Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 7/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 7/F-CM
Ședința publică din 13 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu Cristina
Judecător - -
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată de reclamanții, (), I, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL VÂLCEA, CURTEA DE APEL PITEȘTI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, expert în domeniul discriminării fiind CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că au fost depuse, prin serviciul registratură, întâmpinări din partea pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea ei.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 17.12.2008, reclamanții, -, (), -, -, I, - au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL VÂLCEA, Curtea de APEL PITEȘTI și Ministerul Finanțelor, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții la plata drepturilor reprezentând diferența de salarizare dintre grefieri și grefierii arhivari pe de o parte și specialiștii IT din cadrul instanțelor judecătorești, pe de altă parte, începând cu aprilie 2008 la zi și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au mai solicitat efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă și obligarea Ministerului Finanțelor la alocarea fondurilor necesare efectuării plății.
În motivarea cererii au arătat că prin Legea nr.97/2008 privind aprobarea nr.OUG100/2007 de modificare și completare a unor acte normative în domeniul justiției, Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate a fost modificată, grefierii informaticieni, incluși anterior în categoria personalului auxiliar de specialitate, fiind denumiți specialiști IT.
Odată cu schimbarea denumirii s-a stabilit ca această parte a personalului auxiliar de specialitate să fie salarizată distinct de beneficiarii prevederilor nr.OG 8/2007, și anume conform anexei de salarizare prevăzute pentru magistrați în nr.OUG 27/2006.
În acest sens sunt prevederile pct. 16 din Legea nr. 97/2008.
S-a instituit astfel un tratament discriminatoriu pentru specialiștii IT, care potrivit statutului reglementat prin Legea nr. 567/2004 beneficiază de aceleași drepturi și au aceleași obligații cu cele ale grefierilor.
În drept, acțiunea este întemeiată pe disp. art. 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 21 alin. 1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, art. 16 din Constituția României.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe motiv că între părțile prezentului conflict de muncă nu există raporturi juridice de muncă.
Aplicarea dispozițiilor legale referitoare la salarizare nu poate fi imputată Ministerului Finanțelor. Acesta din urmă va introduce modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat și în structura bugetului Ministerului Justiției, la propunerea ordonatorului principal de credite.
Pe fond, susține pârâtul, diferențierea de salarizare are la bază criterii obiective privind pregătirea profesională diferită, specializată, precum și atribuțiile concrete.
Complexitatea sarcinilor de serviciu este motivul pentru care legiuitorul a stabilit salarii de bază diferențiate pentru categorii de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
S-a făcut referire, în acest sens, la prevederile art. 59 din Legea nr. 567/2004 și la prevederile art. 3 din nr.OG 8/2007.
În fine, a arătat pârâtul, dispozițiile art. 2 alin. 1 și alin. 11, precum și cele ale art. 27 din ordonanța pe care reclamanții și-au întemeiat pretențiile au fost constatate neconstituționale prin Decizia nr. 821/2008 a Curții Constituționale. S-a reținut prin decizie că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norma juridică instituită prin lege și de a crea în locul acesteia alte norme sau de aos ubstitui cu norme cuprinse în alte acte normative este neconstituțional întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituția României.
Pentru aceleași motive, pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii pentru încălcarea competenței generale a instanțelor judecătorești.
Examinând excepția de inadmisibilitate întemeiată pe încălcarea competenței generale a instanțelor judecătorești, Curtea consideră că este atributul instanței de judecată a verifica dacă aplicarea reglementărilor în domeniul salarizării personalului din autoritățile și instituțiile publice, în executarea raporturilor juridice de muncă este conformă regulilor și principiilor de drept consacrate în materie de normele interne și internaționale.
Aceleași considerente au fost avute în vedere și de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite la pronunțarea Deciziei nr.VI/2007, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat cu privire la aplicarea dispozițiilor art.11 alin.(1) din nr.OUG177/2002, art.28 alin.(4) din nr.OUG43/2002, modificată prin nr.OUG24/2004, modificată și aprobată prin Legea nr.601/2004.
Astfel, s-a arătat că este atributul instanței de judecată să verifice dacă aplicarea textelor de lege prin care s-au acordat sporuri la indemnizația de încadrare brută lunară judecătorilor și procurorilor care au soluționat cauze privind fapte de corupție s-a făcut cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii consacrat de art.16 alin.(1) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală instituit prin normele internaționale.
Legat de excepția de inadmisibilitate a acțiunii în despăgubire pentru discriminare instanța reține următoarele:
În interpretarea dispozițiilor art.14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Hotărârea dată în cazul Thlimmenos vs. din 6 aprilie 2000, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, dar și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite, necomparabile.
