Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 6376/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6376
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
***************
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 1959/31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimata reclamantă, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI, intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de către recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr.1959 din 31 martie 2008 Tribunalului a fost admisă în parte acțiunea precizată, formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL DOLJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, intervenient CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCIMINĂRII
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând diferența dintre salariul corespunzător postului de grefier treapta a III-a și salariul corespunzător postului de grefier dactilograf treapta a III-a aferent perioadei 01.01.2005 - 15.03.2006 și diferența dintre salariul corespunzător postului de grefier treapta a II și salariul corespunzător postului de grefier dactilograf treapta a II-a aferent perioadei 15.03.2006 - 01.01.2007, sume ce vor fi reactualizate în raport de data fiecărei scadențe și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamanta a fost încadrata si salarizata in cadrul Judecătoriei pana la data de 01.01.2005 in funcția de grefier dactilograf.
Prin apariția Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe langa acestea, incepand cu intrarea in vigoare a legii au fost incadrate ca si grefiere, prin transformarea corespunzatoare a posturilor cu mentinerea salariilor de incadrare avute.
Ulterior, Legea 567/2004 a fost modificata prin Legea 17/2006 introducandu-se prevederea la art 91 alin 2 conform careia grefierii dactilografi ale caror posturi au fost transformate in posturi de grefieri, urmeaza sa fie salarizati corespunzator legii speciale de salarizare.
Prin aceasta modificare a art 91 alin 2 s-a recunoscut practic inegalitatea de tratament a fostilor grefieri-dactilografi, in raport cu grefierii, inegalitate ce a fost inlaturata prin prevederea expresa a acordarii salarizarii corespunzatoare legii speciale de salarizare pentru functia de grefier.
Aceasta lege, adoptata printre altele si in scopul inlaturarii acestei inegalitati de tratament in raporturile de munca, prevedea la art 7 ca urmeaza sa intre in vigoare la data intrarii in vigoare a legii speciale de salarizare, prev la art 60 alin 4.
De asemenea art 60 alin 5 din acest act normativ a prevazut ca pana la intrarea in vigoare a legii speciale de salarizare, raman aplicabile in continuare dispozitiile legale referitoare la salarizarea personalului prevazute la alin 4, ceea ce presupune in cazul in speta ca salarizarea fostilor grefieri-dactilografi, ale caror posturi au fost transformate in grefier, salarizarea sa se faca in continuare -pana la aparitia legii speciale-lege ce nu a fost adoptata nici pana la data solutionarii prezentei cauze-conform grilei de salarizare pentru grefieri-dactilografi.
Tribunalul constata ca, in raport de prevederile art 91 alin 2 din Legea 567/2006 a intervenit o modificare unilaterala a contractului de munca, schimbandu-li-se felul muncii prin transformarea incadrarii acestora din functia de grefier-dactilograf in cea de grefier-aspect permis in conditiile in care raporturile de munca ale reclamantilor sunt reglementate in baza unei legi speciale.
Dar aceasta modificare unilaterala a raportului de munca al fiecarei reclamante trebuia asociata cu obligatia corelativa de salarizare de catre angajator conform noii functii ocupate si muncii efectiv prestate de acestea, in vederea asigurarii respectarii principiului fundamental al nediscriminarii, care in cadrul relatiilor de munca se traduce prin egalitate de tratament de toti salariatii si angajatori (art 5 alin 1. ).
In legatura cu respectarea principiului anterior enuntat, trebuie mentionate si dispozitiile OG nr. 137/2000 care la art 1 alin 2 lit e pct i preved ca principiul egalitatii intre cetateni si al excluderii discriminarii sunt garantate in special in exercitarea dreptului la munca.
Revenind la principiul nediscriminarii enuntat de Codul Muncii se impune a fi subliniat ca art 5 alin 2 al acestui act normativ interzice orice forma de discriminare directa sau indirecta de un salariat pe criteriile aici enuntate(sex, rasa, culoare etnie etc).
discriminarea indirecta, alineatul 4 al aceluiasi articol prevede ca reprezinta discriminare indirecta actele si faptele intemeiate pe alte criterii decat cele prevazute la alin 2 dar care produc efectele unei discriminari directe, respectiv au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute de legislatia muncii.
de textele legale anterior enuntate, tribunalul constata ca prin prevederile art 91 alin 2 din Legea 567/2004 prin care s-a dispus incadrarea grefierilor-dactilografi in functia de grefier, incepand cu data intrarii in vigoare a acestui act normativ, dar cu mentinerea salariilor de incadrare avute, s-a creat o discriminare indirecta intre aceasta categorie de personal auxiliar al instantelor judecatoresti si ceilalti grefieri, discriminare concretizata in neacordarea drepturilor salariale conform functiei ocupate si muncii prestate efectiv de acestia dintai.
Referitor la munca efectiv prestata, se retine ca incepand cu data de 01.12.2005, urmare a aplicarii noului Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii reclamantele au indeplinit efectiv atributiile de serviciu al grefierului de sedinta, astfel cum acestea sunt prevazute de art 54 din hotarare, fiind cu atat mai mult indreptatite in virtutea principiului salariu egal pentru munca egala la plata drepturilor salariale corespunzatoare grilei de salarizare pentru grefierii de sedinta.
Instanta mai retine ca aceasta inegalitate de tratament in raporturile de munca sub aspectul salarizarii intre cele doua categorii de personal a fost inlaturata prin Legea 17/2006 care a modificat dispozitiile Legii 567/2004 introducand la art 91 alin 2 prevederea conform careia grefierii dactilografi ale caror posturi au fost transformate in posturi de grefieri urmeaza sa fie salarizati corespunzator legii speciale de salarizare.
