Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 90
Ședința publică de la 03 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Direcția Județeană de Statistică I împotriva sentinței civile nr. 1090 din 23.07.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind, Institutul Național de Statistică și Ministerul Economiei și Finanțelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimatul, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al patrulea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Avocat pentru intimatul arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru intimatul solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Arată că și clientul său beneficiază de dispozițiile OG9/1992, republicată, cu privire la sporul de stabilitate. Mai arată că angajatorul a depus dovezi că au existat fonduri. Fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 19630/99/16.11.2006, reclamanții, G, G, -, Lacea, -, -, G, au chemat în judecată pârâții Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică I, solicitând obligarea acestora la plata primei de vacanță cuvenită pentru anii 2001 - 2006, actualizată cu indicele de inflație până la momentul plății efective și la plata sporului de stabilitate începând cu anul 2005 și în continuare.
Prin sentința civilă 1183/E/29.06.2007 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția comercial și contencios administrativ s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Institutul Național de Statistică, și în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu această parte.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, G, -, Lacea, -, -, G, în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană de Statistică
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de concediu de odihnă aferentă perioadei 2001 -2006, sume actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective și drepturile bănești reprezentând sporul de stabilitate pentru anii 2005 și 2006.
S-a respins cererea reclamanților privind obligarea pârâtei la plata în continuare a sporului de stabilitate.
S-au respins cererile de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulate de pârâți.
A fost obligată pârâta Direcția Județeană de Statistică I să plătească reclamanților suma de 1055 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
S-a disjuns cererea formulată de reclamantul și a fost înaintată spre competentă soluționare Tribunalului Iași, secția litigii de muncă.
Ca urmare a acestei situații, cauza reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâții Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică Iaf ost reînregistrată pe rolul Tribunalului Iași - secția litigii de muncă sub nr-.
Ambii pârâți au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepțiile privind lipsa procedurii prealabile și a lipsei timbrajului.
Au susținut pârâții că, potrivit Legii 554/2004 procedura prealabilă este obligatorie conf. art. 7 alin. 1, atunci când o persoană este lezată în drepturile sale prin acțiunea sau inacțiunea unei autorități administrative, ori la dosar nu există nici o dovadă că reclamantul ar fi îndeplinit această procedură prealabilă.
În ceea ce privește lipsa timbrajului, pârâții au învederat că potrivit prev. art. 20 din Legea 146/1997, coroborate cu art. 17 alin. 2 din Legea 554/2004 reclamantul trebuia să plătească anticipat taxa de timbru, deoarece acțiunile în contencios administrativ se timbrează pentru fiecare capăt de cerere.
Prin întâmpinare pârâtul Institutul Național de Statistică a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a sa motivat de faptul că reclamantul nu are raport juridic de serviciu cu această instituție, ci este salariatul Direcției Județene de Statistică I, instituție publică cu personalitate juridică, ordonator terțiar de credite, cu buget propriu.
Pe fondul cauzei ambii pârâți au solicitat respingerea cererii privind plata sporului de stabilitate, întrucât dispozițiile actelor normative care prevăd drepturile salariale solicitate erau suspendate, astfel încât nu li se poate imputa instituțiilor vreo vină pentru că nu și-au executat obligația de plată a sporului de stabilitate.
Prin sentința civilă nr. 1090/23.07.2008, Tribunalul Iașia respins excepțiile lipsei timbrajului și lipsei procedurii prealabile; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului a Institutului Național de Statistică și în consecință:
A respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Statistică.
A admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană de Statistică
A obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând sporul de stabilitate pentru anii 2005 și 2006.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajat la Direcția Județeană de Statistică I în baza contractului de muncă încheiat la data de 27 ianuarie 1995, având nr. matricol 43, pe postul de muncitor, specialitatea șofer, pe perioadă nedeterminată.
Prin urmare reclamantul este angajatul Direcției Județene de Statistică I în baza unui contract de muncă, neavând calitatea de funcționar public, astfel încât nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii 554/2004, ci îi sunt aplicabile prevederile Codului muncii adoptat prin Legea 54/2003.
Codul muncii nu prevede obligativitatea procedurii prealabile astfel încât instanța a respins excepția lipsei procedurii prealabile ca neîntemeiată.
Având în vedere și prevederile Legii 146/1997 care prevede că sunt scutite de taxa de timbru acțiunile ce au ca obiect drepturi ce decurg din conflicte de muncă instanța a respins și excepția lipsei timbrajului.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Institutul Național de Statistică, instanța a constatat că este întemeiată.
