Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1197/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1197/R/2008
Ședința publică din data de 30 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean președintele secției
Judecători: - -
- -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, recursurile declarate de pârâții, G, și împotriva deciziei civile nr. 13/21.02.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- privind și pe reclamanta intimată PRIMĂRIA Z - PRIN PRIMAR, având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 23 mai 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.2028 din 18 iunie 2007 a Judecătoriei Zalău, s-a admis acțiunea Primarului municipiului Z în contradictoriu cu pârâții, G, ȘI.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de donatie autentificat sub încheierea de autentificare nr.187 din 23 februarie 2005 la Biroului Notarial încheiat între în calitate de donatoare și, G, și în calitate de donatari.
- S-a constatat nulitatea absolută a contractului de donatie autentificat sub încheierea de autentificare nr.8l7 din 23.05.2006 a Biroului Notarial încheiat între - donatoare, și donatari.
- S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 999 din 26 mai 2005, încheiat între G în calitate de vânzător - cumpărător căsătorit cu.
- S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub încheierea de autentificare nr. 1000 a Biroului Notarului Public din 26 mai 2005 încheiat între G - vânzător și cumpărător.
- S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub încheierea de autentificare nr. l43l din 25 iulie 2005 încheiat între mandatar a lui G - vânzător și căsătorit cu - cumpărător și căsătorit cu cumpărători
- S-a constatat nulitatea absolută a cpntractului de vânzare cumpărare autentificat sub încheierea de autentificare nr.1374 din 6 septembrie 2006 a Biroului Notarial încheiat între - vânzător și căsătorită cu - cumpărătoare.
- S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub încheierea de autentificare nr. 1499 din 19 septembrie 2006 încheiat între G - vânzător și - cumpărător căsătorit cu..
Dispune: - rectificarea 46/N Z în sensul radierii încheierilor de întabulare nr. 1544/03.02.2005; 2931/23.02.2005 și 8494/27.05.2005
- 139/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr.2931/23.02.2005
- 140/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr.2931/23.02.2005
- în 141/N Z în sensul radierii încheierilor de întabulare nr. 2931/23.02.2005, 8494/27.05.2005 și 499/27.05.2005, 11537/26.07.2005, 13265/06.09.2006 și 14055/19.09.2006
- 143/N Z în sensul radierii încheierilor de întabulare nr. 2931/23.02.2005 și 6904/23.05.2006
- 144/N Z în sensul radierii încheierilor de întabulare nr. 2931/23.02.2005 și 11537/26.07.2005
- 534/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 8494/27.05.2005
- 536/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 8499/27.05.2005
- 707/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 11537/26.07.2005
- 708/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 11537/26.07.2005
- în 1754/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 6904/23.05.2006
- în 1755/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 6904/23.05.2006
- întabulării în 2375/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 13265/06.09.2006
- întabulării în 2376/N Z în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 14055/19.09.2006
Au fost respinse excepțiile privind lipsa de interes în promovarea acțiunii a reclamantului Primarul municipiului Z și lipsa calității procesuale active invocate de pârâții, G, și, și, și, și.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.2599 din 7 mai 2002 a Judecătoriei Zalău, s-a admis plângerea petentei în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar Z și Comisia județeană S, dispunându-se anularea hotărârii nr.3467/2001 a Comisiei județene S și reconstituirea în favoarea petentei a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,19 ha teren agricol. S-a reținut că petenta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,19 ha în calitate de moștenitoare a defunctului, care figura în CF nr.2128 și 2687 Z și în registrul agricol, cu suprafața de 5,19 ha. În baza acestei hotărâri judecătorești, i s-a eliberat pârâtei în nume propriu, titlul de proprietate nr- cu privire la suprafața de 5,09 ha teren în extravilanul municipiului
În baza acestui titlu de proprietate, s-a întabulat dreptul de proprietate al pârâtei în CF nr.46, nr.cadastrale 1461, 1461/8, 1462 și1463. În baza actului de dezmembrare și a contractului de donație autentificat sub nr.187/23.02.2005, a dezmembrat nr.cadastrale 1461 și 1462 în 12 parcele, după care nr.cadastral 1461/1 l-a donat lui, nr.cadastral 1462/2 l-a donat lui, nr.cadastral 1461/3 lui G, 1461/4 lui G, 1461/5 lui G, 1461/6 lui, 1461/7 lui, 1461/8 donatorilor din contract. nr.cadastral 1462/4 l-a donat lui și G, nr.cadastral 1462/1 lui, 1462/2 lui G, 1462/3 lui G, nr.cadastral 1463 a fost donat lui G, după care beneficiarii și-au întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.999/26.05.2005, pârâtul G i-a vândut pârâtului parcela cadastrală nr.1463. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1000/26.05.2005, pârâtul G i-a vândut pârâtului parcela cu nr.cadastral 1461/5 și partea sa din drumul de trecere situat pe nr.cadastral 1461. În baza actului de dezmembrare și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1431/25.07.2005, mandatarul lui G, le-a vândudt pârâților și parcelele cadastrale 1462/2, 1462/2/1, respectiv 1462/2/2, împreună cu cotele proporționale aparținând lui G din parcela nr.1462/4.