Protecția egală a legii consacrată de Constituția României din 2003 - art.16 - se concretizează în următoarele obligații ale statului: de a se abține de la tratamentul diferențiat nejustificat în procesul de adoptare și aplicarea legii, de a interzice și sancționa prin lege discriminarea, de a crea remedii legale eficiente pentru victimele discriminării.
Această din urmă obligație pozitivă a statului presupune asigurarea accesului liber la justiție pentru repararea prejudiciului suferit prin discriminare.
Tratamentul diferențiat interzis de norma internațională menționată anterior trebuie să aibă ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege.
Prin Hotărârea Frett din 2002 Curtea de la Strasbourg a rupt complet clauza de nediscriminare din art.14 de celelalte drepturi garantate prin Convenție, conferindu-i caracter autonom.
În speța de față, dreptul protejat prin interzicerea discriminării este recunoscut de normele interne și internaționale, respectiv de art.5 și 6 din Codul muncii, potrivit cărora în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, iar orice salariat are dreptul la plată egală pentru muncă egală.
În art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului este consacrat dreptul tuturor oamenilor, fără nicio discriminare, la salariu egal pentru muncă egală.
În considerarea celor arătate mai sus și a prevederilor art.20 din Constituția României revizuită, instanța apreciază că acțiunea este admisibilă.
Pe fond, din examinarea înscrisurilor aflate la dosar și a susținerilor părții instanța reține în fapt și în drept următoarele.
Reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Vâlcea, invocă tratamentul salarial discriminatoriu prin raportare la specialiștii IT.
Art.3 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată prin Legea nr.97/2008 include în categoria personalului auxiliar de specialitate și specialiștii IT.
În forma anterioară a statutului aceștia se denumeau grefieri informaticieni și erau, de asemenea, parte a acestei categorii de personal.
Prin această modificare prevăzută de Legea nr.98/2007 specialiștii IT sunt scoși din corpul grefierului, a cărui componență este stabilită în alineatul următor al art.3 din statut.
prin urmare în interiorul unei categorii profesionale mai largi, o împărțire în subgrupe, criteriile de diferențiere fiind cele arătate în dispozițiile ulterioare ale statutului.
Aceste criterii sunt cele de recrutare - reglementată diferit pentru specialiștii IT la art.8 față de corpul grefierilo - de formare inițială și numire în funcție, de promovare în funcție de execuție.
Astfel, numirea în funcția de grefier are printre condiții, conform art.33 din statut, pe aceea a absolvirii Școlii Naționale de Grefieri.
Numirea în funcția de specialist IT în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea presupune absolvirea de studii superioare de specialitate.
Din punct de vedere profesional, specialiștii IT sunt subordonați conform art.41 din Legea nr.567/2004, Direcției de exploatare a tehnologiei informației din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, compartimentului corespunzător din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori Departamentului Național Anticorupție.
Iar pregătirea profesională continuă se realizează, potrivit prevederilor art.29 alin.2 din lege, prin participarea la cursuri de specialitate organizate la instituții de profil.
Delimitarea specialiștilor IT de corpul grefierilor este determinată, așa cum rezultă din dispozițiile legale menționate, de natura diferită a funcțiilor, atribuțiile de serviciu, de calificarea și pregătirea profesională. Aceasta, deoarece grefierii participă la ședințele de judecată, la efectuarea tuturor actelor ce vizează desfășurarea procesului civil, în schimb specialiștii IT au atribuții legate strict de informatizarea activității instanțelor sau parchetelor.
Prin urmare, din punctul de vedere al caracteristicilor sarcinilor și al competențelor profesionale nu ne aflăm în situația de comparabilitate între corpul grefierilor și specialiștii IT spre a fi reținută existența tratamentului discriminatoriu interzis de prevederile art.14 din Convenție.
Salariul de bază, parte principală a salariului global, se stabilește în funcție de calificarea și pregătirea profesională, importanța postului, caracteristicile sarcinilor și competențele profesionale.
A se vedea în acest sens prevederile art.60 din Legea nr.567/2004 cu modificările ulterioare și cele ale art.3 din nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, potrivit cărora salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate se stabilesc în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate.
Reglementarea distinctă a salariului de bază pentru o parte a personalului auxiliar de specialitate, respectiv pentru specialiștii în domeniul informatic de la instanțe și parchete prin dispozițiile art.1 alin.2 din nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, modificată prin Legea nr.97/2008 nu constituie tratament discriminatoriu dată fiind neîndeplinirea condiției examinate mai sus, motiv pentru care capătul principal de cerere va fi respins ca neîntemeiat.
Față de soluția dată pretenției principale, cererile accesorii vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, (), I, cu domiciliul ales la TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V, nr.1, județul V, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V, nr.1, județul V, CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A și MINISTERUL FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, expert în materia discriminării fiind CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B,--3, sector 1.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
52 ex./22.01.2009
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu Cristina
