Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 6745/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 6745

Ședința publică de la 26 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dorina Stoichin Președinte Secție

- - - - Judecător

-- - -- Judecător

Grefier

XXX

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI M, împotriva sentinței civile nr. 1180/23.06.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit intimații reclamanți, fiind reprezentați de avocat, a lipsit recurenta pârâtă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea de concluzii scrise din partea recurente și întâmpinare din partea intimaților reclamanți.

Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul apărătorului prezent pentru a pune concluzii.

Avocat, reprezentantul intimaților, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței Tribunalului Mehedinți ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, depune note scrise și practică judiciară.

CURTEA

Prin sentința nr. 1180 din 23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții, împotriva pârâtei Autoritatea de Sănătate Publică M și a fost obligată pârâta să acorde reclamanților tichetele de masă sau contravaloarea acestora pe perioada 01.10.2005 - 23.06.2009, în raport de perioada lucrată de fiecare reclamant. A fost obligată pârâta să plătească fiecărui reclamant câte 200 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin acțiunea înregistrată la data de 01.10.2008 la Tribunalul Mehedinți -Secția contencios Administrativ și Comercial, sub nr- reclamanții, au chemat în judecată Autoritatea de Sănătate Publică M pentru a fi obligată la plata tichetelor de masă pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii acțiunii și în continuare, a primei de stabilitate și la acordarea unei zile de concediu de odihnă la 5 ani vechime peste minimul legal.

Au motivat că în nenumărate rânduri s-au adresat conducerii M pentru a li se acorda aceste drepturi recunoscute prin lege și prin contractul colectiv de muncă dar la toate demersurile lor au rămas fără rezultat.

În drept și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile OUG 81/2004 și norme fundamentare, OUG 72/2005, OUG 95/2004, Legea 534/2004, Legea 142/1998, Legea 125/2005.

Prin încheierea de ședință din 5.11.2008 cauza a fost transpusă la Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în conformitate cu dispozițiile art.99 alin.2 din Hotărârea M nr. 387/2005.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinți -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.

Reclamanții, au formulat precizare de acțiune prin care au solicitat plata c/val tichetelor de masă pe o perioada de 3 ani anterioară datei introducerii acțiunii potrivit art.1 lin Legea 142/1998, plata primei de stabilitate conform contractului colectiv de muncă 2005-2007 pe o perioada de 3 ani anterioară datei introducerii acțiunii; plata c/val a 3 zile concediu odihnă suplimentar pentru o vechime de peste 5 ani, aferent perioadei de 3 ani anterioară datei introducerii acțiunii, conform contractului colectiv de muncă 2005-2007.

Prin întâmpinarea formulată de Autoritatea de Sănătate Publică aceasta a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.

S- susținut că prin bugetele aprobate în perioada 2005-2007, nu au fost alocate sume la cheltuieli de personal în natura pentru plata tichetelor de masă. A arătat că prima de stabilitate se acorda începând cu anul 2008 conform art.41 ind.2 din OG nr. 17/2008 pentru modificarea OUG nr.115/2004. Astfel, prima de stabilitate a fost acordată reclamanților în trimestrul II al anului 2008, urmând a beneficia de această primă în trimestrul IV al anului 2008. De asemenea, a mai precizat că reclamanții beneficiază de o zi de concediu de odihnă la 5 ani vechime începând cu data de 1 ianuarie 1999, data înființării Direcției de Sănătate Publică a Județului

În susținerea acțiunii au depus la dosar acte.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că reclamanții, se află în raporturi de muncă cu pârâta Autoritatea de Sănătate Publică M îndeplinind funcțiile de medic, asistent medical, chimist ori laborant.

În ceea ce privește cererea acestora privind plata tichetelor de masă, s-a constatat că, Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă reprezintă dreptul comun în materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de serviciu la nivel național.

Tichetele de masă reprezintă o alocație individuală de hrană, acordată titularilor unui contract individual de muncă, suportată integral de persoana fizică ori persoana juridică care are calitatea de angajator, așa cum stabilește art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

În cazul în care la nivelul de ramură de unitate a fost negociat un contract colectiv de muncă, modalitatea și condițiile de acordare a tichetelor de masă sunt stabilite prin intermediul acestui contract.

În speță, dispozițiile privind dreptul reclamanților de a beneficia de tichete de masă proporțional cu numărul de zile efectiv lucrate într-o lună sunt imperative și de strictă interpretare, în condițiile în care art.23 din Ordonanța de Urgență nr. 115/2004 prevede în mod expres că începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, beneficiază lunar de 20 de tichete de masă.

De asemenea, din prevederile art.139 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2005-2007, înregistrat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 2678/2005, rezultă că s-a negociat modalitatea de plată și condițiile de acordare a tichetelor de masă, în sensul că, angajatorul este obligat să acorde tichete de masă potrivit Lg.142/1998, în conformitate cu prevederile legale pentru unitățile finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. La art.92 al.3 se stabilește că, în bugetul de venituri și cheltuieli vor fi cuprinse toate drepturile salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă și sumele aferente pentru acordarea tichetelor de masă, conform legislației în vigoare.

Reclamanții au contract individual de muncă încheiat cu Dr.Tr.S, deci raportul juridic este stabilit direct și necondiționat cu acest angajator, astfel că, susținerea pârâtei, în adresa nr. 1272/12.03.2009 potrivit căreia tichetele de masă nu au fost acordate deoarece nu se precizează distinct în legislația privind salarizarea personalului contractual, acordarea acestor tichete, s-a apreciat ca neîntemeiată.