Prin sentința civilă nr.4924 din 15 decembrie 2005 a Judecătoriei Zalău, rămasă irevocabilă s-a admis acțiunea reclamantei Comisia locală de fond funciar Z, în contradictoriu cu pârâții Comisia județeană S, și, dispunându-se anularea titlului de proprietate nr- emis în favoarea pârâtei. În considerentele sentinței s-a reținut că antecesorii lui, defuncții și, au avut în total în proprietate suprafața de 5,19 ha, însă defuncții mai au și alți moștenitori care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin contractul de donație autentificat sub nr.817/23.05.2006, i-a donat lui - nr.cadastral 1461/6, iar lui nr.cadastral 1461/7, împreună cu cota de parte fiecare a nr.cadastral 1462/1.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1373/06.09.2006, G i-a vândut lui - imobilul cu nr.cadastral 1462/2/3. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1499/19.09.2006, G i-a vândut lui parcela cu nr.cadastral 1462/2/4. Toți pârâții dobânditori și-au întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară.
Față de această stare de fapt, judecătoria a apreciat că acțiunea reclamantului este fondată, reținând că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.966 civ. întrucât contractelor de donație și contractelor de vânzare-cumpărare le lipsește cauza. Aceste contracte au ca obiect terenul care a fost inițial cuprins în titlul de proprietate nr-, emis în favoarea pârâtei, după care și-a întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, iar apoi i s-a anulat titlul de proprietate printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, intrată în puterea lucrului judecat.
În privința lipsei cauzei, prima instanță a constatat că pârâții, G și nefiind proprietarii terenului, ei nu au fost în măsură să asigure scopul contractului respectiv dobândirea proprietății asupra terenului în litigiu de către donatori și ulterior de către cumpărători.
La data încheierii contractelor de donație, pârâta era proprietară aparentă asupra terenului în suprafață de 5,09 ha în baza titlului de proprietate care însă a fost anulat, ceea ce înseamnă că pârâta nu a fost niciodată proprietară asupra terneului în litigiu, acesta fiind motivul determinant al anulării titlului de proprietate.
Pârâta nu poate invoca buna-credință în încheierea contractelor de donație și a celor de vânzare-cumpărare, din moment ce știa cu siguranță că nu era îndreptățită singură și în nume propriu la eliberarea titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 5,19 ha. Ea a trecut sub tăcere în cadrul procesului obiect al dos.nr.1216/2002 și al dos.nr.4844/2005, că mai există și alți moștenitori ai defunctului, care și-a înzestrat pe cei cinci copii cu teren încă din timpul vieții. Din contră, pârâta a dat dovadă de rea-credință, donând și vânzând terenuri care nu au fost niciodată proprietatea ei, or nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuși.
Pârâtul are calitate procesuală activă în speță chiar dacă este un terț față de părțile contractante, însă nulitatea absolută poate fi invocată și de un terț care are interes legitim în legătură cu cauza contractelor respective.
donatori și cumpărători ai terenurilor în litigiu nu li se poate reține reaua-credință la încheierea contractelor respective, din moment ce majoritatea lor au fost încheiate anterior pronunțării hotărârii judecătorești prin care s-a anulat titlul de proprietate, dar în situația nulității absolute, această atitudine a lor nu are relevanță.
