Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5367/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3608/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5367/R
Ședința publică din data de 06 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Guranda
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-reclamantă Federația Națională "Drum de " împotriva sentinței civile nr.1493 din data de 23.02.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.7097/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Compania Națională de Ferate CFR SA, SC " și CFR" SA, SC . a Ferate și SC " Filaret" SA - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: recurenta-reclamantă Federația Națională "Drum de " prin apărător d-nul avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașat la fila 10 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din data de 29.05.2009, lipsind intimatele-pârâte Compania Națională de Ferate CFR SA, SC " și CFR" SA, SC . a Ferate și SC " Filaret" SA.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 28.07.2009 de către intimata-pârâtă SC ". a Ferate" SA întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-reclamantă Federația Națională "Drum de ", în dublu exemplar.
Curtea, în ședință publică, procedează la comunicarea întâmpinării formulate în cauză de către intimata-pârâtă SC ". a Ferate" SA, către recurenta-reclamantă Federația Națională "Drum de ".
Recurenta-reclamantă Federația Națională "Drum de " prin avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente prezente pe excepția inadmisibilității recursului, excepție invocată pe cale de întâmpinare de către intimata-pârâtă cât și pe fond.
Recurenta-reclamantă Federația Națională "Drum de " prin avocat, având cuvântul, în ceea ce privește excepția inadmisibilității recursului invocată pe cale de întâmpinare de către intimata-pârâtă SC ". a Ferate" SA, arată că lasă soluționarea acesteia la aprecierea instanței.
Curtea, după deliberare, respinge excepția inadmisibilității recursului invocată de către intimata-pârâtă SC ". a Ferate" SA, pe cale de întâmpinare, față de dispozițiile legale în vigoare, prev. de art. 158 alin.(3) Cod proc. civ.
Recurenta-reclamantă prin avocat, având cuvântul, în ceea ce privește recursul declarat, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și motivată în scris, modificarea în tot a hotărârii judecătorești recurate, cu consecința trimiterii cauzei spre competentă soluționare Tribunalului București.
Depune concluzii scrise.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1493/23.02.2009, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția necompetenței teritorială și a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii formulată de reclamanți, reprezentați prin Federația Națională "Drum de ", în contradictoriu cu pârâții Compania Națională de Ferate CFR SA, SC a Ferate SA, SC Filaret SA, SC și CFR SA în favoarea Tribunalului Ialomița.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.284 alin.2 Codul muncii (care sunt de ordine publică), competența teritorială revine instanței în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului.
Având în vedere că aplicarea acestei prevederi legale nu poate fi eludata prin vointa reclamanților, această calitate revenind salariaților reprezentați prin Federația Națională, potrivit art.222 Codul muncii, instanța de fond a apreciat că, în prezenta cauză, competența de soluționare revine tribunalului în a cărei rază teritorială se află domiciliul salariaților.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Federația Națională "Drum de ", criticând hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea sentinței în sensul de a constata că, prezenta cauză este de competența Tribunalului București.
În susținerea motivului de recurs, organizația sindicală a învederat instanței de judecată că a participat, în numele salariaților la negocierea și semnarea contractelor colective de muncă (care a avut loc la sediul Federației) și pe cale de consecință, este îndreptățită să solicite să se constate nerespectarea acestora în fața instanțelor în a căror rază teritorială se află sediul său. Pentru a susține necesitatea stabilirii competenței la Tribunalul București (ca fiind instanță de la sediul reclamanților), recurenta a învederat necesitatea păstrării unei practici neunitare, în condițiile în care, este de notorietate că în țară nu există o astfel de practică, precum și dificultățile legate de administrarea probei cu înscrisuri, care trebuie intocmite la sediul din B, deoarece sediile secundare din țară nu au astfel de atribuții.
Recurenta a mai arătat faptul că legitimitatea Federației de a introduce prezenta acțiune, decurge din acordul salariaților, care sunt membrii săi, de a demara diferite proceduri pentru promovarea și valorificarea drepturilor lor.
Pe cale de consecință, organizația sindicală recurentă, susține că îi revine calitatea de reclamantă în prezenta cauză, astfel că, potrivit dispozițiilor art.284 Codul muncii, instanța competentă este cea de la sediul său.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Intimata SC . Mecanizate " Ferate" a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, deoarece în cererea de declarare a căii de atac s-a menționat că se atacă încheierea din data de 23.02.2009, iar pe fondul litigiului a arătat că singurul criteriu folosit de legiuitor la stabilirea competenței teritoriale este acela al domiciliului, respectiv al sediului reclamantului, neavând nici o importanță locul semnarii sau al negocierii contractelor colective de muncă. Cu privire la argumentul practicii neunitare din țară invocat de recurentă, intimata a învederat instanței că este nefondat, în condițiile în care sistemul judiciar își desfășoară activitatea conform principiului legalității, independenței și imparțialității, aplicarea și interpretarea unitară a legi, fiind un aspect ce ține de deontologia profesională a magistraților.