Potrivit art. 2 alin. 1 din nr.OG 9/7 august 1992, republicată, cu modificările ulterioare, Statistica Oficială în România se desfășoară prin Serviciile de Statistică Oficială și este organizată și coordonată de Institutul Național de Statistică.
Potrivit alin. 3 al aceluiași articol, în subordinea Institutului Național de Statistică, funcționează Direcțiile regionale de statistică organizate la nivelul județelor și direcțiile județene de statistică, organizate la nivelul celorlalte județe, ca instituții publice, cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat.
Ca urmare, reclamantul, în calitate de angajat al Direcției Județene de Statistică I nu are nici un raport direct de serviciu cu Institutul Național de Statistică, nici măcar din punct de vedere al salarizării, atâta vreme cât Direcțiile Județene de Statistică sunt finanțate direct de la bugetul de stat.
În consecință, excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Institutului Național de Statistică a fost admisă, cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamant în contradictoriu cu această parte.
Cu privire la fondul cauzei instanța a reținut că cererea reclamantului cu privire la plata sporului de stabilitate pentru anii 2005 și 2006 este întemeiată.
Astfel potrivit art. 4 ind. 1 alin. 1 din OG9/1992, republicată și actualizată, pentru asigurarea stabilității, salariații din Institutul Național de Stat, precum și ai direcțiilor regionale și județene de statistică beneficiază de un spor de stabilitate de până la 20 %, calculat la salariul de bază, cu încadrarea în capitolul cheltuieli de personal prevăzut în bugetul aprobat.
Dispozițiile acestui articol au fost suspendate, prin art. 15 din nr.OG 9/2005 pentru anul 2005 și prin dispozițiile art. 27 din OG3/2006, pentru anul 2006.
Cum pentru anul 2007, nu s-a mai prevăzut suspendarea executării acestui drept, instanța a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta Direcția Județeană de Statistică la plata sporului de stabilitate pentru perioada pentru care s-a prevăzut suspendarea disp. art. 4 ind. 1 alin. 1 din nr.OG 9/1992.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Județeană de Statistică I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurenta că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea formulată de către reclamant privind plata sporului de stabilitate pe anii 2005 -2006, în cuantumul legal.
Mai arată recurenta că Direcția Județeană de Statistică I, instituție publică finanțată de la bugetul de stat, nu are temei legal pentru includerea acestor sume în buget, întrucât dispozițiile actelor normative care prevăd acest drept salarial suplimentar au fost suspendate, iar legile bugetului de stat pe anii 2007 și 2008, deși alocă fonduri cu destinația acordării sporului de stabilitate, nu dispune cu privire la plata sumelor restante aferente perioadei cât a fost suspendat acest drept.
În consecință, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 3041Cod procedură civile.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, considerând că sentința pronunțată de prima instanță este temeinică și legală.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, în mod corect a reținut Tribunalul Iași că reclamantului i se cuvine sporul de stabilitate pe anii 2005 -2006, atât timp cât, prin art. 15 din OG9/2005 respectiv art. 27 din OG 3/2006, s-a dispus doar suspendarea exercițiului acestui drept și nu înlăturarea lui.
De aceea fiind un drept câștigat, derivat din dispozițiile art. 41alin. 1 din OG9/2002, sporul de stabilitate nu putea fi anulat prin actele normative menționate.
De altfel, aceste dispoziții legale nu conțin vreo referire la eventualitatea desființării dreptului la sporul de stabilitate, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia ori la prelungirea termenului de punere în aplicare.
În atare situație, suspendarea exercițiului dreptului la sporul de stabilitate nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege ce prevede acest drept.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat.
Astfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se bucure efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
Faptul că în bugetele aprobate pe anii 2007 și 2008 nu au fost alocate fonduri pentru plata sumelor datorate pe perioada suspendării exercițiului dreptului la sporul de stabilitate nu este de natură a afecta însășiexistențadreptului, ci doar executarea lui.
Pârâta -recurentă are obligația ca, în conformitate cu dispozițiile art. 4 din OG22/2002 cu modificările și completările ulterioare, să ia măsurile ce se impun pentru asigurarea în buget a sumelor necesare efectuării plăților stabilite prin titluri executorii.
Raportat tuturor considerentelor expuse, constatând că în cauză nu se conturează motive de nelegalitate ori netemeinicie a hotărârii atacate, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat de Direcția Județeană de Statistică I, în conformitate cu disp. art. 312 Cod procedură civilă, și va menține sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTGE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat pe pârâtul Direcția Județeană de Statistică I împotriva sentinței civile nr. 1090 din 23.07.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier,
Red.
Tehnored.
17.02.2009 - 2 ex.
Tribunalul Iași: -
-
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Mănăstireanu, Carmen