Prin decizia civilă nr.13 din 21 februarie 2008 a Tribunalului Sălaj, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții, -, G, -, precum și cererile de aderare a pârâților, și, în contra sentinței civile nr.2028 din 18 iunie 2007 a Judecătoriei Zalău.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Primarul municipiului Z are calitate procesuală activă să solicite constatarea nulității absolute a contractelor încheiate între pârâți deoarece primarul are calitatea de președinte al comisiei locale de fond funciar, iar potrivit art.5 lit.b din Regulamentul de aplicare a Legii nr.18/1991, comisiile locale au printre atribuții, obligația identificării terenurilor atribuite ilegal și sesizarea primarului, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art.III din Legea nr.169/1997.
Ceea ce a determinat constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare și de donație, a fost faptul că terenurile au fost înstrăinate de o persoană care nu avea calitatea de proprietar, respectiv, deoarece prin sentința civilă nr.4924 din 15 decembrie 2005 a Judecătoriei Zalău, s-a admis acțiunea Comisiei locale de fond funciar a municipiului Z și s-a dispus anularea titlului de proprietate prin decizia civilă nr.179 din 11 aprilie 2006 a Tribunalului Sălaj.
Având în vedere că pentru terenurile cu privire la care a încheiat contracte de donație și de vânzare-cumpărare, i s-a anulat tilul de proprietate, președintele Comisiei locale de fond funciar Z avea interesul și obligația legală să promoveze acțiunea în constatarea nulității absolute a contractelor, pentru a respecta hotărârile judecătorești, care au constatat că în mod nelegal i s-a reconstituit lui dreptul de proprietate, fiind vorba de o dublă reconstituire, astfel că terenul a revenit la dispoziția Comisiei municipale
În mod corect a stabilit prima instanță temeiul de drept ca fiind art.966 civ. pentru că lipsit cauza contractelor de donație și a celor de vânzare-cumpărare, astfel că aceste obligații nu au nici un efect. Contractele încheiate au avut ca obiect terenul care a fost cuprins inițial în titlul de proprietate nr-, emis în favoarea apelantei, dar care ulterior întabulării a fost anulat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Cauza actelor încheiate în speță este ilicită, pentru că părțile au știut că terenurile aparțin intimatei, titlul de proprietate emis fiind anulat și astfel cu rea-credință au urmărit să îl fraudeze pe adevăratul proprietar.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs pârâții.
În recursul declarat de pârâții, și -, s-a solicitat modificarea în totalitate a deciziei recurate în sensul admiterii apelului pârâților și în consecință, respingerea ca nefondată a acțiunii înaintate de reclamanta Primăria municipiului Z prin Primar în calitate de președinte al Comiei municipale de fond funciar Z, pentru constatarea nulității absolute a contractelor de donație, a contractelor de vânzare-cumpărare și rectificarea întabulărilor în cartea funciară, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, pârâții au susținut că în mod greșit și împotriva actelor depuse la dosar, instanța de apel a reținut că terenurile ce au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de recurenții, și -, nu au fost proprietatea vânzătoarei. În mod greșit prima instanță și-a intemeiat această susținere greșită, pe anularea titlului de proprietate al pârâtei.
La data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare între G în calitate de vânzător și recurenții și, și, și -, proprietarul terenurilor era G, iar titlul de proprietate eliberat în favoarea lui nu era anulat și nu exista nici un proces pe rolul instanței cu privire la aceste terenuri.
Titlul de proprietate a fost emis legal în favoarea lui, în baza unei sentințe definitive și irevocabile, iar Comisia municipală Zaf ost parte în acel proces. Este absurd să se susțină că un titlu de proprietate emis în baza unei sentințe judecătorești a fost abuziv emis.
În mod nelegal și fără nici op probă s-a susținut de către instanța de apel că recurenții au fost cumpărători de rea-credință și au știut că titlul de proprietate care a cuprins terenurile cumpărate a fost anulat și au urmărit fraudarea adevăratului proprietar. Or la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare dintre G și recurenți, titlul de proprietate al lui nu era anulat. De aceea cumpărătorii au fost de bună-credință și au fost convinși ca au cumpărat terenul de la adevărații proprietari.
Instanța de apel nu și-a motivat susținerea că pârâții au fost de rea-credință și au urmărit prejudicierea adevăratului proprietar, fără să se știe cine este adevăratul proprietar. Recurenții au afirmat că se află în fața unei situații total aberante, ca rezultat al pronunțării unor sentințe contradictorii. Care hotărâre judecătorească are valoare juridică mai mare: cea din 2002, sau cea din 2005, se întreabă retoric recurenții.
