Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 6989/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6989
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
*************
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G, împotriva sentinței civile nr. 3257/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, La Judecătoria Motru, -, și intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Guvernul României, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal și s-a solicitat de către recurenții pârâți în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. 3257 din 17.04.2008 a respins excepția necompetentei materiale a instanței invocata de intimatul Guvernul României.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de intimatul Guvernul României.
A admis acțiunea formulată de petenții, - si, in contradictoriu cu intimații Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A obligat intimații, in solidar, la plata către petenți a majorărilor salariale reprezentând 5% începând cu 01.01.2007 in raport cu salariul din luna 2006, 2% începând cu 01.04.2007 in raport de salariul din luna martie 2007 si de 11% începând cu 01.10.2007 in raport cu nivelul salariului din luna septembrie 2007, indexate in raport indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că:
Petenții îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Gorj.
In ceea ce priveste exceptia necompetentei materiale a instantei invocata de intimatul Guvernul Romaniei, instanta a respins-o intrucat petentii prin cererea de chemare in judecata nu ataca un act administrativ, solicitand doar majorari salariale in baza unui act normativ, motivand ca au fost exceptati, evident discriminatoriu, din categoriile enumerate ca beneficiind de cresteri salariale. In acest context nu sunt indeplinite dispozitile Legii nr.554/2004 invocata de intimat, litigiul de fata nefiind de competenta instantei de contencios administrativ.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimatul Guvernul Romaniei a fost admisă avand in vedere ca potrivit Legii 90/2001 cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei este autoritatea publica a puterii executive, si poate sta in justitie, in calitate de intimat, numai in litigiile de contencios administrativ cand este contestata legalitatea actelor administrative pe care le adopta in exercitarea atributiilor si competentelor sale legale. In speta de fata, se solicita drepturi rezultand dintr-un raport de munca, astfel ca raporturile juridice dintre parti sunt de natura civila si nu administrativa.
In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta a reținut si constatat urmatoarele:
Potrivit art.1 din Ordonanta Guvernului nr.10/2007 " În anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar avute la data de 31 2006, se majorează în 3 etape, astfel:
a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna 2006;
b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
Petentilor nu le-au fost acordate aceste majorari salariale, mai mult decat atat, aceasta categorie a fost exceptata de fiecare data, producandu-se astfel o discriminare vadita fata de celelalte categorii de personal.
Conform art.1 din nr.OG137/2000 privind sanctionarea tuturor formelor de discriminare "Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminarii sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: drepturile economice, sociale și culturale, în special dreptul la munca, la libera alegere a ocupației, la condiții de munca echitabile și satisfăcătoare, la protecția impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remunerație echitabila și satisfăcătoare"
De altfel si Protocolul nr.2 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar si prevederile Constitutiei Romaniei reglementeaza egalitatea in drepturi, egalitatea de tratament si nediscriminarea.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
etentii au solicitat si actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflatie pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a neachitarii drepturilor banesti la scadenta, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Având în vedere considerente expuse și dispozițiile legale evocate mai sus, instanța a admis acțiunea și a obligat intimații, in solidar, la plata către petenți majorarilor salariale reprezentand 5% incepand cu 01.01.2007 in raport cu salariul din luna 2006, 2% incepand cu 01.04.2007 in raport de salariul din luna martie 2007 si de 11% incepand cu 01.10.2007 in raport cu luna septembrie 2007, indexate in raport indicele de inflatie la data platii efective.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice G, în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, s-au arătat următoarele:
În principal, s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finațelor, între petenți și această parte neexistând raporturi juridice de muncă.
S-a solicitat, în final, respingerea acțiunii față de această parte.
În motivarea recursului formulat de Ministerul Justiției, s-au arătat, în esență, următoarele:
1. Soluția primei instanțe este nelegală prin prisma motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 cod. pr. civ. întrucât instituirea acestor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevederea, ori prevederea în alt cuantum, în beneficiul altei categorii profesionale, reprezintă o problemă de legiferare.
S-a mai arătat că, în mod greșit, instanța de fond a obligat Ministerul justiției la plata majorărilor salariale solicitate prin acțiune, întrucât acesta nu are calitate procesuală pasivă, neavând atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale și, cu atât mai puțin, în domeniul corelării creșterilor salariale solicitate de către intimații - reclamanți.
Pe de altă parte, reclamanții sunt salarizați în temeiul unei legi speciale, beneficiind de creșteri salariale în anul 2007, în trepte, prin majorarea coeficienților potrivit Anexei 1 a, b și c din OG nr. 8/2007, aprobată prin Legea nr. 247/2007.
