a dispozițiilor art. 29 alineatul ultim din Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a din Codul d e procedură civilă și a art. 29 alin.ultim din Legea nr. 47/1992, Curtea va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul împotriva încheierii de ședință din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman,Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-""SA, G, a, G, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
GREFIER
Red.: /Dact.:
2ex./27.07.2009
Jud. fond.: /
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