Recurenții nu au fost părți în procesul soluționat prin sentința civilă nr.4942/2005 a Judecătoriei Zalău, astfel că nu le este opozabilă. La data de 26.05.2005 când au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare, cumpărătorii s-au asigurat că vânzătorul este adevăratul proprietar al terenurilor și nu exista proces cu privire la acest teren.
Pe fondul cauzei, reclamanta-intimată nu a invocat nici un motiv de nulitate absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între recurenți și Reclamanta și instanța de judecată trebuia să invoce cauzele de nulitate absolută a contractelor de vânzare-cumpărare prevăzute de Codul civil, or în cauză nu a fost invocat nici un motiv de nulitate absolută. Dând dovadă de un rol activ exagerat, instanțele de judecată s-au substituit reclamantei și au considerat că se poate constata nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare potrivit art.966 civ.
În mod cu totul ilegal instanțele anterioare au reținut că lipsește cauza contractelor, fără să motiveze în vreun fel această susținere aflată în contradicție cu probele administrate în cauză. Nu rezultă din hotărârile atacate, care ar fi cauza ilicită.
De asemenea au mai susținut recurenții, că Primăria municipiului Z nu are calitate procesuală activă pentru a solicita constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de recurenți cu În justificarea calității ei procesuale active, reclamanta a invocat dispozițiile art.III alin.2 din Legea nr.169/1997. În speță, calitate procesuală activă ar fi avut persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile în litigiu, dar nu Comisia municipală
Prin recursul declarat de pârâții, G, -, și -, s-a solicitat modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelurilor formulate și judecând pe fond, respingerea cererii cu toate capetele sale ca netemeinice și nelegale, menținând actul de înstrăinare și situația de carte funciară existentă, cu cheltuieli de judecată.
Singurul temei de drept invocat de reclamantul Primarul municipiului Z prin acțiune, a fost anularea titlului de proprietate, însă instanța de fond a ignorat principiul disponibilității părților și a completat temeiurile de drept, invocând art.966 și 948 civ. În cursul dezbaterilor, reclamantul a invocat prevederile titlului V, art.III din Legea nr.247/2005, care nu se regăsesc în speță. Primarul nu este îndreptățit să solicite constatarea nulității absolute a actelor de înstrăinare intrate în circuitul civil, încheiate în baza unui titlu de proprietate nul. Art.63 din Lega nr.18/1991 prevede că ori de câte ori litigiile privesc anularea unor acte juridice, sunt incidente prevederile dreptului comun. Calitatea procesuală activă revine fostului proprietar, conform art.27 alin. (2)2din aceeași lege.
Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de numiții, și -G, privesc alte terenuri, astfel că nu pot fi invocate prevederile titlului V, art.III din Legea nr.247/2005.
La pronunțarea sentinței civile nr.4924/2005 a Judecătoriei Zalău, s-a avut în vedere că suprafața de 5,19 ha fusese deja restituită altor rude, pe când acum se invocă teza existenței unor persoane care au solicitat terenul din acest amplasament. În baza art.63 dinn Legea nr.18/1991, calitatea procesuală activă de a solicita constatarea nulității absolute, revine exclusiv fostului proprietar de carte funciară.
În decizia recurată, apar următoarele împrejurări relevante: reclamantul nu mai susține că au fost alte cereri asupra terenurilor, ci că s-a restituit acest teren rudelor, astfel că suprafața de 5,19 ha nu se mai putea restitui; s-a ignorat faptul că prin sentința civilă nr.2599/2002 a Judecătoriei Zalău, comisia locală și comisia județeană au fost obligate să îi reconstituie reclamantei dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5,19 ha, iar sentința a fost pusă în aplicare și s-a eliberat titlul de proprietate; nu poate fi admisă teza potrivit căreia nu există îndreptățire pentru a pretinde dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5,19 ha, întrucât există autoritate de lucru judecat; tribunalul a respins cererea în probațiune privind efectuarea unei expertize pentru a demonstra că cererile formulate privesc alte suprafețe; au fost încălcate principiile disponibilității și echidistanței.
Invocarea art.966 și 948 civ.nu este admisibilă, deoarece contractul de donație este autentificat sub nr.187/23.02.2005, contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat sub nr.1000/26.05.2005, iar alt contract de vânzare-cumpărare a fost autentificat sub nr.999/26.05.2005, când nu era anulat titlul de proprietate; dreptul de proprietate privind suprafața de 5,19 ha a intrat sub autoritatea de lucru judecat; anularea în temeiul Legii nr.247/2005, impunea condiții neîndeplinite în speță.
