Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1189/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1189/R/2008
Ședința publică din 28 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Laura
-
GREFIER:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de paratele DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ împotriva sentinței civile nr. 193 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că recursurile au fost declarate și motivate în termen legal și au fost comunicate părților. De asemenea, constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 21 mai 2008, reclamantul-intimat a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea în totalitate a sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, iar în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.pr.civilă solicită judecarea cauzei și în lipsă.
În baza actelor de la dosar, instanța constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 193 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul -, a fost respinsă excepția lipsei calității pasive invocată de Institutul Național de Statistică și s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții: Direcția Județeană de Statistică M, Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice și în consecință au fost obligați pârâții 1-2 să plătească reclamantului suma reprezentând sporul de stabilitate pentru anii 2005 și 2006 la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de Direcția Județeană de statistică M în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și în consecință, a fost obligat chematul în garanție să vireze fondurile necesare achitării sumei datorate reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamantul este angajat al pârâtei, cu contract individual de muncă.
Prin Legea nr. 433/2004 de aprobare a OG 71/2004 privind completarea și modificarea OG 9/1992, a fost introdus art. 4.1 în care la alin. 1 se prevede că salariații beneficiază de un spor de stabilitate de până la 20 % calculat la salariul de bază.
Suspendarea acordării acestui spor pentru anii 2005 și 2006 nu este de natură a aduce la ștergerea acestui drept.
Reclamantul a beneficiat de sporul de stabilitate pentru lunile noiembrie-decembrie 2004 și începând cu anul 2007. Reluarea în plată a sporului, denotă înlăturarea motivelor care au adus la suspendarea plății acestor drepturi pentru anii 2005-2006.
Pentru considerentele de fapt și de drept reținute, instanța a apreciat ca întemeiată acțiunea și în consecință și cererea reconvențională, iar actualizarea sumei datorate s-a dispus să se realizeze începând cu data la care s-a reluat plata și până la efectiva achitare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal, Direcția Județeană de Statistică M, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice M precum și Institutul Național de Statistică.
Direcția Județeană de Statistică a solicitat admiterea căii de atac promovate și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului s-a arătat că sentința atacată este nelegală și netemeinică întrucât neplata sumelor pretinse s-a datorat unor dispoziții legale cărora nu s-a putut sustrage, iar potrivit art. 269 alin. 1 cin Codul muncii angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Drept urmare recurentul a învederat că nu poate fi obligat la plata sumelor actualizate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective.
S-a mai precizat că s-a omis faptul că, în sistemul Codului nostru civil, punerea în întârziere reprezintă condiția " sine qua non " a obligării la plata de despăgubiri. Or, în acest caz neplata sporului de stabilitate a fost generată de existența unor norme legale cărora instituția lor nu se putea sustrage. Ca atare, actualizarea ar putea opera cel mult de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
S-a mai precizat că plata sporului de stabilitate s-a reluat începând cu data de 01.01.2007, dar nici bugetul pe acest an, nici Legea bugetului de stat pentru anul 2008, nu a cuprins fonduri având ca destinație plata acestui drept pe anii anteriori.
În drept: art. 3041Cod procedură civilă.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Mas olicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, a considerat că sentința este netemeinică întrucât conform art. 4.1 alin. 1 din Legea nr. 433/2004 privind organizarea statisticii oficiale " Pentru asigurarea stabilității, salariații din Institutul Național de Statistică, precum și ai direcțiilor regionale și județene de statistică beneficiază de un spor de stabilitate de pana la 20%, calculat la salariul de baza, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat."
De la 01.01.2005 acordarea sporului de stabilitate a fost suspendată până la rectificarea bugetară. Astfel, actul normativ care prevede acordarea sporului de stabilitate fiind în stare de suspendare nu puteau produce efecte juridice, ținând cont de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Modalitatea de salarizare a acestei categorii de funcționari este distinctă de cea reglementată pentru alte categorii profesionale, diferențele fiind motivate de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitate a și riscurile funcției, de în compatibilități le și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
În drept au fost invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Institutul Național de Statistică a solicitat admiterea căii de atac promovate și pronunțarea unei sentințe legale și temeinice.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererea de chemare în garanție formulată de instituția lor, ceea ce în opinia lor echivalează cu nesoluționarea fondului, întrucât dispozitivul sentinței trebuia să cuprindă rezolvarea tuturor capetelor de cerere.
