Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 974/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 974/
Ședința publică din 30 mai 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Liber al Personalului Sanitar Veterinar al Județului M, cu sediul în Târgu-M,-, împotriva sentinței civile nr.317 din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reprezentanta reclamantului-recurent, consilier juridic, lipsă fiind reclamanta-intimată Federația Sindicală a din România și intimații-pârâți a jud. M, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
De asemenea, se constată că intimata Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare, din care un exemplar se comunică reprezentantei recurentului.
Reprezentanta recurentului nu solicită termen pentru studierea întâmpinării, întrucât a luat la cunoștință conținutul acesteia.
Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Reprezentanta reclamantului-recurent solicită admiterea recursului conform memoriului de la dosar, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării pârâtei-intimate M la plata contravalorii tichetelor de masă și pentru perioada 1 ianuarie 2004 - 6 decembrie 2006, sume actualizate cu rata inflației, cu mențiunea că pentru anul 2007 le-au fost acordate tichetele de masă.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.317 din 10 martie 2008 Tribunalului Mureșs -a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 01.01.2004-12.12.2004; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reprezentantul legal Sindicatul Liber al Personalului sanitar - Veterinar Tg-M, în numele și pe seama reclamanților membrii de sindicat (cuprinși în tabelul de la filele 9 - 10 dosar), în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a Județului M; a obligat pârâta la plata în favoarea reclamanților a drepturilor bănești reprezentând contravaloarea tichetelor de masă cuvenite începând cu data de 07.12.2006 și până la data de 31.12.2007, sume ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a tichetelor de masă și până la data executării efective a hotărârii; a respins restul pretențiilor reclamanților astfel:- ca prescrise pentru perioada 01.01.2004-12-12-2004; ca neîntemeiate pentru perioada 13.12.2004 - 06.12.2006.
În considerentele hotărârii instanța a reținut că pretențiile aferente perioadei 01 ianuarie 2004 - 12 decembrie 2004 sunt prescrise potrivit dispozițiilor art.166 alin.1 Codul muncii iar pentru perioada 13 decembrie 2004 - 6 decembrie 2006, raportat la dispozițiile art.1 din Legea nr.142/1998, Legea nr.507/2003, Legea nr.511/2004 și Legea nr.379/2005 este neîntemeiată.
Însă, potrivit art.23 din Legea nr.435/2006, intrată în vigoare la data de 7 decembrie 2006, acordarea tichetelor de masă pentru personalul încadrat la unitățile sanitar-veterinare a devenit obligatorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, Sindicatul Liber al Personalului Sanitar Veterinar al Județului M, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii s-a arătat că aplicarea prevederilor art.1 din Legea nr.142/1998 a fost suspendată de către legile bugetului de stat iar cursul prescripției extinctive a fost întrerupt de către suspendările succesive din legile bugetului de stat, ca atare, drepturile solicitate nu s-au prescris.
În ceea ce privește fondul cauzei s-a arătat că sunt aplicabile prevederile art.1 din Legea nr.142/1998 și art.41 alin.2 din Constituția României, acordarea tichetelor de masă fiind o măsură de protecție socială privind securitatea la locul de muncă al reclamanților.
Prin neacordarea acestor drepturi, are loc o discriminare în raport cu celelalte categorii de salariați din cadrul unor domenii ale sectorului bugetar, care beneficiază de tichete de masă, încălcându-se art.41 și art.53 din Constituția României, art.5 din Codul muncii și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța a încălcat de asemenea și prevederile Legii nr.130/1996, ținând seama de prevederile art.52 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Agriculturii, și pe anii 2004 - 2005.
Prin întâmpinarea depusă la 28 mai 2008 pârâta DSVSA Mas olicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că pârâta nu poate acorda și plăti aceste drepturi salariale decât cele aprobate de ordonatorul principal de credite.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în limitele prev. de art.304 ind.1 și art.306 alin.2 pr.civ. instanța constată că recursul declarat este nefondat, din următoarele considerente:
Cauzele întreruperii cursului prescripției extinctive sunt limitativ enumerate de art.16 din Decretul-lege nr.167/1958 și acestea sunt: recunoașterea dreptului, introducerea unei cereri de chemare în judecată și un act începător de executare.
În prezenta cauză nu ne găsim în fața niciunei situații, astfel încât sunt aplicabile prevederile art.166 Codul muncii, pretențiile reclamanților fiind prescrise, pentru perioada 1 ianuarie 2004 - 12 decembrie 2004, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată la data de 13 decembrie 2007.
Prima instanță în mod corect a reținut că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate până la data de 6 decembrie 2006.
Art.1 din Legea nr.142/1998 nu prevede o obligație în sarcina pârâților de a acorda tichete de masă, ci o posibilitate, permisiune.
De altfel, prin Decizia nr.14 din 18 februarie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că beneficiile prevăzute de textul de lege mai sus arătat, nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
Potrivit art.2 din Normele metodologice aprobate prin HG nr.5/1999, reclamanții, prin sindicat pot valorifica această posibilitate legală și pot transforma într-o obligație contractuală prin negocierea și includerea ei în contractul colectiv de muncă.
Acordarea tichetelor de masă nu a fost prevăzută cu caracter obligatoriu nici în contractul colectiv de muncă unic la nivelul Agriculturii, și pe anii 2004-2005 (fila 26 dosar fond).
În art.52 s-a prevăzut doar că tichetele de masă se acordă conform prevederilor legale. Ori nici prevederile legale nu instituie o obligație, astfel încât nu au fost încălcate dispozițiile Legii nr.130/1996.
Astfel, pentru perioada în discuție acțiunea reclamanților nu se întemeiază pe un raport juridic obligațional de sorginte contractuală sau legală.
Față de cele ce preced, ținând seama și de prevederile art.312 pr.civ. urmează să se respingă recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul Sindicatului Liber al Personalului Sanitar Veterinar al Județului M, cu sediul în Tg-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.317 din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 30 mai 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
ptr., fiind
în concediu, semnează
vicepreședintele instanței
GREFIER
ptr., fiind
în concediu, semnează
prim grefier
Red.Sz.
Tehnored.
2 exp.
23.07.2008.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
