Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 933/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 933/
Ședința publică din 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier șef secție
entru p. astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și jr. având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva sentinței civile 283 din 9 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Sf. G în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 23 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, în vederea deliberării a amânat pronunțarea la 30.06.2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 283/2009, Tribunalul Covasnaa dispus următoarele:
A admis acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta, C și pe cale de consecință:
A obligat pârâta să plătească pentru fiecare dintre reclamanți suma de 480 lei, reprezentând suplimentări salariale pentru aprovizionarea toamnă - iarnă pe anul 2006 la nivelul unui salariu minim pe ramură și contravaloarea unei cote anuale de 4000 mc. gaze naturale de anul 2006, echivalent cu 3.361 lei.
A obligat pârâta la actualizarea sumelor de mai sus cu indicii de inflație de la data scadenței(octombrie 2006) până la data plății efective.
A obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant cheltuieli de judecată de 250 lei, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta, SC SA, obligarea acesteia la plata sumei de 3.841 lei, pentru fiecare dintre reclamanți reprezentând un salariu minim pe ramură de 480 lei pentru aprovizionarea toamnă-iarnă pentru anul 2006 și 3.361 lei, echivalentul a 4000 mc, gaze naturale pentru 2006; a se hotărî ca aceste drepturi salariale să fie actualizate cu indicele de inflație care se va calcula de la data scadenței și până la plata efectivă cu cheltuieli de judecată.
Instanța, a examinat cu precădere excepția invocată în apărare de pârâtă, conform art. 137 alin.(1) pr.civ. în ședința de judecată din 5 martie 2009 decis soluția respingerii pentru considerentele consemnate în încheierea de ședință de la acea dată( 154 dosar tribunal).
În ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că, din cărțile de muncă ale celor 6 reclamanți, rezultă că aceștia au fost încadrați la SC "" SA B, Sucursala " " C și au desfășurat activitate în tot cursul anului 2006, exercitând diverse funcții.
Din consemnările efectuate în cărțile de muncă la rubrica " salariul de bază lunar", nu apare nici o majorare a salariului acordată în temeiul contractului colectiv de muncă.
Instanța a reținut că, orice majorare a salariului poate fi dispusă, atât prin lege cât și prin CCM care este legea părților, potrivit dispozițiilor art. 7 alin.(2) din 130/1996, republicată.
Așadar suplimentările salariale pentru aprovizionare de toamnă - iarnă nu au fost incluse în salariul de bază, în acest sens nu a fost operată în carnetul de muncă nici o mențiune.
În drept, art. 131 alin.(3) din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură, însușit și de SC SA, statuează în mod expres că, salariul cuprinde salariul de bază, sporuri precum și orce adaosuri, conform contractului colectiv de muncă, în baza căruia se încheie contractul individual de muncă.
În continuare la art. 176 alin.(1) din același CCM pe 2005-2007, încheiat la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze, este prevăzut că, salariații vor beneficia anual de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub formă de adaos cu ocazia sărbătorilor de Paști, Ziua meseriei, C precum și în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă.
La alin.(2) și (3) din art. 170 din CCM la nivel de unități din industria petrolieră este stipulat că, suplimentările salariale vor avea un salariu minim pe agent economic, calculat la data evenimentului, conform criteriilor și condițiilor de acordare stabilite în CCM la nivel de agent economic.
Pârâta nu a făcut dovada, conform dispozițiilor art. 287 din Codul Muncii că la nivel de unitate au fost purtate negocieri pe linia stabilirii condițiilor concrete de acordare a suplimentărilor salariale aflate în discuție deși inițiativa demarării negocierilor cade în sarcina angajatorului în raport de art. 3 alin.(5) din 130/1996, republicată.
Privitor la ajutorul material pentru gaze naturale, instanța constată că potrivit art. 187 alin.(1) din CCM la nivel de ramură petrol pe 2005-2006, salariații SC SA(nominalizați în anexa 1, pct.B), vor primi anual contravaloarea unei cote de gaze naturale(10).