Al doilea motiv de recurs se referă la modul greșit în care instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesual-pasive invocată de Institutul Național de Statistică întrucât raportul de serviciu al reclamantului se desfășura între acesta și Direcția Județeană de Statistică M, instituție publică cu personalitate juridică căreia îi revenea și obligația de plată a drepturilor salariale.
S-a mai arătat că instanța de fond nu a motivat actualizarea sumei sporului de stabilitate pretins de reclamant, acesta fiind deci un alt capăt de cerere ce a fost tratat cu superficialitate și care nu s-a regăsit în dispozitivul cererii.
În ceea ce privește plata sumelor actualizate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective s-a arătat că neplata sumelor pretinse s-a datorat unor dispoziții legale cărora M nu s-a putut sustrage și că actualizarea sumelor ar putea opera cel mult de la data introducerii cererii de chemare în judecată, având în vedere că punerea în întârziere reprezintă condiția " sine qua non " a obligării la plata de despăgubiri conform Codului civil.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Întrucât unele dintre motivele invocate de recurenți sunt similare, recursurile acestora nu se vor analiza separat, urmând să se examineze prioritar (conform art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă) motivele recurs care ar atrage casarea hotărârii.
Deși Institutul Național de Statistică a formulat în temeiul art.60-63 Cod procedură civilă cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor (filele 8-9 dosar fond) prima instanță nu s-a pronunțat asupra acesteia, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.
De asemenea, hotărârea primei instanțe nu conține motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, așa cum prevede în mod expres art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă.
Prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă au fost edictate atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie sa inspire justițiabililor cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de realiza controlul judiciar. Obligația instanțelor de a-și motiva în mod corespunzător deciziile reprezintă și una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că absența motivării poate impieta asupra dreptului menționat anterior mai ales în situația în care decizia nemotivată este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară.
Contrar dispozițiilor legale menționate anterior, instanța de fond, a omis să analizeze toate petitele și apărările invocate de către pârâți și să arate motivele pentru care a admis toate petitele, astfel încât cu privire la hotărârea pronunțată nu se poate exercita un control judiciar eficient.
Sub acest aspect, este de observat că în considerentele sentinței nu s-a răspuns motivat la apărările pârâților legate fondul pretențiilor solicitate reclamant și de actualizarea sumelor solicitate. De asemenea, nu s-a analizat în considerentele hotărârii cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Direcția Județeană de Statistică. În schimb, s-a menționat că se admite cererea reconvențională, deși o astfel de cerere nu a fost formulată în cauză și prima instanță nu s-a pronunțat (în mod corect) asupra ei în dispozitivul hotărârii, existând astfel și contrarietate între dispozitivul hotărârii și considerentele acesteia.
Drept urmare, Curtea reține că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, constatând că împotriva hotărârii recurate nu se poate realiza în mod eficient controlul judiciar în temeiul art. 304 pct.7 și 312 alin. 3 și art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul declarat de pârâții Direcția Județeană de Statistică, Ministerul Economiei și Finanțelor și Institutul Național de Statistică, împotriva sentinței civile nr. 193 din 19.02.2008 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, care va fi casată în întregime și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a soluționa toate cererile care formează obiectul judecății.
În conformitate cu dispozițiile art. 315 alin. (3) Cod procedură civilă, care prevăd că "după casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată", în rejudecare tribunalul urmează să analizeze toate motivele invocate de pârâți în primă instanță, motive care au făcut și obiectul recursurilor declarate de aceștia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții Direcția Județeană de Statistică, Ministerul Economiei și Finanțelor și Institutul Național de Statistică, împotriva sentinței civile nr. 193 din 19.02.2008 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - -
Red.
Dact. 3ex./24.06.2008
Jud.Fond.
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Laura
