Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 6651/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6651
Ședința publică de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Lucia Petria Mitran
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
Judecător - -
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, împotriva sentinței nr.173 din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în contradictoriu cu reclamanții, escu G, -, prin moștenitor, pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că în cauză se solicită judecarea în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată ia în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul O l t, prin sentința nr. 173 de la 14 februarie 2008, respins excepția de necompetență materială și a inadmisibilității cererii, ca neîntemeiate.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
A admis acțiunea formulată de reclamanți, escu G, -, prin moștenitor, împotriva pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul O l
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților diferențele salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale în procent de 5% începând cu data de 01.01.2007 în raport de luna decembrie 2006, în procent de 2% începând cu data de 01.04.2007 în raport cu luna martie 2007, în procent de 11% începând cu data de 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, sume actualizate la data plății efective.
A respins cererile privind acordarea dobânzii legale și a discriminării pe viitor, ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția necompetenței materiale Tribunalului O l t,a fost respinsă, motivat de faptul că obiectul dedus judecății constituie acordarea drepturilor salariale și potrivit art. 284 alin. 1 Codul Muncii, competența de soluționare revine tribunalelor, respectiv Tribunalul O l
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor a fost admisă, întrucât reclamanții nu au raporturi de muncă ci acesta și, de asemenea, nu are nici calitate de ordonator de credite.
Pe fond a reținut că prin Ordonanța Guvernului nr. 10 din 31 ianuarie 2007 tuturor demnitarilor numiți sau aleși, judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi, judecătorilor Curții Constituționale, tuturor funcționarilor publici și tuturor salariaților contractuali ai statului le-au fost acordate majorări salariale de 5% începând cu 01 ianuarie 2007 în raport cu luna decembrie 2006, de 2% începând cu 01 aprilie 2007 în raport cu luna martie 2007 și de 11% începând cu 01 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007, pentru acoperirea ratei inflației.
S-a reținut, de altfel, că această majorare reprezintă, în fapt, o indexare a salariilor cu rata inflației, ca urmare a devalorizării monedei naționale, în scopul acoperirii majorării prețurilor la produsele de agricole și industriale și a tarifelor la prestările de servicii practicate în economie.
În ceea ce privește stabilirea existenței sau inexistenței discriminării reclamantei, prin neacordarea majorărilor (indexărilor) salariale acordate celorlalte categorii de salariați bugetari, prin Nr.OG 10/2007, instanța cercetat situația în care se află reclamanta în raport cu alte categorii socio-profesionale, tratamente care se aplică acestora, justificările și criteriile tratamentelor diferențiate. Conform directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare (auis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, publicat în Oficial al Comunităților Europene nr. din 2 decembrie 2000), în vederea definirii și constatării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații chiar similare.
Potrivit art.126 din Constituția României "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite prin lege", iar prin indexarea salariilor judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și excluderea judecătorilor ce funcționează la celelalte instanțe din sistemul judiciar, deci și a reclamantei este o discriminare evidentă.
Prin neacordarea acestor majorări (indexări) reclamanta nu numai că a fost discriminată față și de celelalte categorii de salariați bugetari care au beneficiat de aceste majorări, dar prin devalorizarea monedei naționale a suferit un real prejudiciu datorită reducerii puterii de cumpărare și deci a diminuării salariului real.
Instanța nu a reținut susținerile Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul că, reclamanta făcând trimitere la art. 1 din OG10/2007 a solicitat să- fie plătite salarii mai mari, că fiind salarizată în baza unei legi speciale nu pot beneficia de majorările salariale acordate prin acest act normativ, că beneficiind de majorări salariale consistente în anul 2006 nu mai pot beneficia și de majorările acestei ordonanțe, aceasta întrucât actul normativ invocat se referă în fapt la indexări care să acopere rata inflației și pe cale de consecință nealterarea puterii de cumpărare ca urmare a devalorizării monedei naționale.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse instanța a admis în parte acțiunea față de pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând să dispună obligarea acestuia la plata către reclamantă diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale în procent de 5% începând cu data de 01.01.2007 în raport de luna decembrie 2006, în procent de 2% începând cu data de 01.04.2007 în raport de luna martie 2007, în procent de 11% începând cu data de 01.10.2007 în raport de luna septembrie 2007, pentru perioada ianuarie 2007 - 13.12.2007, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apreciază recurentul că instanța de fond a dispus în mod nelegal obligarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ICCJ la plata despăgubirilor reprezentând majorările în cuantum de 2 %, 5% și 11 % din salariul de bază, prevăzute de OG 10/31 ianuarie 2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr.24/2000 - privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești prin adăugarea la legea specială de salarizare a magistraților, acțiunea reclamantei fiind nefondată.
Apreciază recurentul că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata despăgubirilor solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuilă.
Examinând sentința, prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispoz. art.3041pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Prevederile normative, care au exceptat categoria judecătorilor, procurorilor și asistenților judiciari de la indexarea salariilor în perioada respectivă, contravin însă și prevederilor directivei 2000/78/CE, de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, care definește discriminarea directă ca fiind tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate în situații comparabile.
Ori în speță era vorba despre indexarea salariilor personalului din sectorul bugetar, indexare care avea ca scop acoperirea devalorizării veniturilor salariale ca urmare a inflației, situație în care se aflau și judecătorii procurorii și asistenții judiciari.
De altfel această indexare a fost prevăzută inițial prin art 35 din OUG nr. 27/2006, text ce a fost abrogat prin legea nr 45/2007 ce a intrat în vigoare la 12 martie 2007 și deci cel puțin pentru indexarea cu 5% incepând cu 01 ianuarie 2007 exista un cadru legal.
Potrivit dispozițiilor art 148 din Constituția României, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Așa cum s-a arătat prevederile actelor normative care exclud magistrații de la indexările respective contravin prevederilor comunitare în materie de discriminare, astfel că instanța de fond nu a făcut decât să dea relevanță acestor din urmă prevederi constatând că s-a produs o discriminare.
Din această perspectivă critica recurentului nu este întemeiată.
Nici critica privind reactualizarea sumelor respective nu este întemeiată prin faptul că reclamanții nu au primit indexările respective creându-li-se un prejudiciu ce cuprind și devalorizarea sumelor respective ca urmare a inflației.
Constatând că sentința atacată este temeinică și legală, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
I DE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, împotriva sentinței nr.173 din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în contradictoriu cu reclamanții, escu G, -, prin moștenitor, pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 2009
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/IE/04.12.2009
fond:
Președinte:Sorina Lucia Petria MitranJudecători:Sorina Lucia Petria Mitran, Lucian Bunea