Este prezent motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 pr.civ. tribunalul nu a făcut nici o referire la refuzul probei expertizei și nu a precizat motivele care au determinat instanța de fond să aprecieze că există cereri îndreptățite pentru a solicita terenul în litigiu.
De asemenea, au mai susținut recurenții, că este prezent motivul prevăzut de art.304 pct. 8 pr.civ. pentru că era vorba de o cerere întemeiată pe o hotărâre neopozabilă părților, inexistentă la data perfectării majorității actelor de înstrăinare, astfel că cel puțin donatorii și unii dintre terții cumpărători au fost de bună-credință.
S-a invocat și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 pr.civ. pentru instanțele care au interpretat greșit prevederile regulamentului nr.4/2005, care coroborat cu alte texte legale conduc la concluzia că nu are calitate procesuală activă Comisia de fond funciar să invoce în speță nulitatea prevăzută de art.III alin. (1) din Legea nr.169/1997, care se referă la actele de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, iar nu și la constatarea nulității absolute a actelor prin care terenurile pentru care a fost emis titlul de proprietate nul, au intrat în circuitul civil.
Dreptul de proprietate nu aparține comisiei de fond funciar și nici primarului, după anularea titlului de proprietate terenul se întoarce la comisie dar nu în calitate de proprietară, ci pentru a-l atribui altei persoane. Așadar reclamantul nu poate face dovada nici unui drept de proprietate, deci a nici unei calități procesuale active.
În speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de titlul V, art.III din Legea nr.247/2005, pentru că nu există persoane care au solicitat terenul pe amplasamentul ocupat de terenul în litigiu. Nu s-a admis proba cu expertiza tehnică, astfel că nu poate fi vorba de o reconstituire privind acte ilegale.
La termenul de astăzi, recurenții au mai depus o completare a motivelor de recurs, care fiind formulată după expirarea termenului imperativ de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate, nu pot fi luate în considerare.
Intimatul Primarul municipiului Z prin întâmpinare depusă la dosar 49-51, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică.
Recurenții, și - au depus și concluzii scrise la dosar.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.8523/337 din 4 decembrie 2006 la Judecătoria Zalău, Primarul municipiului Z i-a chemat în judecată pe pârâții persoane fizice, solicitând instanței constatarea nulității absolute a unor contracte de donație și a unor contracte de vânzare-cumpărare, precum și rectificarea cărților funciare.
În fapt, reclamantul a susținut că prin sentința civilă nr.4924/15.12.2005 a Judecătoriei Zalău, s-a admis acțiunea intentată de Comisia municipală Z de aplicare a Legii nr.18/1991 și în consecință, s-a dispus anularea titlului de proprietate nr.1075/24 din 5.01.2005 eliberat pârâtei pentru suprafața de 5 ha 0900 mp teren situat în extravilanul municipiului
Întrucât titlul de proprietate a fost anulat, în temeiul principiului "resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis", se impune desființarea contractelor de donație și a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza titlului nul și restabilirea situației anterioare de carte funciară.
În drept, acțiunea a fost motivată pe dispozițiile Legii nr.7/1996 și a Codului civil.
Prima instanță a admis acțiunea în temeiul art.966 civ. reținând că actelor de înstrăinare atacate le lipsește cauza, a fost doar proprietară aparentă și prin urmare de rea-credință.
Instanța de apel a apreciat că prima instanță aplicat corect prevederile art.966 civ. actelor de înstrăinare lipsindu-le cauza, care este ilicită.
Atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut că reclamantul Primarul municipiului Z are calitate procesuală activă în cauză, datorită calității lui de președinte al Comisiei municipale Z de fond funciar, respectiv art.5 lit.b) coroborat cu art.III din Legea nr.169/1997.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut în esență că în speță sunt incidente dispozițiile art.966 civ.contractelor de donație și contractelor de vânzare-cumpărare lipsindu-le cauza, deoarece dată titlul de proprietate al pârâtei a fost anulat, înseamnă că nu a fost niciodată proprietară asupra terenului ce făcut obiectul actelor de înstrăinare. De asemenea, a mai reținut judecătoria, că pârâta a dat dovadă de rea-credință, în timp ce pârâților donatori și cumpărători ai terenurilor în litigiu, nu li se poate reține reaua-credință.
