Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 721/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.721/
Ședința publică din 5 mai 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M-C, str. -, din, nr. 20, județul H și Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24, sector 5, împotriva sentinței civile nr.3028 din 6 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
In lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 15 aprilie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată pentru data de 22 aprilie 2008, 29 aprilie 2008, apoi pentru data de astăzi, 5 mai 2008.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 3028/6 2007, Tribunalul Harghitaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu de către instanță, pentru luna august 2005, admis în parte acțiunea reclamanților și, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României, Ministerul Economiei și Finanțelor și, drept consecință:
- a obligat pârâții, în solidar, să plătească pe seama reclamanților sumele reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada septembrie 2004 - iulie 2005,
- a respins acțiunea reclamanților privind obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% pentru luna august 2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, cu referire la fondul cauzei, că obligația de plată a sumelor solicitate de reclamanți a fost înscrisă în art. 47 din Legea nr. 50/1996, că toate elementele avute în vedere la adoptarea acestui act normativ se mențin și în prezent, că dispozițiile art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000, nu produc efecte juridice, fiind contrară prevederilor art. 41 alin. 2, art. 16 raportat la art. 15 alin. 1 și art. 53 din Constituție, raportate la Protocolul nr. 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța a reținut și faptul că prin "abrogarea" textului indicat, reclamanților le-au fost încălcate drepturile referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, dreptul la tratament egal (dat fiind faptul că sporul amintit a fost menținut în cazul altor categorii profesionale). Afirmativa abrogare ar încălca și prevederile Directivei 2000(EC)78 privind tratamentul egal al forței de muncă, publicat în Comunității Europene nr. 303 din 2 2000.
S-a apreciat că sporul de 50% prevăzut de Legea nr. 50/1996 face parte din prevederile unei legi organice iar abrogarea acestuia prin ordonanță de guvern este inadmisibilă, situație în care dispozițiile nr.OG 83/2000, nu produc efecte juridice. În sprijinul acestei interpretări, instanța a invocat prevederi legale, practica Instanței Supreme și a Curții Constituționale, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția privind discriminarea în domeniul forței de muncă.
În cea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a reținut că acesta, alături de celălalt pârât, este o persoană juridică, care ordonează (principal, secundar sau terțiar), ca și credite salariale, unul și același drept solicitat de reclamanți, respectiv sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, neachitat. Drepturile salariale solicitate de reclamanți nu pot fi plătite decât după aprobarea dată de către acești pârâți, respectivii fiind obligați concomitent de lege să aprobe sumele datorate.
Cât despre excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu la termenul de judecată din 6 2007, tribunalul a avut în vedere că pretențiile aferente lunii august 2005 au format obiectul dosarului nr- al aceleiași instanțe, astfel că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 163 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, ambii solicitând casarea sentinței și respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, arătându-se că pretențiile reclamanților au fost fundamentate pe un text de lege abrogat, respectiv art. 47 din Legea nr. 50/1996, care a fost abrogat prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000, astfel că reclamanții nu puteau și nu pot beneficia de sporul solicitat, neavând bază legală de acordare.
De asemenea, Ministerul Economiei și Finanțelor a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilitatea chemării sale în judecată, dat fiind faptul că între reclamanți și acest minister nu există raporturi juridice de muncă, astfel că nu poate fi obligat la plata unor drepturi către salariații altor instituții.
Examinând recursurile deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acestea sunt întemeiate, astfel că vor fi admise pentru considerentele relevate în continuare:
Prin cererea adresată primei instanțe,reclamanții - în prezent procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, au solicitat plata sumelor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada septembrie 2004 - august 2005, când au îndeplinit funcția de procurori financiari.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996, conform cărora, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar".
Prima instanță a admis solicitările reclamanților prin raportare la textul de lege invocat, reținând că acesta a continuat să fie în vigoare și după afirmativa abrogare prin dispozițiile art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000, abrogare care nu a putut produce efecte, întrucât era contrară dispozițiilor art. 56 din Legea nr. 24/2000 și a depășit competențele acordate Guvernului prin art. 1 lit. Q pct.1 din Legea nr. 125/2000.
S-a omis, însă, a se observa că până la adoptarea nr.OG 83/2000, salarizarea judecătorilor și procurorilor financiari era reglementată prin Legea nr. 52/1991, iar prin art. 52 din Legea nr. 50/1996 s-a prevăzut că aceștia beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru magistrați.
Ulterior, prin nr.OG 9/1997, aprobată prin Legea nr. 104/1999, s-a introdus în Legea nr. 50/1996 art. 421(devenit art. 47 după republicare), prevăzându-se că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% la salariul de bază brut lunar". De asemenea, s-a modificat conținutul art. 52 din Legea nr. 50/1996, (devenit art. 56, după republicare), în sensul că "judecătorii financiari, procurorii financiari beneficiază de sporurile salariale prevăzute pentru magistrați", prin urmare, și de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Însă, prin nr.OG 83/2000 - art. 1 pct. 42, se abrogă art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, iar prin art. 1 pct. 46 se modifică textul art. 56 din aceeași lege, prevăzându-se, în alin. 2, că judecătorii și procurorii financiari din cadrul colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi județene (situația reclamanților) sunt salarizați cu coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru funcțiile similare din cadrul curților de apel și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
De asemenea, urmare a acestei modificări, a fost eliminată din cuprinsul art. 56 din Legea nr. 50/1996, prevederea conform căreia judecătorii și procurorii financiari beneficiază de sporurile salariale prevăzute pentru magistrați.
Din cele anterior expuse rezultă că pretențiile formulate de reclamanți în privința sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu pot fi examinate doar prin raportare la afirmativa abrogare nelegală a prevederilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, ci și la modificarea adusă textului art. 56 din aceeași lege, text care, până la adoptarea nr.OG 83/2000, stabilea în favoarea judecătorilor și procurorilor financiari beneficiul respectivului spor.
Altfel spus, judecătorii și procurorii financiari au fost privați de acest spor nu datorită "abrogării" art. 47 din Legea nr. 50/1996, ci modificării de conținut aduse textului art. 56, prin care dreptul în sine a fost instituit în favoarea lor.
În acest context, abordarea juridică a primei instanțe este străină obiectului cererii deduse judecății, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 alin.5 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile declarate de pârâți, va casa hotărârea atacată și va dispune trimiterea pricinii spre rejudecare aceleiași instanțe, în vederea examinării solicitărilor formulate de reclamanți prin raportare la statutul profesional al acestora din perioada de referință aflată în litigiu, precum și la prevederile legale incidente, anterior enunțate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 3028/6 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Casează hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 mai 2008.
Președinte Judecător Judecător
Grefier
Red.
Tehnored.
2 exp./20.06.2008
Jud.fond.;
Asist. jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
