Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 67/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 67/2009
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Victor
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.856/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că reclamantul intimat a înregistrat la dosar la data de 19 ianuarie 2009 întâmpinare la care anexează, în xerocopie, adresa înaintată acestuia prin care solicită relații în vederea punerii în executare a sentinței 856/4.09.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu, Certificat eliberat de Arhiva Tribunalului Sibiu cuprinzând copia minutei sentinței atacate, estrase de cont curent din 26.09.2008 și 28.11.2008 ale reclamantului emise de Bank, iar la data de 22 ianuarie 2009 o cerere prin care solicită amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător.
Instanța, deliberând, în ceea ce privește cererea de amânare constată că este neîntemeiată, întrucât acesta și-a formulat apărarea prin întâmpinarea depusă la dosar, întâmpinare prin care se invocă și tardivitatea depunerii recursului.
Cu privire la excepția invocată constată faptul că sentința a fost comunicată recurentei pârâte la data de 21 octombrie 2008, iar recursul a fost depus prin poștă la data de 27 octombrie 2008 și înregistrat la ribunalul Sibiu la data de 29 octombrie 2008, ambele date fiind înăuntrul termenului de 10 zile în care se poate declara recursul, astfel că excepția este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și față de împrejurarea că pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâta SC SA B ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 5630 lei, precum și a sumei de 533,52 lei pentru neachitarea la termen a sumei menționate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a fost angajatul societății pârâte până în 13.06.2006.
Conform prevederilor contractului colectiv de muncă, art. 168 alin. 1 "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA.
Societatea pârâtă a respectat aceste clauze pentru anul 2003, alegând modalitatea includerii acestora în salariul de bază al fiecărui salariat, însă pentru toți ceilalți ani nu a înțeles să mai plătească aceste drepturi.
S-a depus copia carnetului de muncă, a contractului colectiv de muncă - în extras -, circulare emise de pârâtă, practică judiciară.
Pârâta SC SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Mai întâi este invocată excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la prevederile art. 283 alin. 1 din Codul muncii, care dispun că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, or acțiunea este formulată cu mult peste acest termen.
Pe fondul cauzei s-a susținut că în anul 2003 drepturile salariale suplimentare de C și de Paști au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat potrivit art. 168 alin. 2 din CCM. În anul 2004 textul art. 168 alin. 2 fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003. Din anul 2005 părțile au modificat acest text care în prezent are următoarea formă: "În anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Ca atare, în fiecare an părțile au procedat la republicarea CCM. Potrivit art. 10 din CCM pentru soluționarea eventualelor probleme legate de executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă părțile convin constituirea unei comisii paritare, iar potrivit Anexei 2 la CCM interpretarea dată de Comisia paritară are caracter obligatoriu pentru părți.
În acest caz Comisia paritară a stabilit că prevederile art. 168 alin. 1 au rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg.
Prin urmare, primele au fost introduse în salariul de bază al reclamantului atât în anul 2003, cât și în anii următori (2004-2006), pârâta executându-și obligația impusă de art. 168 din CCM.
O altă mențiunea vizează modul de calcul al sumei solicitată de către reclamant în funcție de salariul mediu brut pe, în condițiile în care art. 168 alin. 1 din CCM face referire la salariul de bază mediu pe SNP SA.
Au fost depuse actele adiționale la CCM.
A fost încuviințată proba cu raportul de expertiză.
Prin sentința civilă nr. 856/2008 Tribunalul Sibiua admis excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la prima de C aferentă anului 2004 și a admis în parte acțiunea de dreptul muncii formulată de către reclamantul împotriva pârâtei SC SA, pârâta fiind obligată să plătească reclamantului drepturile reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare Sărbătorilor de Paști pentru anii 2005, 2006, precum și celor de C pentru anul 2005, actualizate cu indicele de inflație în sumă de 3275 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut cu privire la excepția invocată de pârâtă că fiind vorba de drepturi de natură salarială, astfel cum sunt calificate de art. 168 alin. 1 din CCM sunt aplicabile dispozițiile art. 166 și 283 litera C Codul muncii potrivit cărora pretențiile sunt supuse termenului de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune și nu dispozițiilor art. 283 litera e cum susține pârâta, motiv pentru care excepția a fost admisă numai în ceea ce privește plata primei pentru Cul anului 2004.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că acțiunea este fondată în baza art. 30 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, ținând cont că pârâta nu a făcut dovada, în condițiile art. 287 și 163 Codul muncii, a acordării drepturilor solicitate a căror cuantum a fost stabilit prin raportul de expertiză.