Intimata a mai învederat faptul că folosul practic urmărit prin promovarea prezentei acțiuni aparține exclusiv salariaților, recurenta neavând decât calitatea de reprezentant al intereselor acestora.
În drept, intimata a invocat prevederile art.115 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Organizația sindicală din prezenta cauză a formulat o acțiune în justiție în temeiul dispozițiilor art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003 pentru apărarea drepturilor salariaților, care sunt membrii săi. Așa cum prevăd și disp. art.28 alin.2 din actul normativ anterior menționat, organizațiile sindicale au dreptul să întreprindă orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv acțiuni în justiție, în numele membrilor săi, fără a avea nevoie de mandat expres din partea celor în cauză. De asemenea, prevederile legale statuează că acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată.
Interpretând coroborativ cele două teze ale alineatului al-II-lea al art.28 din Legea nr.54/2003, rezultă cu evidență că organizației sindicale i se conferă legitimitate să promoveze acțiuni în justiție în calitate de reprezentant al membrilor săi, evident pentru apărarea și valorificarea drepturilor acestora. Practic, aceste dispoziții legale consacră existența unui mandat legal, pe care legiuitorul îl recunoaște în favoarea organizației sindicale, recunoscând deopotrivă calitatea salariaților săi, a funcționarilor publici de titular al drepturilor a căror valorificare se urmărește prin promovarea acțiunii. Pe cale de consecință, pe plan procesual (care nu poate fi decât o reflectare a raporturilor juridice stabilite între părți pe plan salarial) organizația sindicală nu poate avea ea însăși calitatea de reclamant (respectiv de pârât), ci doar aceea de mandatar.
Faptul că organizația sindicală nu poate avea decât calitatea de reprezentant și nu de parte (parte fiind numai salariații-membri de sindicat) rezultă cu evidență din teza a-II-a alin.2 al art.28, care prevede că acțiunea promovată de organizația sindicală, nu poate fi continuată dacă cel reprezentat se opune sau înțelege să renunțe la judecată.
Odată stabilită realitatea de reclamanți, în prezenta cauză, a salariaților, reprezentați de Federația Națională "Drum de " și nu a Federației însăși, rezultă că, instanța competentă din punct de vedere teritorial este, potrivit disp. art.284 Codul muncii, tribunalul în a cărei rază teritorială se află domiciliul reclamanților. Așa cum, în mod corect a aratat intimata prin întâmpinare, singurul criteriu folosit de legiuitor la stabilirea competenței teritoriale în această situație, este cel al domiciliului sau reședinței (respectiv sediul) reclamanților, neavând nici o relevanță procesuală sub acest aspect locul negocierii sau al semnării contractului colectiv de muncă, faptul că ar putea exista dificultati în administrarea probei cu înscrisuri (care trebuie toate intocmite la B) sau că ar putea apărea problema practicii neunitare.
Dispozițiile art.284 alin.2 Codul muncii care stabilesc competența tribunalului d e la domiciliul/reședința sau sediul reclamantului sunt de ordine publică, reglementând o competență teritorială absoluta care nu poate fi modificată prin voința reclamanților sau pentru motive ce ar putea ține de buna administrare a justiției ( usurinta în administrarea probatoriului sau crearea conditiilor pentru a favoriza cristalizarea unei practici unitare). Aceste critici pot fi avute în vedere de legiuitor atunci când edictează normele de competență, însă odată stabilite, instanța nu poate adăuga alte criterii pentru a se ajunge la o altă competență decât cea stabilită de normele procesuale.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de prevederile art.312 Cod procedură civilă, apreciind recursul ca nefondat, va respinge ca atare calea de atac promovată și va menține ca legală și temeinică soluția primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă FEDERAȚIA NAȚIONALĂ "DRUM DE " B împotriva sentinței civile nr.1493/23.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.7097/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimatele-pârâte COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA, SC " ȘI CFR" SA, SC . A FERATE ȘI SC " FILARET" SA.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex/21.10.2009
Jud.fond:
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Bodea Adela Cosmina, Guranda