Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 111
Ședința publică de la 18 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghiu Elena
JUDECĂTOR 2: Buliga Georgeta
JUDECĂTOR 3: Andronic Adriana
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenții, și pe intimatul, având ca obiect acțiune în constatare împotriva deciziei civile numărul 737 din 5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru recurenții și. Lipsește intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul - în stadiul procesual alo recursului - se află la al doilea termen de judecată, la termenul anterior instanța, din oficiu, a invocat excepția de tardivitate a recursului.
Av. pentru recurenți depune factura nr. - din 28.01.2009 emisă de Poșta Română din care rezultă data la care a fost declarat recursul.
Raportat la acest înscris instanța constată că recursul este formulat în termen iar motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată se acordă cuvântul pe fond.
Av. pentru recurenți, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în sensul modificării deciziei pronunțate de Tribunalul Iași, admiterii apelului și admiterii acțiunii.
Arată că în mod greșit instanțele au admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului întrucât acesta este unicul frate al defunctei.
Interpelat, apărătorul recurenților arată că nu posedă acte de stare civilă care să vină în sprijinul susținerilor de mai sus dar acest fapt rezultă din procura aflată la fila 34 din dosarul instanței de fond.
Av. arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă 6429/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria Iașia fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul pentru lipsa calității procesuale pasive pârâtului.
Pentru pronunța această sentință instanța de fond constatat că, prin cererea înregistrată pe rol sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca instanța să constate că sunt unicii moștenitori ai defunctei, decedată la 19.11.2005, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că la 25.04.2005, a încheiat un testament olograf în favoarea lor, prin care a înțeles ca la moartea sa să le lase toate bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în proprietatea sa. Masa bunurilor rămase după decesul acesteia se compune din apartamentul cu 2 camere și dependințe din I,- B, --1,. A,.1,.1, dobândit de defunctă prin contractul de vânzare cumpărare 17455/1992 de la.LOCUINȚA
Moștenitori cu vocație la succesiune sunt doar ei, ca moștenitori testamentari. Defuncta, nefiind căsătorită, nu a avut descendenți, pârâtul având calitatea de frate. Defuncta a înțeles să întocmească testamentul în favoarea lor ca urmare a relațiilor dintre ei și a modului în care au îngrijit-o timp de 20 de ani.
În drept, reclamanții invocă art. 675, 676, 686, 700 Cod civil, art. 111 Cod procedură civilă.
Analizând excepția invocată, instanța a reținut că, reclamanții solicită instanței să constate că sunt unicii moștenitori ai defunctei, în baza unui act sub semnătură privată denumit de ei "testament olograf".
Față de temeiurile în drept invocate, dispozițiile din Codul civil care reglementează ordinea de preferință la moștenire și termenul în care trebuie acceptată moștenirea, acțiunea reclamanților trebuie promovată în contradictoriu cu aceia care ar putea avea pretenții la succesiunea defunctei, având vocație în acest sens.
Reclamanților le revine sarcina, în baza art. 1169 Cod civil, să dovedească legătura de rudenie între defunctă și pârât, precum și vocația acestuia la moștenire.
Deși au primit un termen în acest sens, reclamanții nu au adus nici o dovadă.
Din probele administrate în cauză nu rezultă calitatea procesuală a pârâtului. Astfel, anexa 1 emisă de Primărie (fila 41 dosar) a fost deschisă la solicitarea reclamanților, precizează că aceștia sunt întreținători și că defuncta nu are moștenitori, nefiind dezbătută moștenirea. Punctele de interogatoriu formulate de reclamanți (la care pârâtul nu a răspuns, lipsind la administrarea acestei probe, deși a fost citat cu această mențiune) se referă la folosința și administrarea bunului de către reclamanți, și nu la calitatea pârâtului. Martorii audiați nu cunosc aspectele legate de calitatea pârâtului, declarând că nu știe ca defuncta să fi avut vreun frate, iar martorul cunoscând de la reclamanți "că s-ar fi ivit un frate", fără a-i cunoaște numele. De asemenea, potrivit sentinței civile 9966/20.09.2007 a Judecătoriei Iași, reclamanții l-au chemat în judecată pe pârât pentru acțiune în constatare, care a fost respinsă ca inadmisibilă, reclamanții neprobând că hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă. Procura depusă la dosar nu atestă calitatea pârâtului.
Apelul formulat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 6429 din 22 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Iași, a fost respins prin decizia civilă nr. 737 din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Astfel, prin acțiunea introductivă apelanții în calitate de beneficiari ai unui testament, au chemat în judecată fratele testatorului pentru se constata calitatea lor de unici moștenitori.
Una dintre condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru putea moșteni este vocația (chemarea) la moștenire. Această vocație își are temeiul în lege sau testamentul lăsat de defunct. Instituția moștenirii este concepută ca o moștenire de familie deci pentru ca o persoană să aibă vocație succesorală legală trebuie să aibă o legătură de familie cu defunctul (rudenie).
Această condiție nu fost dovedită de apelanții reclamanți, în speță, calitatea de frate intimatului pârât cu testatorul.
Faptul că au depus diligențe în acest sens nu este suficient pentru dovedi calitatea procesual pasivă pârâtului intimat.
Din nici un act al dosarului nu rezultă legătura de rudenie acestuia cu testatorul.
Având în vedere că în apel nu s-au administrat probe noi în acest sens, s-a apreciat că instanța de fond reținut corect situația de fapt și dispozițiile legale incidente pronunțând hotărâre temeinică și legală ce va fi păstrată cu consecința respingerii apelului ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanții și criticând- ca netemeinică și nelegală. Se susține că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, acesta fiind unicul frate al testatoarei defuncta.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Verificând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză Curtea constată următoarele:
Recurenții reclamanți, în calitate de beneficiari ai unui testament olograf de pe urma defunctei, au chemat în judecată pe pârâtul despre care au susținut că este fratele testatoarei, solicitând a li se constata calitatea lor de unici moștenitori.
Prin cei îndreptățiți la succesiune trebuie să înțelegem pe cei care având vocație succesorală (respectiv chemare la moștenire) legală sau testamentară au acceptat în termenul prevăzut de lege (art. 700 Cod civil) expres sau tacit, succesiunea respectivă.
În lipsa acestor condiții nu se poate vorbi de îndreptățire la succesiune și persoana respectivă nu poate avea calitatea de parte, subiect procesual activ sau pasiv.
În speță, condiția îndreptățirii la succesiune nu a fost dovedită de recurenți care, așa cum în mod corect au reținut, atât instanța de fond, cât și cea de apel, din probatoriul administrat în cauză nereieșind calitatea de frate a intimatului pârât cu defuncta, deci de moștenitor legal al acestuia.
În consecință, nefăcându-se dovada unei identități între persoana intimatului - pârât și cel despre care se pretinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecății, în mod corect s- constatat lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Prin urmare, față de considerentele expuse și având în vedere și dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul și va menține decizia Tribunalului Iași ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 737 din 5.11.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.03. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
02.04.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Gheorghiu ElenaJudecători:Gheorghiu Elena, Buliga Georgeta, Andronic Adriana
