Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 5/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
Secția conflicte de muncă
și asigurări sociale
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5
Ședința publică din 28 ianuarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTĂ:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
ASISTENTE JUDICIARE:
GREFIERĂ:
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - prin MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL TIMIȘOARA și CONSILIUL NAȚIONAL DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul personal, lipsă fiind pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se trece la judecarea în fond a cauzei.
Reclamantul solicită, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, a se lua act de renunțarea sa la judecarea primului capăt de cerere a acțiunii civile intentate împotriva pârâților, referitor la despăgubirile rezultate din diferențele drepturilor salariale care i se plătesc și drepturile salariale ale procurorilor încadrați la Departamentul Național Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, în sensul obligării pârâților să-i plătească dreptul de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % din salariul său de încadrare brut lunar, pe toată durata cât va deține funcția de judecător, precum și obligarea pârâtei Curtea de APEL TIMIȘOARA să menționeze în carnetul său de muncă sporul în procent de 50 % din salariul de încadrare brut lunar, datorat pe toată durata cât va deține funcția de judecător.
La întrebarea președintei completului de judecată, cu privire la data când încep să se producă efectele deciziei nr.104/20.01.2009 a Curții Constituționale, reclamantul arată că efectele juridice ale acestei decizii nu pot să se producă atâta timp cât nu este publicată în Monitorul Oficial al României, ea având în prezent caracteristicile unui proiect de lege.
A,
În deliberare, constată că prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 1401/59/12.12.2008, scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Curtea de APEL TIMIȘOARA, pentru a fi obligați la plata:
1. despăgubirilor ce rezultă din diferența salariului lunar de bază, pe care îl primește în calitate de judecător la Curtea de APEL TIMIȘOARA și salariul de bază brut lunar primit de un procuror cu funcție de execuție, încadrat la Direcția Națională Anticorupție ( ) sau la Direcția Națională de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ( T ), cât și la plata:
2. sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % din sala-riul său de încadrare brut lunar, pe toată durata cât deține funcția de judecător.
În motivarea acțiunii reclamantului, în sinteză, se arată următoarele:
- conform Directivei 2000/EC/78 ( publicată în Oficial al Comunităților Europene, nr. L 303 din 02.12.2000 ), discriminarea se analizează prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații similare, deci discriminarea este evidentă cu atât mai mult, cu cât persoanele se află în situații similare;
- ținând seama de acest principiu de drept comunitar, expres reglementat în actul normativ mai sus indicat, reclamantul se consideră discriminat față de colegii săi, judecători la aceeași C, cărora li s-a recunoscut irevocabil, pe toată durata cât vor deține funcția de judecător, prin decizia civilă nr. 1375 din 04.06.2008 a Curții de APEL TIMIȘOARA, dreptul la spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % din salariul lor brut lunar, în timp ce lui însuși, aflat într-o situație similară cu judecătorii aceleiași Curți, nu i s-a recunoscut același drept decât până la data de 14.03.2008, prin sentința civilă nr. 632/30.11.2007 a Tribunalului C-S, completată prin sentința civilă nr. 329 din data de 14.03.2008 a aceluiași tribunal;
- discriminarea fiind evidentă și de netăgăduit, se impune înlăturarea ei, având în vedere și normele dreptului internațional și comunitar european al muncii, la care România este parte, cât și ale dreptul intern al muncii, cum sunt acelea reglemen-tate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice și Sociale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta Socială Europeană revizuită, Codul muncii și Constituția României.
La judecarea capătului de cerere privind discriminarea față de procurorii încadrați la. și T, reclamantul a renunțat, astfel nefiind necesară analizarea motivării și a acestui capăt de cerere, urmând să se ia act de această renunțare, potrivit prevederilor art. 246 din Codul d e procedură civilă.
Referitor la aspectul dedus judecății, cu privire la sporul de risc și suprasoli-citare neuropsihică, în întâmpinarea sa, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice susține lipsa calității sale procesuale pasive, excepție care nu poate fi primită de instanță, dată fiind plata de la bugetul de stat a drepturilor salariale pretinse de reclamant, cât și dispozițiile cu caracter imperativ ale art. 25 din Decretul nr. 31/1954, potrivit cărora Statul Român, ca persoană juridică și, deci, ca subiect de drepturi și obligații "par-ticipă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop." Or, într-un litigiu precum conflictul de drepturi de față, nu există o reglementare legală distinctă, potrivit căreia statul să par-ticipe în astfel de raporturi juridice prin alt organ decât Ministerul Finanțelor Publice.
Același pârât, prin aceeași întâmpinare solicită instanței respingerea acțiunii reclamantului, "pe fond", fără să motiveze o astfel de solicitare.
În întâmpinarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, cu privire la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, cu care instanța a rămas investită pentru a-l soluționa, se invocă autoritatea de lucru judecat și se susține că pretențiile reclamantului privind acordarea pentru viitor nu pot fi admise, având în vedere faptul că ne aflăm în fața unor drepturi eventuale care nu sunt născute și actuale", așa încât acțiunea este neîntemeiată și cere respingerea ei.
Autoritatea de lucru judecat, ca excepție de fond nu poate fi primită, întrucât condițiile exprese, limitative și obligatorii ale acesteia nu sunt îndeplinite cumulativ, conform cu dispozițiile art.1201 Cod civil. Astfel, reclamantul nu a intentat oad oua cerere în judecată întemeiată pe aceeași cauză, care are același obiect și care să fie făcută împotriva acelorași părți. Sentințele atașate cererii de chemare în judecată, privind sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică nu se referă la aceeași pârâți, care sunt părți în cauza (ulterioară) de față, dintre aceștia lipsind Tribunalul Timiș, ceea ce este suficient pentru a nu fi prezentă excepția autorității de lucru judecat, fiindcă una dintre condițiile cumulative cerute obligatoriu de textul de lege citat, aceea a identității părților, nu este îndeplinită.
Pe de altă parte, invocarea discriminării ca temei de drept al capătului de cerere dedus judecății, face să nu opereze autoritatea de lucru judecat în cauză, chiar dacă ar fi prezentă, deoarece în cazul existenței discriminării se înlătură aplicarea oricărei norme legale din dreptului intern, care contravine normelor dreptului internațional și comunitar al muncii, logica juridică impunând de la sine, fără nici o îndoială și înlăturarea efectelor unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, dar contrară principiului nediscriminării.
Într-adevăr, în cauză, sub aspectul fondului supus judecății, este vorba de o discriminare directă și evidentă a reclamantului, nu numai față de colegii săi judecători la aceeași unitate de justiție, dar și față de ceilalți magistrați judecători sau procurori din țară, cât și față de întreg personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea. Aceasta derivă din decizia nr. XXI (21) din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I-a, nr. 444 din 13 iunie 2008, potrivit căreia, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50%. calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001." Această decizie a Instanței Supreme are toate caracteristicile unei veritabile norme legale, potrivit dispozițiilor art. 329 din Codul d e procedură civilă, normă care nu limitează în timp acordarea acestui spor pentru judecători, procurori, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate, sporul în discuție datorându-li-se acestora de lege, pe toată durata de timp cât exercită respectivele funcții.
Existența discriminării directe a reclamantului și în consecință temeinicia acțiunii sale civile sub aspectul sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, rezidă și în dispozițiile art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor cetățenilor la protecția egală a legii împotriva oricărei dis-criminări și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare;
art. 7 din Pactul Internațional cu Privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974, care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitate de tratament în salarizare, fără nicio distincție;
art.14 din Convenția Europeană Privind Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr.12 la această Convenție, care interzic orice fel de discriminare;
art. 4 din Carta socială europeană revizuită (ratificată prin Legea nr. 74/1999), care garantează dreptul la o salarizare echitabilă;
art. 5, art. 6, art. 8, art. 39 alin.1 lit. a, art. 40 alin. 2 lit. c și lit. f, art.154 alin. 3, art. 165 și art. 155 raportat la art.1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, care garantează plata integrală a drepturilor de natură salarială, fără discriminări, res-trângeri sau limitări;
art. 20, art.16 alin.1 și 2, art. 53 și art. 41 din Constituție, care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, drept care intră in conținutul complex al dreptului fundamental la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii, cetățenii fiind egali în fața legii și a autorităților statului, fără privilegii și discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.
Așadar, consecința celor mai sus arătate este admiterea în parte a acțiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea reclamantului, împotriva pârâților STATUL ROMÂN - reprezentat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR și CURTEA de APEL TIMIȘOARA, și în consecință obligă pe pârâți să-i plătească reclamantului sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul său de încadrare brut lunar, pe toată durata de timp cât deține funcția de judecător, obligând-o pe pârâta Curtea de APEL TIMIȘOARA să menționeze această obligație în carnetul de muncă al reclamantului.
Ia act de renunțarea la judecată a reclamantului la capătul de cerere privind despăgubirile rezultate din diferențele drepturilor salariale pe care le încasează și drepturile salariale ale procurorilor încadrați la Departamentul Național Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Sentința este definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2009.
PREȘEDINTĂ, JUDECĂTOR,
ASISTENTE JUDICIARE:
:
GREFIERĂ:
Red./20.02.2009
Thred./23.02.2009
Ex. 7
SENTINȚA SE:
-reclamant
- - cu. procedural ales în T,
nr.2, Jud T
-pârâții -Ministerul Justiției --, sector 5
-Curtea de APEL TIMIȘOARAE. nr.2, Jud.T
-Statul Român - reprez. de Ministerul Finanțelor Publice B --, sector 5
-Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării - nr. 1-3
Sector 1
Ex. 5 com.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
