Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 701/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 701
Ședința publică de la 22 Februarie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1281/06.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Economiei și Finanțelor și Inspectoratul de Jandarmi Județean D -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor consilier juridic, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru lipsă apărare.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor depune la dosar delegație.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Reprezentanta convențională a intimatului-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate drept temeinică și legală, întrucât, fiind abrogat temeiul legal, reclamantul nu mai poate beneficia de reducere a impozitului. Invocă în susținerea apărării prevederile Deciziei nr. 55/2007, pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1281 din 06 septembrie 2007 Tribunalului Doljs -a respins cererea de chemare în judecată formulată de în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Ministerul Economiei și Finanțelor, Inspectoratul de Jandarmi jud. D - - C, având ca obiect drepturi bănești.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Administrației și Internelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul a fot cadru miliar, fiind trecut în rezervă la data de 01 03 2005, decorat cu Ordinul " Meritul Militar " clasa
Potrivit art 9 lit c și art 10 din legea 80/1995,cadrele militare în activitate au dreptul la reduceri sau scutiri de impozit pe venit potrivit reglementărilor în vigoare, iar cadrele militare în activitate decorate cu ordinul " Meritul Militar " clasele a III a, a II a și I beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% și respectiv 50%.
Prin dispoziția art. 86 din OG 73/1999 privind impozitul pe venit au fost abrogate mai multe acte normative,inclusiv art. 9 lit c și art 10 din legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Ulterior, aceste dispoziții nu s-au mai aplicat ca urmare a abrogării lor exprese prin OG 7/2001, iar OG 73/1999 a fost respinsă prin Legea 206/2002.
Respingerea prin lege a OG 73/1999 s-a realizat după abrogarea acestui act normativ și, ca atare, măsura respectivă nu a produs nici un efect, de vreme ce legea dispune numai pentru viitor și nu se putea respinge un act normativ care fusese deja abrogat.
Rezultă, prin urmare,că abrogarea dispusă prin OG 73/1999 în privința dreptului invocat de reclamant are caracter definitiv,astfel că acțiunea reclamantului va fi respinsă,în acest sens pronunțându-se Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii prin decizia civilă 55/4 06 2007.
Față de Ministerul Economiei și Finanțelor, acțiunea va fi respinsă,întrucât nu are calitate procesuală pasivă,între el și reclamant neexistând raporturi juridice de muncă.
De asemenea, cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, va fi respinsă,întrucât față de soluția ce se va pronunța în cauza de față, aceasta rămâne fără obiect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, arătând în esență că interpretarea instanței de fond este greșită deoarece la aprecierea faptului că se încadrează în situația prevăzută de art.62 din Legea 24/2000, care dispune că abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se pună în vigoare actul normativ inițial, nu s-a avut în vedere faptul că fac excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament.
Este greșită și aprecierea conform căreia abrogarea dispusă prin OG nr.73/1999 are caracter definitiv, întrucât abrogarea expresă a prevederilor art.9 și 10 din Legea nr.80/1995 realizată prin OG nr.73/1999, nu putea avea ca efect neacordarea drepturilor solicitate din moment ce noua reglementare juridică - OG 73/1999, a constituit obiect al reglementării, printr-o ordonanță guvernamentală, având caracterul unei legi ordinare, inferioară celei conținută în Legea 80/1995, care este o lege organică.
Nu puteau fi abrogate prevederile unei legi decât prin prevederile unei alte legi, de același nivel, ceea ce explică necesitatea apariției Legii nr.206/2002, prin care a fost respinsă OG 73/1999.
Legal citați, intimații Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Jandarmi Jud. D au depus întâmpinare la dosar, prin care au solicitat respingerea recursului.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu în conformitate cu dispoz.art.3041pr.civ. Curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.86 din OG nr.73/1999, pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se abrogă prevederile art.9 lit.c referitoare la reduceri sau scutiri de impozit pe venit, și ale art.10 referitoare la reducerea impozitului pe venit, din Legea nr.80/1995, privind statutul cadrelor medicale.
La rândul său, OG nr.73/1999 a fost abrogată de OG nr.7/2001, privind impozitul pe venit.
În ceea ce privește noțiunea de abrogare, art.62 al.3 din Legea nr.24/2000, privind Normele de tehnică legislativă, reglementează principiul conform căruia înlăturarea unor dispoziții are întotdeauna caracter definitiv, fiind inadmisibil ca prin abrogarea unui act, care la rândul său a abrogat o dispoziție anterioară, să se repună în vigoare actul inițial.
Această regulă prevede și o excepție, în cazul ordonanțelor de guvern, care cuprind norme de abrogare și care sunt respinse prin lege. În acest caz, normele juridice abrogate sunt repuse în vigoare.
În cazul de față, nu are incidență excepția arătată în mod expres de art.62 al 3 din Legea 24/2000, așa cum în mod greșit apreciază recurentul reclamant, deoarece OG nr.73/1999 a fost abrogată în mod expres de OG nr.7/2001, și nu printr-o lege, iar faptul că ulterior abrogării a fost respinsă, nu poate să producă nici un efect, deoarece în momentul respingerii au fost ulterior celui al abrogării, iar conform art.15 alin.2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor.
În consecință, abrogarea dispusă de prevederile OG nr.73/1999 cu privire la normele juridice care confereau drepturile invocate de intimatul reclamant, are caracter definitiv.
În acest sens este și decizia nr.55 din 04 iunie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit art.329 pr.civ. deciziile prin care se soluționează sesizările, se pronunță de secțiile unite ale ICCJ, și se publică în Monitorul Oficial al României -Partea Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
a reținut în motivarea deciziei, că prin Legea nr.24/2000 republicată, s-a instituit principiul inadmisibilității repunerii în vigoare a actului normativ inițial, ca efect al abrogării actului de abrogare anterior, impunându-se a se considera că nu se mai poate reveni asupra abrogării unei legi cât timp această abrogare a fost dispusă cu respectarea procedurilor în vigoare la momentul respectiv.
Este adevărat că ulterior, prin art.I pct.18 din legea nr.189/2004 a fost completat aliniatul 3 al art.60 din Legea 24/2000, adăugându-i-se următoarea dispoziție "fac excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament, însă câtă vreme această completare adusă textului de lege menționat este ulterioară OG nr.73/1999, prin care au fost abrogate prevederile art.10 din Legea nr.80/1995, referitoare la reducerea impozitului pe venit pentru cadrele militare în activitate, decorate cu Ordinul Meritul Militar, este evident că ea nu poate să retroactiveze în sensul de a face neaplicabilă la data de 01 ianuarie 2000, când ordonanța a intrat în vigoare, dispoziția de abrogare pe care a reglementat-
Cu toate că Ordonanța de Guvern nr.73/1999 a fost respinsă, ulterior, prin legea nr.206/2002, o atare situație nu poate înlătura caracterul definitiv al abrogării art.10 din Legea nr.80/1995, dispusă prin art.86 alin.9 din această ordonanță, câtă vreme aceeași ordonanță a fost mai întâi abrogată printr-un alt act normativ de egal, respectiv prin art.85 din OG nr.7/2001.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1281/06.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Economiei și Finanțelor și Inspectoratul de Jandarmi Județean D -, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex/21.03.2008
/
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Lucian Bunea, Doina Vișan
