Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1429/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1429/
Ședința publică din 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător: ,
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Consiliul local H, cu sediul în H, P-ța. -, nr.6, județul H, împotriva sentinței civile nr.20 din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-(număr în format vechi 4931/2008).
dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 16 iunie 2009, când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi, 24 iunie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3795 din 9 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureșs -a respins cererea formulată de reclamanta - împotriva pârâților Consiliul Local H și Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, în urma admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local H și a excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut că reclamanta, care a formulat cerere de constatare a nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală nr. 22/1999 emis de notarul public din Târgu M, este lipsită de calitate procesuală activă întrucât nu are calitatea de moștenitor ai defuncților și, neacceptând succesiunea acestora în termenul legal de 6 luni de la deschiderea succesiunilor. S-a mai reținut că repunerea în termenul de acceptare a succesiunilor prevăzut de art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 privește doar terenurile care au aparținut defuncților și care au format obiect al cererilor de restituire, derogându-se astfel de la caracterul indivizibil al devoluțiunii succesorale. De asemenea s-a arătat c; pârâtul Consiliul Local H nu are calitate procesuală pasivă în cauză, neavând personalitate juridică. In privința acțiunii în anularea certificatului de vacanță succesorală judecătoria a reținut că reclamanta nu a făcut dovada datei la care a luat cunoștință despre existența acestuia astfel că se prezumă că a avut cunoștință despre existența actului la data emiterii acestuia astfel că termenul de prescripție de 3 ani s- împlinit, acțiunea fiind tardiv formulată.
Prin decizia civilă nr.20 din 27.01.2009 a Tribunalului Mureșs -a admis apelul declarat de apelanta -, împotriva sentinței civile nr.3795/09.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg.M și în consecință s-a desființat integral hotărârea atacată și s-a dispus rejudecarea cauzei de către Judecătoria Tg.
Tribunalul a reținut că excepția lipsei calității active a reclamantei a fost greșit admisă, reclamanta a dovedit prin actele de stare civilă depuse la dosar calitatea de succesibil al fostului proprietar însă, susținerile acesteia în sensul că au fost acceptate succesibile succesive au fost înlăturate fără administrarea vreunei probe. Nu s-a ținut seama nici de faptul că reclamanta a depus la data de 30.11.2005 cerere de restituire a imobilelor în temeiul Legii nr.247/2005, fiind incidente prev. art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001.
În mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității pasive a pârâtului Consiliul local H, deoarece în certificatul de vacanță succesorală este menționat acest pârât iar calitatea de pârât o are cel care se consideră titularul dreptului disputat.
Acțiunea de constatare a nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală îmbracă și forma unei petiții în ereditate, astfel încât acțiunea este imprescriptibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, Consiliul local al orașului H, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanței.
S-a arătat că hotărârea instanței de apel este netemeinic și nelegală în condițiile în care motivarea juridică al instanțelor are ca temei juridic al acceptării succesiunii cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamantă la legile funciare de după anul 1990.
Reclamanta este străină de moștenire, ținând seama de prev. art.13 din Legea nr.18/1991.
Actul normativ aplicabil acestei cereri este Legea nr.1/2000 modificată prin Legea nr.247/2005.
Imobilele cu destinația de construcții denumite " și construcții aferente" ar fi putut fi revendicate doar în termenul și condițiile prev. de Legea nr.10/2001, lege în baza căreia reclamanta nu a făcut nici un fel de cerere și cererea din speță a fost făcută în ultima zi de depunere a unor astfel de cereri în baza Legii nr.247/2005.
O parte din imobile au fost expropriate cu titlu valabil și notate în CF pe numele Statului Român.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Haf ost corect admisă deoarece titular al actului contestat este Statul Român.
Acțiunea formulată este o acțiune cu caracter strict personal, astfel încât este prescrisă.
Avocatul, prin recursul formulat în calitate de apărător ales a Consiliului local Has olicitat modificarea hotărâri în sensul de a admite:
- excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei;
- excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local H;
- excepția prescripției dreptului la acțiune iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea cererii s-a arătat că într-adevăr petiția de ereditate este imprescriptibilă însă sub condiția ca în prealabil promovării acesteia, petentul să fi acceptat în termenul de șase luni, prevăzut de art.700 Cod civil, moștenirea pe care o reclamă.
Ori, reclamanta nu a așteptat moștenirea în termenul de 6 luni și nici moștenitorii anteriori, ca atare condiția esențială care poate determina imprescriptibilitatea acțiunii nu este îndeplinită.
Reclamanta este străină de moștenire și ca atare nu are calitate procesuală activă.
Nici instanța de apel nu a administrat vreo probă pentru a face dovada acceptării succesiunilor.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, reclamanta a invocat în acțiunea introductivă nerespectarea prev. art.85 din Legea nr.36/1995, un motiv de nulitate relativă, prescriptibilă în termenul general de 3 ani.