Recurentul a mai arătat că atribuția de a analiza un tratament discriminatoriu instituit prin dispoziții legale aparține altor organe, potrivit dispozițiilor din Constituția României, însă nici Curtea Constituțională nu are competența de a se pronunța asupra lipsei unei reglementări, stabilind constant, în jurisprudența sa, că nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului de constituționalitate.
S-a menționat că, în măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare este în contradicție cu dispozițiile art. 16 din Constituție, există posibilitatea ca, într-un litigiu de competența instanțelor judecătorești, cei interesați să invoce excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi legale și să examineze soluțiile legislative alese de către legiuitor.
2. Un alt motiv de recurs incident în cauză este cel prevăzut de art. 304 pct. 4 cod. pr. civ. instanța de fond adăugând la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești, drepturile solicitate nefiind prevăzute de legislația în vigoare.
3. Hotărârea cuprinde motive contradictorii, situație care atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 cod. pr. civ.
Astfel, se arată că, deși reclamanții au beneficiat, în cursul anului 2007 de creșteri salariale în temeiul OG8/2007, se susține de către instanța de fond că aceștia au fost discriminați prin neacordarea majorărilor salariale.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată ambele recusuri fondate, urmând a le admite, pentru următoarele considerente.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea 304/ 2004 privind organizarea judiciară, instanțele judecătorești sunt instituții a căror finanțare integrală se realizează de la bugetul de stat.
În acest sens, Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții privind elaborarea proiectului bugetului de stat, a legii bugetare anuale și raportului asupra proiectului acestuia.
Totodată, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care elaborează și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând în raport de proiectele înaintate de ordonatorii principali de credite - în speță, Ministerul Justiției - rectificările corespunzătoare acoperirii sumelor scadente care depășesc fondurile atribuite respectivului ordonator de credite cu respectarea principiului specializării bugetare.
Faptul că solicitarea ordonatorului principal de credite, de suplimentare, respectiv de rectificare bugetară în vederea acoperirii titlurilor executorii -se adresează Guvernului, nu înlătură atribuția directă a Ministerului Economiei și Finanțelor în acest sens, acest minister avizând sau nu propunerea de rectificare bugetară făcută de Guvern, la solicitarea ordonatorului de credit, Ministerul Economiei și Finanțelor fiind, fără îndoială, principalul actor în gestionarea și elaborarea proiectului de rectificare bugetară, de regulă, fectuarea modificărilor în execuția bugetului de stat, se face de către ordonatorii principali de credite, pe baza precizărilor aprobate prin ordin al ministrului economiei și finanțelor.
Cât privește fondul litigiului așa cum rezultă din prevederile OG 8/2007 aprobată prin Legea 247/2007, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești a beneficiat de aceleași creșteri salariale, în aceleași perioade ale anului 2007, ca și personalul salarizat prin OG 10/2007, astfel încât nu se poate discuta de o discriminare pe tărâm salarial, ca urmare a acoperirii deprecierii monedei naționale, între diferitele categorii de personal bugetar.
Creșterile salariale s-au acordat deopotrivă acestor categorii, fie prin legile speciale de salarizare fie prin acte normative comune personalului contractual și funcționarilor publici.
Scopul acestor reglementări a fost acela de a se asigura protecția acestor categorii, datorită devalorizării în timp a monedei naționale, prin indexarea periodică a valorii sectoriale, în procente stabilite, astfel încât să acopere nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.
În contextul speței, trebuie avută în vedere, ca valoare de principiu, jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României, conform căruia instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Prin urmare, chiar dacă aceste creșteri salariale corespunzătoare deprecierii monedei naționale nu s-ar fi prevăzut și pentru personalul auxiliar de specialitate, prin lege specială distinctă, instanța judecătorească nu are competența de a restabili egalitatea unui tratament juridic pentru toate categoriile de personal bugetar (decizia Curții Constituționale a României nr. 1325/04.12.2008).
Așa fiind, în conformitate cu art. 312 cod procedură civilă, Curtea va admite ambele recursuri, va modifica sentința și va respinge acțiunea reclamanților, menținând celelalte dispoziții privind excepțiile privind necompetența materială a instanței și lipsa calității procesuale pasive a Guvernului României.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâtul Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G, împotriva sentinței civile nr.3257/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, La Judecătoria Motru, -, și intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Guvernul României, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea pe fond.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -/ 2 ex.7 18 ian. 2010
.3ex/
, -
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Carmen Tomescu