Inlaturarea acestor discriminari a fost insa doar aparenta, intrucat prin art 7 din Legea 17/2006 s-a conditionat intrarea in vigoare a acestui act normativ, de intrarea in vigoare a legii speciale de salarizare.
Practic efectele art 91 alin 2 in forma modificata introdusa de Legea 17/2006 au fost inlaturate de cele ale art 7 si ale art 60 alin 5 din acest act normativ, prin care s-a mentinut in continuare pentru aceasta categorie de personal auxiliar aceeasi grila de salarizare specifica functiei de grefier-dactilograf.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat Ministerul Justiției, arătând în esență că, potrivit art. 60 din Legea nr.567/2004 personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii. Până la intrarea în vigoarea a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin. 4.
Este adevărat că prin Legea nr.17/2006, a fost modificată și completată, legea nr.567/2004, însă art. 7 din Legea nr.17/2006 arată că prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare,prevăzută la art. 60 al.4, cu excepția dispozițiilor art. I, pct.11 și 35, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.
În condițiile în care OG nr. 8/2007 a intrat în vigoare la data de 2.02.2007, vă rugăm să constatați că dispozițiile Legii nr.17/2006 de modificare și completare a Legii nr. 567/2004, și care o îndreptățește pe intimată la o salarizare corespunzătoare funcției de grefier sunt aplicabilă de la această dată.
Nefiind în prezența unui drept recunoscut de lege în mod greșit instanța de fond a reținut instanța de fond a reținut existența unei stări de discriminare între intimata-reclamantă pe de o parte și ceilalți grefieri pe de altă parte.
În mod greșit s-a dispus obligarea Ministerului Justiției plata drepturilor salariale solicitate de către reclamantă actualizate în funcție de rata inflației la data plății, având în vedere că în perioada solicitată reclamanta nu este titulara drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune.
Legal citați, intimații nu au depus întâmpinare la dosar.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art. 304 ind. 1.pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
Reclamanta a îndeplinit efectiv atribuțiile de serviciu ale grefierului de ședință prevăzute de art. 54 din Hotărârea CSM nr. 387/2005- Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, ca urmare a aplicării acestuia începând cu data de 01.12.2005.
Potrivit articolului nr. 39 din Codul Muncii, salariatul are dreptul la salarizare pentru munca efectiv depusă.
Față de aceste aspecte se reține că instanța de fond în mod corect a constatat ca prin prevederile art. 91 alin 2 din Legea 567/2004 prin care s-a dispus încadrarea grefierilor-dactilografi in funcția de grefier, începând cu data intrării in vigoare a acestui act normativ, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute, s-a creat o discriminare indirecta intre aceasta categorie de personal auxiliar al instanțelor judecătorești si ceilalți grefieri, discriminare concretizata in neacordarea drepturilor salariale conform funcției ocupate si muncii prestate efectiv de aceștia dintâi.
Potrivit art.2 pct. (1) din declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricăror discriminări, iar conform art. 29 pct. 2, în exercițiul drepturilor și libertăților, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite prin lege, în scopul exclusiv al asigurării recunoașterii respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.
Art.2 pct.2 din Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei prevede ca diferențierile, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație, nu sunt considerate discriminatorii, dar în speță neacordarea sporului de confidențialitate nu are la bază o astfel de justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece restul personalului bugetar nu primește sporul de confidențialitate pentru calificările cerute de ocupația acestora, ci doar pentru că sunt debitori ai obligației de confidențialitate, la fel ca și reclamantul.
Astfel, având în vedere atribuțiile prevăzute în statut, codul deontologic și regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești pentru judecătorii ce funcționează în instanțele românești, rezultă în mod clar și indubitabil ca acestei categorii profesionale îi sunt aplicabile interdicțiile vizând respectarea confidențialității lucrărilor, fără a i se acorda, în contrapondere, sporul de confidențialitate raportat la gestionarea informațiilor prelucrate în cadrul funcției exercitate, fiind privați astfel de un bun în înțelesul art. 1 din Protocolul adițional nr.12, prin discriminarea existentă între diferitele categorii socio-profesionale ce uzitează date cu caracter confidențial sau " secrete profesionale".
În conformitate cu prevederile art.14 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, purtând titlul " Interzicerea discriminării", "exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație", acesta fiind principiul egalității tuturor în fața legii, "lista cuprinsă în art. 14 nefiind limitativă", dreptul la nediscriminare " protejând persoanele fizice și persoanele juridice aflate în situații asemănătoare, împotriva aplicării unui tratament diferit.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului la care România a aderat, trebuie respectată cu prioritate față de dreptul intern, în caz contrar instituindu-se răspunderea pentru neexecutarea obligațiilor pe care și le-a asumat Statul Român.
Nu orice diferență de tratament semnifică discriminare, iar pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat, injust, este necesar să se stabilească că persoane aflate în situație asemănătoare sau comparabile în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Nici o discriminare nu poate fi acceptată prin faptul că reclamanta este retribuită printr-o lege specială, o asemenea excludere a acesteia de la plata drepturilor salariale pentru munca efectiv prestată realizându-se fără justificarea unui interes public și necesar.
Conform Directivei 2000/EC/78 - legislație comunitară în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații similare.
Prima instanță a dispus în mod legal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, întrucât actualizarea sumelor își are izvorul în principiul reparării integrale a prejudiciului sub aspectul factorului obiectiv, cauzat de procesul de devalorizare a monedei naționale, proces exterior raporturilor dintre părți și independent de existența sau inexistența unei culpe.
Obligarea debitorului la plata sumei reactualizate la data plății este de natură să evite o scădere a valorii monedei ca urmare a întârzierii la plată și a acțiunii factorilor de devalorizare.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art.312 pr.civ.îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 1959/31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
15.12.2009/Ex.2
Jud. fond
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Ioana Bodri, Marian Lungu