Cât privește petitul referitor la plata primei de stabilitate, instanța l-a apreciat ca neîntemeiat, întrucât, potrivit dovezilor de plată depuse la dosarul cauzei, filele 297-298, reclamanților le-a fost acordat acest drept salarial.

Pârâta a menționat în adresa nr.2592/05.06.2009 că, în conformitate cu prevederile OG nr.17/30.01.2008, prima de stabilitate a fost acordată în trimestrul II și IV respectiv în luna iulie și 2008.

Având în vedere că, prima de stabilitate se acordă începând cu anul 2008, conform prevederilor OG nr.17/2008 pentru modificarea OUG NR.115/2004 instanța a constatat că, cererea reclamanților de obligare a pârâtei la plata acestei prime anterior anului 2008, este neîntemeiată.

În ceea ce privește acordarea concediului de odihnă suplimentar, instanța a constatat următoarele:

Conform dispozițiilor art.126 alin.4 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură sanitară, concediile de odihnă se suplimentează cu câte o zi pentru fiecare 5 ani de vechime în aceeași unitate; beneficiază de vechime în aceeași unitate și salariații trecuți de la o unitate la alta prin reorganizare, potrivit dispozițiilor legale.

Așa cum reiese din analiza carnetelor de muncă ale reclamanților, aceștia au fost încadrați, în cadrul Direcției de Sănătate Publică, cu începere din 01.01.1999, aceasta fiind data înființării Direcției.

Cum, din fișele de evidență a salariilor, rezultă că reclamanții au beneficiat de câte o zi de concediu suplimentar anual, instanța a apreciat ca neîntemeiat acest capăt de cerere.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția de Sănătate Publică a jud. M, cu motivarea că soluția instanței de fond este nelegala întrucât drepturile bănești solicitate nu se cuveneau reclamanților, motivat de faptul ca in perioada respectiva, in bugetul de cheltuieli si venituri aprobat nu au fost prevăzute "tichete de masa" cu titlu distinct.

Ca Direcția de Sănătate Publică a Județului M nu este unitate sanitară publică, ci instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat.

Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată, Curtea retine următoarele:

Reclamanții sunt angajații Direcției de Sănătate Publica Județeana M, in calitate de personal contractual.

Potrivit rt. 12 din 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului B sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătății Publice, cu personalitate juridică, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local. Potrivit rt. 4(1) prin 880/2006, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a autorităților de sănătate publică județene, respectiv a municipiului B, și a structurii organizatorice a acestor autorități, ctivitatea financiară a autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului B, se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Ministerul Sănătății Publice, în condițiile legii. (2) Directorul executiv al autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului B, este ordonator secundar de credite în condițiile legii și în această calitate repartizează creditele bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate. Potrivit rt. 1(1) din 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.

(2) Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Potrivit art. 40 din 511/2044 privind bugetul de stat pe anul 2005, bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.

Potrivit rt. 24 din 379/2005 privind bugetul de stat pe anul 2006, bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă.

Potrivit art.III, din OUG 88/2006, nstituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite prin Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, și prin Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2006, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2007.

Observând dispozițiile legale mai sus menționate se retine ca instituția recurenta este instituție publica ce funcționează pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de către Ministerul Sanatatii, in calitate de ordonator principal de credite, recurenta făcând parte dintre instituțiile prevăzute de către legile de reglementare a bugetului de stat mai sus precizate.

Prin legea 142/1998, s-a reglementat instituția juridica a tichetelor de masa, ca mijloc de protecție sociala, creându-se cadrul juridic si modalitățile de acordare a acestora.

Insa legea nu a instituit o obligație imperativa de acordare a acestor drepturi, ci a reglementat posibilitatea acordării acestor drepturi in raport de îndeplinirea anumitor condiții.

Astfel legiuitorul a prevăzut expresia " pot primi o alocație" si a prevăzut ca si condiție "tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".

Or, o dată cu constituirea bugetelor de stat, legiuitorul a prevăzut, in mod imperativ ca, la nivelul anilor 2004-2007, "nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă", in bugetele instituțiilor de stat, astfel cum au fost definite de către textele normative si între care se regăsește si instituția reclamanta.

Ca atare in mod legal unitatea nu a acordat pentru anii respectivi tichetele de masa.

In raport de cele mai sus menționate, Curtea constata ca in mod netemeinic si nelegal instanța de fond, cu omiterea textelor imperative de lege a admis acțiunea reclamanților, recursul formulat in cauza fiind întemeiat, situație in care, văzând și disp. art. 312.pr.civ. urmează a fi admis, modificata sentința si respinsa acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI M, împotriva sentinței civile nr. 1180/23.06.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.

Modifică sentința nr. 1180/23.06.2009, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanți.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 2009.

PREȘEDINTE: Dorina Stoichin

- -

JUDECĂTOR 2: Marin Covei

- -

JUDECĂTOR 3: Sorina Lucia

- - -

Grefier,

Red. Jud. -

2 ex/ 11.12.2009.

Președinte:Dorina Stoichin
Judecători:Dorina Stoichin, Marin Covei, Sorina Lucia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 6745/2009. Curtea de Apel Craiova