S-a reținut că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâta SC SA - MEMBRU GRUP prin care a solicitat modificarea în întregime a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului se menționează că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Este necontestat faptul că în anul 2003 primele de Paști și de C au fost achitate salariaților prin includerea lor în salariul de bază, la valoarea de 1.140.000 ROL. Această sumă, o dată inclusă în salariu, nu a mai fost scoasă niciodată din salariu, dovadă fiind faptul că reclamantului nu i-a scăzut niciodată salariul, suma de 1.140.000 ROL regăsindu-se în salariul angajaților, majorată cu procentul de indexare din fiecare an.
A fost depus un act adițional la contractul colectiv de muncă, înregistrat la - B sub nr. 1090/22.02.2008 și un set de înscrisuri.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității depunerii recursului, excepție cu privire la care instanța s-a pronunțat la acest termen în sensul respingerii sale, iar pe fond a susținut că recursul este lipsit parțial de obiect, având în vedere că pârâta și-a manifestat dorința de a pune în executare sentința, achitând o parte din debitul datorat.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 304 ind. 1 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 168 alin. 1 din CCM cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA.
Aplicarea acestor dispoziții la nivelul anului 2003 nu este contestată de nici una dintre părțile semnatare ale CCM.
În discuție este numai plata acestor drepturi pentru anii 2005-2006.
Pârâta recurentă a formulat două apărări sub acest aspect. Prima vizează împrejurarea că Comisia Paritară a stabilit că prin dispozițiile cuprinse în CCM s-a înțeles includerea acestor drepturi salariale în salariu.
Această apărare în mod corect nu a fost reținută având în vedere că decizia Comisiei Paritare este dată în anul 2007 și nu poate avea efect retroactiv pentru perioada 2004-2006, efectul obligatoriu al deciziei producându-se numai pentru viitor.
A doua apărare se referă la includerea drepturilor suplimentare în salariu după metoda cumulării primelor de Paști și de C și împărțirea sumei la 12, suma rezultată urmând a se regăsi în fiecare lună în salariul angajaților.
Cu privire la această susținere, Curtea reține că prevederile CCM sunt obligatorii pentru toate părțile potrivit art. 30 din Legea nr. 130/1996.
În forma preluată începând cu anul 2004 în CCM se prevede că aceste două prime se acordă salariaților - art. 168, alin. 1, pentru ca la alin. 2 să se menționeze căîn anul 2003 suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Rezultă în mod clar că includerea premiilor în salariul de bază a fost prevăzută numai pentru anul 2003, dispoziția neputând fi extinsă și la ceilalți ani în lipsa unei prevederi exprese.
Chiar dacă s-ar reține că premiile acordate în anul 2003 și incluse în salariu nu au mai fost retrase și an de an au fost majorate, recurenta nu a făcut această dovadă, cu atât mai mult cu cât ei îi revenea sarcina probei potrivit art. 287 Codul muncii.
În ceea ce privește actul adițional la contractul individual de muncă acesta este datat 2008, neputând fi aplicat raporturilor de muncă avute de recurentă cu reclamantul și care au încetat cu mult înainte de întocmirea acestuia, având în vedere prevederile art. 1 alin. 1, art. 9 și 11 din Legea nr. 130/1998.
În consecință, se constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale raportat la probatoriul administrat în cauză, soluția pronunțată fiind temeinică și legală, dând expresie necesității respectării obligațiilor asumate prin semnarea CCM de către pârâta recurentă.
Se mai constată că în mod corect excepția prescripției dreptului la acțiune a fost admisă numai pentru drepturile bănești aferente Sărbătorilor de C din anul 2004, în cauză fiind vorba de modul de interpretare a aplicării unor dispoziții contractuale referitoare la drepturi salariale prevăzute de CCM și nu de valabilitatea clauzei din contractul colectiv de muncă, singura situație în care s-ar fi putut discuta de incidența prevederilor art. 283 alin. 1 litera e din Codul muncii.
Pentru considerentele menționate, recursul declarat de către pârâta SC SA B fiind neîntemeiat, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea urmează a-l respinge, cu consecința menținerii sentinței atacate ca temeinică și legală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta - Membru Grup B împotriva sentinței civile nr.856/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red./17.02.2009
Tehnored.M/ 2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa, Victor