În ceea ce privește fondul acțiunii s-a arătat că au fost respectate condițiile prev. de art.85 din Legea nr.36/1995.
Prin întâmpinarea depusă la 12.06.2009 reclamanta - a solicitat a se constata nulitatea recursului formulat de recurentul Consiliul Local al orașului H iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că cererile de recurs nu îndeplinesc cerințele imperative ale disp. art.302 ind.1 alin.1 pct.c din Cod procedură civilă în sensul că nu cuprind motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor.
Instanța de apel a calificat în mod corect acțiunea în constatare a nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală care se grefează pe o petiție de ereditate, care are caracter real și imprescriptibil.
Reclamanta este moștenitoarea de gradul 3 șți a acceptat moștenirea prin formularea cererii de reconstituire depusă în termenul legal în baza Legii nr.247/2005.
Consiliul local a demarat procedura succesiunii vacante în nume propriu astfel încât are calitate procesuală pasivă în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în limitele prev. de art.306 alin.2 Cod procedură civilă instanța constată că recursul declarat este nefondat în sensul celor ce urmează:
Prin acțiunea introductivă reclamanta - a solicitat în contradictoriu cu pârâții Consiliul local al municipiului H și Statul Român constatarea nulității absolute a certificatului de vacanță succesorală nr.22 din 19.04.1999, stabilirea calității de unic moștenitor al soțului supraviețuitor, defuncta Blanca neavând descendenți, dezbaterea succesiunilor succesive și stabilirea calității de moștenitoare a reclamantei.
Rezultă că reclamanta este terț față de certificatul de vacanță succesorală, contestă calitatea de moștenitor a Statului Român, contestă calitatea de moștenitor a Statului Român prin Consiliul local al orașului H, revendicând drepturi proprii.
Atunci când bunurile succesorale se află în posesia persoanelor trecute în certificatul de moștenitor, acțiunea se combină cu acțiunea în petiția de ereditate, respectiv succesorul neposesor al bunurilor succesorale solicită în justiție ca posesorul acelor bunuri să recunoască calitatea sa de moștenitor legal și să îi predea bunurile succesorale.
Din punctul de vedere al prescripției extinctive reglementate de Decretul nr.167/1958, acțiunea întemeiată pe cauză de nulitate absolută, precum și cele pentru constatarea calității de moștenitor, pentru petiția de ereditate sunt imprescriptibile.
Într-adevăr, caracterul imprescriptibil al acestor acțiuni nu scutește pe moștenitorii care reclamă moștenirea să facă dovada acceptării ei.
În speță, reclamanta, prin actele de stare civilă a făcut dovada calității de succesibil al fostului proprietar (18-27 dosar fond).
În baza Legii nr.247/2005 a solicitat restituirea imobilelor din perimetrul satului -, astfel încât pentru aceste bunuri cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii potrivit art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001 (35 dosar fond).
Chiar dacă cererea de restituire a fost înregistrată la data de 30.11.2005 instanța apreciază că pentru raporturi juridice noi reglementate de Legea nr.247/2005 începe să curgă un nou termen de 6 luni pentru formularea notificărilor, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit art.22 din Legea nr.10/2001 modificată prin Legea nr.247/2005, deoarece un drept subiectiv civil nereglementat până la această dată nu putea fi cerut în termenul prevăzut de actele normative anterioare și în caz contrar ar lipsi de efecte noile prevederi.
Art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991, cu modificările ulterioare au aceleași prevederi de repunere în termenul de acceptare a succesiunii cu privire la terenurile care au făcut obiectul cererii de reconstituire.
Prin urmare în mod just a fost respinsă de instanța de apel atât excepția prescripției extinctive cât și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pentru considerentele arătate maia sus.
De asemenea, referitor la calitatea procesuală pasivă a Consiliului local H, instanța de apel în mod întemeiat a reținut că potrivit certificatului de vacanță succesorală este titularul dreptului disputat și pentru a-i fi opozabilă hotărârea se impune să figureze ca parte în proces.
Prin urmare, instanța de apel în mod corect a reținut că se impune trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului la primă instanță, astfel încât în baza art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul declarat ca nefondat.
Motivele de recurs invocate de recurent se încadrează în prev. art.304 pct.9 Cod procedură civilă, instanța analizând aplicarea normelor legale raportate la starea de fapt și de drept, astfel încât excepția nulității recursului a fost respinsă.
Cheltuieli de judecată în cauză nu s-au dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul local H, cu sediul în H, P-ța. -, nr.6, județul H, împotriva sentinței civile nr.20 din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 Iunie 2009.
Președinte Judecători
Grefier
Red.
Tehnored.CC/2 exp.
27.07.2009
Jd.fd. CH
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