Această cotă s-a determinat prin art. 178 alin.(1)și (2) din CCM pe anul 2007, în raport de care anual se va acorda contravaloarea a 2500 - 400 mc. gaze naturale. În ipoteza în care prin act adițional la CCM nu s-a convenit introducerea acestui drept în salariul de bază, modalitatea concretă de acordare a acestuia va fi stabilită la nivelul agentului economic.
Calculul prețului mediu și valoarea gazului metan pentru 2005-2007 s-a stabilit conform anexei 1 de la fila 22, actului nr. 6029 din 30.09.2008( 23).
Legat de pretențiile vizând aprovizionarea de toamnă iarnă, acestea s-au cuantificat la nivelul salariilor minime la nivel de ramură pe anul 2005-2007.
Pârâta nu a contestat cuantumul sumelor cerute de reclamanți, astfel ținând cont de prevederile CCM la care ne-am oprit anterior, având în vedere temeiurile legale invocate, instanța găsește acțiunea întemeiată, urmând a dispune admiterea ei și obligarea pârâtei să achite sumele menționate cu titlu de despăgubiri, în înțelesul art. 269 alin.(1) Codul Muncii, cuprinse în dispozitivul de mai jos, care vor fi actualizate cu indicii de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Scadența drepturilor în cauză este luna octombrie a fiecărui an, întrucât negocierile trebuiau purtate, în fiecare an cu 15 zile înainte de luna octombrie pentru drepturile referitoare la aprovizionarea de toamnă-iarnă, astfel la această dată s-a născut dreptul reclamanților care trebuia acordat, conform CCM pe anul 2005-2007 la nivel de ramură.
Actualizarea sumelor se impune a se stabili, potrivit art. 1084.civil, pentru acoperirea integrală a prejudiciului suferit ca urmare a neachitării drepturilor cuvenite la termenul scadent.
Întrucât societatea pârâtă este în culpă procesuală, aceasta a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței a formulat recurs în termen, pârâta SC SA
În motivele de recurs, sentința este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește soluționarea în fond a cauzei, recursul critică sentința pentru netemeinicia cu care au fost analizate și interpretate probele.
Modul de redactare al contractelor colective de muncă la nivel de, ulterioare anului 1998 arată fără dubiu faptul că aceste drepturi au fost introduse în salariul de bază al angajaților.
În ceea ce privește ajutorul social echivalent al cotei de gaze naturale se arată că a fost acordat salariaților prin compensarea majorării salariilor cu contravaloarea acesteia.
Instanța de fond trebuia să constate că părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă au agreat majorarea salariilor brute de bază individuale cu un coeficient de 1,27 în medie, creștere ce a avut ca și componență contravaloarea cotei de gaze.
Recurenta susține că începând cu 1998 prima de gaze a fost inclusă în salariul de bază al angajaților, iar de atunci până în prezent, acest ajutor a fost plătit lună de lună ca parte integrantă din salariu.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În probațiune au fost depus de către recurentă înscrisuri.
Analizând recursul formulat, instanța constată că este întemeiat.
Temeiul de drept în baza căruia reclamanții și-au fundamentat pretențiile îl reprezintă dispozițiile art. 170 și 178 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de grup de unități din industria petrolieră pe anul 2007 și art. 176 alin 1, respectiv 187 alin 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze pe 2006, recurenta fiind semnatară a ambelor contracte.
Soluția instanței de fond se bazează pe o interpretare greșită a dispozițiilor din contractul colectiv de ramură ce reprezintă voința părților contractante.
Este recunoscut " principiul dreptului câștigat" care impune ca drepturile salariaților prevăzute, negociate într-un contract la nivel Superior, cum este cel de ramură, invocat în cauză, pot fi reașezate prin negociere în contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior, respectiv la nivel de unitate, dar nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost recunoscute anterior, însă instanța de fond se limitează doar la valorificarea extremă a clauzelor CCM la nivel de ramură și impută pârâtei lipsa încheierii unui contract la nivel de unitate care să transpună toate drepturile negociate la nivel superior.
