Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Cod operator 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 51
Sedința publică din 16 ianuarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Daniela Calai
Grefier:- -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta " " B împotriva sentinței civile nr.3358/16.10.2008, pronunțată de către Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta-intimată, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a depus din partea intimatei întâmpinare la recursul declarat de către pârâtă, la data de 08.01.2009.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 6000 lei cu titlu de drepturi salariale restante, constând în primele cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, care nu au fost acordate pe perioada 2005-2007, reactualizate cu rata inflației de la data nașterii acestor drepturi și până la data plății efective, conform Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate.
Motivându-și acțiunea, reclamanta a arătat că a fost salariatul societății pârâte în baza unui contract individual de muncă și a unui Contract colectiv de muncă negociat pe fiecare an.
Pe lângă salariul de bază pentru munca prestată, era îndreptățit la toate drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă, încheiat la nivel de societate.
În conformitate cu prevederile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ reiese că, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
Pentru calculul sumelor pretinse s-a folosit adresa SA, comunicată tuturor sucursalelor din țară, cu privire la cuantumul salariului mediu brut pe unitate pentru anii 2003-2005.
În drept, a invocat dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, art. 166 din Codul muncii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că drepturile solicitate au fost incluse în salariu, astfel că au încetat să mai aibă o identitate distinctă, făcând trimitere la art. 10 din CCM respectiv constituirea unei comisii paritare, unde hotărârile acestora se adoptă prin consensul părților și au putere obligatorie pentru părțile contractante.
De asemenea, s-a contestat cuantumul pretențiilor solicitate, arătând că în mod greșit pretențiile s-au raportat la salariul mediu brut și nu la salariul de bază mediu, întrucât între cele două noțiuni există diferențe semnificative.
Prin sentința civilă nr.3353/16.10.2008 a Tribunalului Timiș, s-a admis acțiunea reclamantei și în consecință: pârâta a fost obligată să plătească reclamantei drepturile salariale brute restante și neachitate cu titlu de primă de Paști și C pe perioada anului 2005-2007 în cuantum de 6000 lei, reactualizată cu rata inflației de la data nașterii acestor drepturi până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la art. 168 alin. 1, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2003 prevede. cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu". Această dispoziție, clauză contractuală, reprezintă voința părților la semnarea contractului colectiv de muncă și s-a menținut în continuare pe anii următori.
Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2005, instanța a apreciat că părțile semnatare ale Contractului colectiv de muncă au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin.1 art.168 din CCM și în cursul anilor 2004, 2005, respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat pentru anul 2003.
Tribunalul a mai constatat că prin Adresa nr. 4209/2007, Comisia Paritară s-a pronunțat asupra includerii în salariul de bază a primelor aferente anilor 2004-2007 abia la 6 noiembrie 2007, încercând să redea efectele juridice a unor contracte colective de muncă deja executate, prin reinterpretarea clauzelor art. 168, în contradicție cu textul neechivoc al prevederii contractuale supusă analizei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, " B ( vechea denumire "" B).
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299, art. 3021, art. 303 alin.1 și art. 3041Cod procedură civilă, raportat la art. 80, 81 alin.1 din Legea nr.168/1999.
În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu reținerea greșită a situației de fapt, susținând că nu s-a ținut cont de apărarea diferită a, care nu a susținut teza includerii permanente în salariul de bază a sporurilor și adaosurilor, aceasta întâmplându-se doar în anul 2003, și are în drept valoarea unei novații.
A mai arătat recurenta că instanța nu s-a preocupat de analiza stării de fapt existente, în sensul includerii primelor în salariul de bază, așa încât a fost încălcat dreptul lor la un proces echitabil.
Sub aspectul netemeiniciei, s-a susținut că sumele solicitate au fost acordate într-un cuantum greșit, neînțelegându-se distincția existentă între salariul de bază mediu și salariul brut, fiind evident că cel din urmă este întotdeauna mai mare.
Pe cale de consecință a solicitat admiterea recursului și respingerea cererii ca nefondată, iar în subsidiar, modificarea sentinței, cenzurând întinderea obligației la care s-a ajuns folosind date eronate( salariul mediu brut în loc de salariul mediu de bază ), cu specificarea faptului că este vorba de sume brute susceptibile de deducerea impozitului pe venit.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea a constatat că este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, argumentată în fapt și în drept, funcție de înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu respectarea garanțiilor procesuale, inclusiv a dreptului la un proces echitabil.
Referitor la motivele de recurs invocate, privind interpretarea clauzei art. 168 din contractul colectiv de muncă, se va constata că dispozițiile aliniatului 1 acestui articol, au rămas neschimbate și pe anii următori, modificarea alin. 2 al aceluiași articol, intervenind în anul 2006.
Astfel, art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ prevede:"Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
Art.168 alin.2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că:"pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat", același articol din contractul colectiv de muncă pe anii 2005 - 2006, prevăzând că,în anul 2003, suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ".
Din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006, rezultă că drepturile prevăzute de art.168 alin.1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
De altfel, salariul de bază mediu pe, la care se referă art.168 alin.1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului, iar angajatorul nu a probat susținerea sa referitoare la faptul că suplimentările prevăzute de art.168 alin.1 din CCM pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art.287 din Codul muncii.
Referitor la această situație, Curtea constată corecte aprecierile Tribunalului în sensul că prin Adresa nr. 4209/2007, Comisia Paritară s-a pronunțat asupra includerii în salariul de bază a primelor aferente anilor 2004-2007 abia la 6 noiembrie 2007, încercând să redea efectele juridice a unor contracte colective de muncă deja executate, prin reinterpretarea clauzelor art. 168, în contradicție cu textul neechivoc al prevederii contractuale supusă analizei.
Prin urmare, instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2007, respectând atât prevederile art. 977 Cod civil, cât și pe cele ale art. 982 Cod civil, iar în ce privește stabilirea pretențiilor la salariul mediu brut, aceasta s-a făcut prin raportare la conținutul Adresei nr. 405/2005, emisă de SC SA și care atestă salariul mediu brut în cadrul acestei unități pe perioada în care respectivele drepturi s-au născut.
De vreme ce suplimentele salariale au avut drept bază de calcul salariul mediu brut pe unitate pe fiecare an în parte, este firesc ca și drepturile bănești astfel cuantificate să fie supuse impozitării, aspect de altfel analizat și de instanța de fond.
De asemenea, prima instanță a soluționat cauza cu respectarea garanțiilor procedurale reglementate de Codul d e procedură civilă cât și de dispozițiile art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa încât critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil nu poate fi reținută.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta," B împotriva sentinței civile nr. 3353/16.10.2008, pronunțată de către Tribunalul Timiș -secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16 ianuarie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.-/10.01. 2009
Tehnored.: -/ 2 ex./12.01. 2009
Prim inst.:;
Președinte:Maria BibereaJudecători:Maria Biberea, Florin Dogaru, Daniela Calai
