Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1130/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1130/R/2009
Ședința publică din 5 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte al instanței
JUDECĂTORI: Gabriella Purja, Adrian Repede Marta Carmen
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr. 3030/22.12.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe pârâții intimați SC SA Z, SINDICATUL Z, SINDICATUL AUTO Z ȘI DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ S, având ca obiect acțiune în constatare - nulitate absolută act adițional.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent personal și asistat de av. și reprezentantul pârâtei SC Z, dir. gen., lipsă fiind reprezentanții celorlalți pârâți intimați.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, prin serviciul de registratură al instanței pârâtele intimate S și SC Z, la data de 20 martie 2009, respectiv 27 aprilie 2009, au depus prin serviciul de registratură al instanței întâmpinări, prin care solicită respingerea recursului.
Instanța pune în discuția părților excepția de nulitate a hotărârii, având în vedere faptul că minuta sentinței recurate nu este semnată de către unul din asistenții judiciari care face parte din completul de judecată.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului cu privire la excepția nulității hotărârii recurate.
Reprezentantul pârâtei intimate SC Z lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate.
Instanța reține cauza în vederea pronunțării asupra excepției invocate.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3030/22.12.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- s-a respins excepția necompetenței a Tribunalului Sălaj în soluționarea cauzei.
S-a respins acțiunea reclamantului împotriva pârâților Z, SINDICATUL Z, SINDICATUL AUTO Z și DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ S, pentru constatarea nulității absolute a Actului adițional nr. 2 la Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul pe perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2008, obligarea pârâtei Z să plătească reclamantului contravaloarea a șase salarii brute de încadrare în temeiul art. 31 din Contractul colectiv de muncă, indexate cu rata inflației plus dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, precum și obligarea pârâților de rândul 1-3 la plata cheltuielilor de judecată, constatând lipsa calității procesuale active a reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în esență următoarele:
Reclamantul a fost angajat al pârâtei Z in funcția de director exploatare, in baza contractului individual de muncă nr.266 încheiat la data de 11 octombrie 2004.
Prin decizia nr.9 din 25 august 2008 Consiliul de administrație al pârâtei Zaa probat modificarea organigramei societății pârâte, fiind înlăturat postul de director exploatare pe care era angajat reclamantul.
Prin decizia nr.59 din 29 septembrie 2008 fost dispusă concedierea reclamantului pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Art.24 din Codul muncii prevede că clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condițiile legii,ori de cate ori părțile convin acest lucru.
Potrivit art.31 din Legea nr.130-1996, clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui,în condițiile legii,ori de cate ori părțile convin acest lucru.
De asemenea potrivit art.24 alin.2 din Legea nr.130-1996, nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanța judecătorească competentă, la cererea părții interesate.
Competența de soluționare a cauzei revine completului specializat de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Sălaj, deoarece potrivit prevederilor art.284 alin.1 din Codul muncii,judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului d e procedură civilă, iar potrivit dispozițiilor art.2lit.c din Codul d e procedură civilă, tribunalul judecă in primă instanță conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege in competența altor instanțe.
Conform art.284 alin.2 din Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție își are reclamantul domiciliul sau reședința, ori sediul.
Cum reclamantul domiciliază in municipiul Z, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Sălaj, instanța a respins ca nefondată excepția necompetenței materiale a instanței invocată de către pârâta Direcția de Muncă si Protecție Socială
Din analiza dispozițiilor art.24 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, reiese cu claritate faptul că partea care poate cere anularea unor clauze contractuale a contactului colectiv de muncă este una dintre părțile semnatare ale acestui contract colectiv de muncă,respectiv patronatul sau sindicatul.
In cazul de față doar pârâta Z sau pârâtele Sindicatul Z și sindicatul Auto Z au calitate procesuală activă și pot în consecință să solicite instanței de judecată anularea unor clauze din Contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul
Drept urmare reclamantul nu are calitate procesuală activă în cauză, el neputând să solicite anularea unor clauze contractuale din Contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate în anul 2008.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs în termen legal reclamantul, solicitând casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond primei instanțe, și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamantul invocat faptul că excepția lipsei calității procesuale active reclamantului a fost greșit admisă, deoarece textul legal avut în vedere de instanță face referire la anularea unor clauze ale unui contract colectiv de muncă, or, în speță, a fost dedus judecății un petit referitor la constatarea nulității absolute a unui act adițional modificator.
Totodată reclamantul invocat faptul că instanța soluționat cauza pe o excepție care nu a fost pusă în discuția părților, impunându-se casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin întâmpinările formulate de pârâții SC SA Z și Direcția de Muncă și Protecție Socială S ( 5-8, 14-16), s- solicitat pe cale de excepție constatarea nulității recursului ca nemotivat și pe fond, respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, a excepției nulității invocată de pârâți și disp. art. 3041Cod proc.civ. curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis, iar excepția nulității recursului ca nemotivat este nefondată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Conform art. 306 alin. 1 Cod proc.civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar conform alin. 2, motivele de ordine publică pot fi invocate din oficiu de instanța de recurs, care este obligată să le pună în dezbaterea părților.
Excepția nulității invocată de pârâta SC SA Z nu subzistă, întrucât din perspectiva alin. 1 al art. 306, recursul este motivat, motivele invocate încadrându-se în prev. art. 312 alin. 5 Cod proc.civ. iar la termenul de judecată din 5.05.2009 instanța din oficiu a invocat excepția nulității hotărârii pe motiv că minuta hotărârii primei instanțe (161 dosar fond) nu este semnată de către unul dintre asistenții judiciari, fiind incidentă sancțiunea nulității prev. de art. 258 alin. 1 Cod proc.civ.
Deși art. 258 alin. 1 Cod proc.civ. prevede obligativitatea semnării dispozitivului hotărârii de către judecători, în cazul litigiilor de muncă, această prevedere imperativă se extinde și asupra asistenților judiciari. Potrivit art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârea pronunțată.
Cu privire la această dispoziție legală, Curtea Constituțională s- pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității sale, prin deciziile nr. 668/2005, 37/2006, 138/2006 și 723/2006, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.
În atare situație, este evident că participând la actul deliberării, finalizat prin întocmirea dispozitivului hotărârii, acesta trebuie obligatoriu semnat și de către asistenții judiciari, chiar dacă votul acestora este consultativ, în acest sens fiind și dispoziția legală cuprinsă în art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, declarată constituțională în urma controlului exercitat de Curtea Constituțională.
Lipsa semnăturii acestora sau unuia dintre ei, este asimilată cu lipsa semnăturii judecătorilor sau unuia dintre ei, care au pronunțat hotărârea, sancțiunea prev. de art. 258 alin. 1 Cod proc.civ. producându-și efectele.
Văzând și disp. art. 304 pct. 5 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.3030 din 22 decembrie 2008 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. MV dact.GC
2 ex/14.05.2009
Jud.primă instanță:,
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Adrian Repede Marta Carmen