La rândul său, tribunalul a reținut în esență că a lipsit cauza contractelor de donație și de vânzare-cumpărare, care este ilicită, întrucât părțile ar fi știut că titlul de proprietate al pârâtei a fost anulat, astfel că ele au fost de rea-credință.
Potrivit art.III alin.2 din Titlul V al Legii nr.247/2005, nulitatea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în cazurile prevăzute la alin.(1) al aceluiași articol, poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim.
Reclamantul a susținut că actele de înstrăinare a căror desființare o solicită, sunt lovite de nulitate absolută, or nulitate absolută poate fi invocată de oricine are interes, chiar și de către instanță din oficiu.
Prin urmare, primarul are calitate procesuală activă să solicite constatarea nulității absolute a unor contracte de donație și de vânzare-cumpărare, câtă vreme urmărește să readucă terenul la dispoziția comisiei municipale de aplicare a legilor fondului funciar al cărei președinte este, pentru a-l atribui persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate.
Prevederile art.63 din Legea nr.18/1991, republicată, sunt dispoziții procedurale, care delimitează plângerea, de acțiunea de drept comun.
Întrucât reclamantul a învestit instanța cu o acțiune având ca obiect constatarea nulității contractelor de donație și a contractelor de vânzare-cumpărare, întemeiată pe dreptul comun, susținând că deoarece titlul de proprietate a fost anulat, sunt nule și contractele încheiate în baza lui, judecătoria avea obligația să verifice dacă în speță este aplicabil sau nu principiul "resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis" (în măsura în care s-a anulat dreptul celui ce dă, se anulează și dreptul celui ce dobândește).
Pârâtei, i s-a eliberat titlul de proprietate nr.1075/24 din 5.01.2005, care a fost anulat prin sentința civilă nr.4924/15.12.2005 a Judecătoriei Zalău.
Înainte ca titlul de proprietate să fi fost anulat, a fost întabulat în cartea funciară, iar prin contractul de donație autentificat sub nr.187/23.02.2005, le-a donat lui G și terenurile asupra cărora i s-a reconstituit dreptul de proprietate. În continuare, pârâtul G i-a vândut pârâtului o parcelă de teren la data de 26.05.2005, pârâtului o parcelă de teren la data de 26.05.2005, iar la data de 25.07.2005 le-a vândut unele terenuri lui și.
Așadar, la data când prin hotărâre judecătorească s-a anulat titlul de proprietate al reclamantei, el intrase deja în circuitul civil și pe baza lui au avut loc mai multe înstrăinări succesive.
Or de la principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, există și unele excepții și anume principiul ocrotirii bunei-credințe a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros și al asigurării stabilității circuitului civil.
Prima instanță a reținut că subdobânditorii cu titlu oneros au fost de bună-credință, iar instanța de apel vorbește despre "adevăratul proprietar", fără să îl menționeze cine este, ale cărui interese ar fi fost fraudate.
Din actele și lucrările dosarului, nu a rezultat că subdobânditorii cu titlu oneros, care au încheiat contracte de vânzare-cumpărare cât timp titlul de proprietate intrase în circuitul civil, nefiind anulat, ar fi fost de rea-credință.
În această situație, prima instanță și instanța de apel trebuiau să dea eficiență juridică deplină principiului aparenței în drept.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct. 9, coroborat cu art.312 alin.(1), alin.(2) și alin.(3) pr.civ. se va admite recursul pârâților împotriva deciziei tribunalului care va fi modificată în întregime și rejudecând cauza, se vor admite apelurile pârâților în contra sentinței judecătoriei, care va fi schimbată în sensul că se va respinge acțiunea reclamantului împotriva pârâților, pentru constatarea nulității absolute a contractelor de donație și a contractelor de vânzare-cumpărare, precum și rectificarea cărților funciare.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții, -, G, -, și, împotriva deciziei civile nr.13 din 21 februarie 2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică și rejudecând, admite apelurile de aceiași pârâți împotriva sentinței civile nr.2028 din 18 iunie 2007 a Judecătoriei Zalău, dos-, pe care o schimbă în sensul că respinge acțiunea civilă intentată de reclamantul Primarul municipiului Z, împotriva pârâților, G, și, având ca obiect constatarea nulității actelor de înstrăinare și rectificare de carte funciară.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 mai 2007.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.DT:30.05.2008
Dact.CA:02.06.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Lucia Ștețca Traian Dârjan
