Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5345/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.4091/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5345/
Ședința publică din data de 06 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Guranda
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulate de către recurenta-pârâtă SC SA (fostă SC prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS împotriva sentinței civile nr.521 din 11.03.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns: recurenta-pârâtă SC SA prin apărător, d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 15 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606 din 06.04.2004, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenta-pârâtă SC SA prin avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente prezente în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-pârâtă SC SA prin avocat solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și motivată în scris, modificarea hotărârii judecătorești recurate pronunțate de instanța de fond în sensul respingerii cererii introductive, ca neîntemeiate. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial la data de 05.12.2007 sub nr- pe rolul Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, reclamantul a chemat în judecată pârâta SC SA B, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 9.330 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paște și C din anii 2004-2007, precum și a sumei de 533,52 lei daune materiale pentru neacordarea la termen a obligațiilor.
Prin sentința civilă nr.521/11.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâta SC SA (fostă SC SA B) la plata sumei de 3157 lei reprezentând drepturi salariale suplimentare de Paște pentru anii 2005, 2006 și 2007, precum și a sumei de 2886 lei, reprezentând drepturi salariale suplimentare de C pentru anii 2004, 2005 și 2006, sume ce urmează a fi actualizate pentru perioada 2004-2007, în raport de indicele de inflație.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit art. 168 al. 1 din contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004, "Cu ocazia sărbătorilor de Paște și C salariații SNP SA vor beneficia de de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii complete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor." La alin. 2 s-a menționat că "Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității și în condițiile negociate cu ".
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul alin.1 al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, în sensul consemnării că "În anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat". Același text se regăsește în ultima formă menționată în contractul colectiv de muncă pe anul 2006. În fine, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut ca în contractele precedente.
Tribunalul a apreciat că, față de conținutul lor explicit, dispozițiile art. 168 alin.2 se referă doar la situația din anul 2003.
Dacă s-ar avea în vedere interpretarea pârâtei în sensul că, începând cu anul 2003, deci și pentru anul 2007, suplimentările salariale de Paște și de C au fost incluse în salariul de bază al angajaților ar însemna să se considere că art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă a devenit lipsit de orice consecințe juridice, doar art. 168 al.2 continuând că producă asemenea efecte.
Or, o asemenea interpretare a unei clauze cu caracter convențional contravine principiilor pe care se bazează interpretarea contractelor, în special celui prevăzut de art. 978 cod civil potrivit căruia orice clauză se interpretează în sensul în care poate avea un efect și nu în cel în care nu ar putea produce niciunul.
S-a considerat că deciziile Comisiei paritare, prin modul de interpretare a prevederilor art. 168 alin. 1 și 2, modifică clauzele clare din contractul colectiv de muncă, ceea ce nu poate avea consecințe juridice atâta timp cât nu respectă cerințele art. 31 alin.2 din Legea nr. 130/1996, respectiv comunicarea și înregistrarea la organul competent potrivit legii.
Pe de altă parte, deși pârâtei în calitate de angajator îi revenea sarcina probei, conform art. 278 Codul muncii, fiind obligată să depună dovezi în apărare, în cauză încuviințându-se proba cu expertiză contabilă și efectuând adresă pârâtei pentru achitarea onorariului de experți și depunerea chitanței la dosar, aceasta nu s-a mai prezentat în instanță.
Cu privire la cuantumul drepturilor reprezentând suplimentări salariale potrivit art. 168 contractul colectiv de muncă, tribunalul a avut în vedere salariul de bază mediu pe unitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 12.05.2009 pârâta SC SA, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 19.06.2009 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art. 3041Cod de procedură civilă, recurenta-pârâtă susține nelegalitatea sentinței de fond și solicită admiterea recursului, rejudecarea cauzei pe fond și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii introductive.
Se arată că în martie 2003 sumele reprezentând primele pentru Paște și C au fost incluse în salariile de bază ale tuturor angajaților SC SA, iar prin această operațiune a intervenit o abrogare implicită a dispozițiilor art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, salariații nemaiavând dreptul la prime.
Așadar, sumele încorporate în salariul de bază în anul 2003 au rămas încorporate în salariu. Pentru anii următori, începând cu 2004, nu au mai fost acordate prime, având în vedere că salariile angajaților (majorate în martie 2003) nu au fost diminuate, menținându-se în continuare sumele reprezentând primele pentru Paște și
Deși a fost dovedită apărarea pârâtei prin înscrisuri și expertiză, instanța de fond a încălcat convenția părților și a condamnat societatea la plata suplimentărilor salariale pretinse de reclamant.
Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele deduse judecății după cum dispune art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Pornind de la situația de fapt potrivit căreia intimatul-reclamant este salariatul societății recurente, pe post de sudor, începând cu anul 1999, problema dedusă judecății este aceea a existenței sau inexistenței dreptului salariatului la plata unor drepturi salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și C între anii 2004 - 2007.