Nu ține cont însă și de apărările pârâtei care arată că, de fapt aceste drepturi câștigate prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură au fost transpuse prin actul de voință al părților în contractul colectiv de muncă la nivel inferior în sensul introducerii în salariul de bază. Posibilitatea introducerii în salariul de bază a acestor drepturi salariale pretinse în prezentul litigiu este prevăzută și în CCM la nivel de ramură la art. 170 alin. 4, pe 2007 și respectiv 176 alin. 6, pe 2006, în sensul că " sumele pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă se acordă în condițiile în care, prin contracte colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază, iar în ceea ce privește cota de gaze naturale ambele CCM la nivel de ramură mai sus invocate precizează la art. 187 alin. 2 că " salariații vor beneficia de ajutorul social constând în plata contravalorii unei cote determinate de gaze naturale, doar în măsura în care acest drept nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază".
În ceea ce privește acordarea primei de aprovizionare de toamnă instanța și-a fundamentat greșit sentința pe argumentele juridice invocate de reclamantă reținând că nu s-a făcut dovada că aceasta a fost introdusă în salariul de bază.
Există dispozițiile art. 168 alin 3 din CCM la nivel de unitate din care rezultă că " începând cu 1.06.1997 această suplimentare salarială va fi introdusă în salariul de bază".
Verificând înscrierile din CM ale reclamanților după 1.06.1997 rezultă cu intervenit măriri ale salariului de bază lunar dar și vânzări ale acestuia conform CCM începând cu 1.09.1997 și totodată și indexări salariale conform unor HG.
Spre deosebire de situația juridică a altor drepturi salariale câștigate de angajați ai recurentei în alte litigii, respectiv primele de Paști, C, unde s-a dovedit că potrivit art. 168 alin. 2 din CCM la nivel de unitate pe anul 2003, doar în anul 2003 aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat neexistând dovezi că și pentru perioadele anterioare sau ulterioare aceste prime au fost incluse în salariu.
Clauza din CCM la nivel de unitate pe anul 1997, înserată la art. 168 alin. 3, cu privire la prima de aprovizionare, este clară, nu este susceptibilă de mai multe interpretări și trebuie aplicată ca atare întrucât reprezintă voința părților și lămurește situația de fapt invocată, respectiv includerea în salariul de bază a primei de aprovizionare începând cu 1.06.1997.
Pentru aceste considerente, recurenta nu trebuia să repete la fiecare negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate această dispoziție așa cum a reținut instanța de fond fiind o regulă de aplicabilitate a unui drept câștigat printr-o negociere anterioară
Totuși există specificată introducerea în salariul de bază a suplimentului salarial pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă și în contractul colectiv de muncă la nivel de, încheiate după 1997, exemplu CCM pe din 1999, 2002.
În ceea ce privește acordarea cotei de gaz așa cum s-a citat mai sus, aceasta se putea acorda distinct numai dacă nu a intervenit compensarea cuantumului ei, cu majorarea salariului de bază. Ori în speță, din înscrierile din carnetele de muncă rezultă că începând cu septembrie 1997 au fost operate majorări salariale către reclamanți.
Intenția părților a fost acea de a se acorda prima de gaze doar atunci când nu intervine compensarea cu majorări salariale. Având loc această majorare salarială nu mai poate fi acordată distinct și prima de gaze naturale.
În consecință, în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la 3041Cod procedură civilă, instanța va admite recursul formulat și va modifica în tot sentința în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC""SA B împotriva sentinței civile nr. 283/09.03.2009 a Tribunalului Covasna pe care o modifică în tot, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții anos, regoriu, lfred, ojzi, și lfred în contradictoriu cu SC""SA
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.06.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/02.07.2009
Dact. /03.07.2009
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