Asupra acestei chestiuni părțile litigante au avut poziții diferite. Astfel, reclamantul a susținut că i se cuvin aceste drepturi suplimentare, separat de salariul încasat, prin aplicarea art.168 alin.1 din contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității, pentru anii 2004 - 2007.
Pârâta a susținut netemeinicia acestor pretenții salariale pe motiv că au fost acordate în realitate tuturor salariaților, însă nu în mod distinct de salariu, ci prin includerea lor în salariul de bază, operațiune care a avut loc în anul 2003. Efectul acestei operațiuni constă, în opinia recurentei-pârâte exprimată în întâmpinare, într-o novație consacrată de art. 1128 pct. 1 Cod civil, în sensul că a încetat dreptul salariatului de a încasa prima în mod distinct. În recursul de față, a susținut ideea unei abrogări implicite a dispozițiilor art. 168 din contractul colectiv de muncă.
Tribunalul a considerat că includerea primelor în salariul de bază este o operațiune valabilă numai pentru anul 2003, pentru că altfel nu se justifică menținerea în contractele colective de muncă la nivelul unității pentru anii următori a unei clauze referitoare la dreptul salariaților la suplimentările pentru cele două sărbători religioase. Prin urmare, angajatorul a fost condamnat la plata sumelor de bani datorate fostului său salariat.
Curtea consideră că soluția pronunțată de Tribunal este corectă.
Deși recurenta-pârâtă invocă o operațiune de includere în salariul de bază a unor drepturi salariale suplimentare acordate salariaților cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, operațiune care ar fi avut loc la nivelul anului 2003, nu a înțeles să dovedească acest aspect. Această dovadă ar fi fost relevantă pentru aprecierea temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor reclamantului, chiar în condițiile în care clauzele din contractele colective de muncă la nivelul unității pentru anul 2004 și următorii permit interpretarea contrară. În condițiile în care în aceste contracte începând cu anul 2003 se prevede dreptul distinct la prime, în condițiile în care se folosesc expresii de genulau fost incluseși, respectiv,vor fi incluseîn salariul de bază, fără a exista o prevedere clară în sensul neacordării lor după data operațiunii de includere în salariul de bază, salariații au dreptul la aceste sume de bani.
Cu toate acestea, dacă angajatorul probează că sumele în discuție au fost plătite, însă într-o altă modalitate decât cea arătată în contract, salariatul nu poate invoca beneficiul contractului pentru că s-ar ajunge la o dublă executare din partea angajatorului. SC SA nu a dovedit însă operațiunea afirmată că a avut loc în anul 2003.
Este adevărat că în carnetul de muncă al intimatului-reclamant la poziția 80 se menționează o modificare salarială, începând cu 01.03.2003, în baza hotărârii Consiliului de administrație nr.14/31.03.2003. Aceasta nu poate fi considerată ca fiind operațiunea la care face referire societatea pârâtă, pentru că nu s-a dovedit cu înscrisuri financiar-contabile că este vorba despre includerea celor două prime în salariul de bază aferent anului 2003, în modalitatea afirmată de angajator, adică adiționarea cuantumului celor două prime (două salarii de bază medii la nivelul unității pentru anul 2003), la salariul de bază mediu pe unitate și apoi împărțirea la cele 12 luni. Pentru lămurirea acestor aspecte era utilă și pertinentă efectuarea unei expertize contabile, însă proba deși a fost dispusă din oficiu nu a fost administrată datorită faptului că pârâta nu a achitat onorariul de expert.
În atare situație, trebuie procedat la o interpretare literală a dispozițiilor art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate valabile în perioada 2004-2007, interpretare care nu autorizează concluzia că în toată această perioadă suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, dispoziția referindu-se exclusiv la anul 2003.
Nu poate fi admisă nici teza potrivit căreia, pentru anii ulteriori lui 2003, intervenit o abrogare implicită a dispozițiilor analizate.
Conform art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parțială. Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozițiile sale neabrogate.
Referindu-se la condițiile de formă și de fond ale abrogării, art. 63 din același act normativ, prevede că abrogarea poate fi dispusă, de regulă, printr-o dispoziție distinctă în finalul unui act normativ care reglementează o anumită problematică, dacă aceasta afectează dispoziții normative anterioare, conexe cu ultima reglementare. În vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile și apoi cu celelalte acte normative, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestora.
Așadar, de esența abrogării, este emiterea unui act normativ nou care modifică cuprinsul unei norme anterioare. Această situație nu este întrunită în cauză, recurenta susținând că reglementarea art. 168 din contractul colectiv de muncă la nivelul unității pentru anul 2003 determinat o abrogare implicită a aceluiași articol din contractele colective de muncă negociate și aprobate pentru anii ulteriori.
Prin urmare, dispozițiile exprese ale textului art. 168 din contractele colective de muncă pentru anii 2004-2006 constituie izvor al obligației angajatorului pentru plata suplimentărilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art.312 alin. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA (fostă SC prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS împotriva sentinței civile nr.521 din 11.03.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./ tehn. /2 ex./27.10.2009
Tribunalul Teleorman
Judecători,
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Bodea Adela Cosmina, Guranda
