Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 146/2010. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Acțiune în constatare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 146
Ședința publică din 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Coșman Gheorghina
JUDECĂTOR 2: Temneanu Cătălin
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în B, sector 6,- B, Institutul Național al Magistraturii, cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței nr. 1922 din 5 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților recurenți, reprezentantul pârâtului intimat Tribunalul Suceava și reclamanta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acestea.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 12 octombrie 2009 și înregistrată sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției și Libertăților, Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că în perioada 1 iulie - 15 august 2006 avut calitatea de auditor de justiție, și pe cale de consecință, a solicitat efectuarea mențiunilor aferente în carnetul de muncă, de către pârâți, cu obligarea acestora de a calcula și vira în mod corespunzător, contribuțiile datorate bugetului de stat și al asigurărilor sociale în conformitate cu legea.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în perioada 1 octombrie 2004 - 1 iulie 2006 avut calitatea de auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii; că de la data de 15 august 2006 fost numită judecător stagiar la Judecătoria Gura Humorului în conformitate cu Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 13 iulie 2006; că până la data numirii, respectiv în perioada 1 iulie - 15 iulie 2006, deși a avut calitatea de auditor de justiție, în carnetul de muncă nu este înscrisă această calitate și nici nu a primit indemnizația aferentă; că, în conformitate cu Hotărârea 21/ 17 ianuarie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii, auditorii de justiție își păstrează această calitate până în momentul numirii în funcția de judecător stagiar sau procuror stagiar, prin Hotărâre a.
A precizat reclamanta, că pentru a se hotărî astfel, s-au avut în vedere prevederile art. 19 alin. 2 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu care auditorii de justiție care au promovat examenul prevăzut la alin. 1 vor fi numiți, potrivit legii, de regulă, în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri din cadrul, dar și dispozițiile art. 16 alin. 3 teza I din același act normativ, după care durata cursurilor de formare profesională a auditorilor este de doi ani.
Reclamanta a mai învederat instanței, că deși recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva hotărârii 21/17 ianuarie 2008 a fost respins prin decizia 3143/26 septembrie 2008 ÎCCJ, Tribunalul Suceava nu a operat mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă, astfel încât, în conformitate cu prevederile legale menționate anterior, cu dispozițiile hotărârii 21/17 ianuarie 2008, în cartea de muncă trebuie să se efectueze mențiunile privind calitatea de auditor de justiție și pentru perioada 1 iulie - 31 iulie 2006, pentru care trebuie să beneficieze de toate drepturile, inclusiv vechimea în muncă și profesie.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, precizând că, în temeiul principiului disponibilității, renunță la dreptul de a i se comunica copii după întâmpinări și de pe alte acte sau înștiințări.
În susținerea cererii sale, reclamanta a depus la dosar copie după carnetul de muncă.
Legal citați, pârâții au depus întâmpinări, astfel:
Institutul Național al Magistraturii a înțeles să invoce excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01 iulie 2006 - 1 august 2006, întrucât termenul general de prescripție este împlinit, iar pe fond, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
acest pârât, că auditorii de justiție beneficiază de bursă în perioada în care urmează cursurile, precum și în vacanță, aspect prevăzut în mod expres de lege, în dispozițiile art. 17 alin. 2 din Legea 303/2004.
Mai precizează pârâtul, că legea nu prevede acordarea bursei de auditor de justiție pentru perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție, și că în ședința din 8 mai 2008, Plenul a apreciat că nu există temei legal pentru ca auditorii să poată beneficia de bursa în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție.
Pe de altă parte, pârâtul precizează că nu poate fi obligat să plătească sumele solicitate, întrucât din momentul absolvirii cursurilor Institutului, raporturile juridice existente între reclamantă și pârât încetează de drept.
La rândul său, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii - - a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând astfel, respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
În susținerea acestei afirmații, pârâtul a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 59 alin.2 din legea 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, bugetul și al Școlii Naționale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului superior al Magistraturii; că, potrivit dispozițiilor art. 103 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, unde reclamanta a avut calitatea de auditor de justiție, este instituție publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii; că, potrivit art. 106 din același act normativ, Institutul Național al Magistraturii este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul, în condițiile legii.
Pârâtul a mai invocat prevederile art. 12 și următoarele din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează admiterea în magistratură și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor.
Întâmpinarea, depusă în dublu exemplar, a fost întemeiată pe prevederile art. 115 - 118 Cod procedură civilă, iar în dovedirea aspectelor arătate mai sus, a depus în copie, Hotărârea 21 din 17 ianuarie 2008 Plenului.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 Cod procedură civilă.
Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinarea depusă la fila 20 dosar a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, precizând că, în raport cu data introducerii acțiunii, dreptul material la acțiune este prescris, pretențiile putând fi examinate numai pentru perioada de 3 ani anterioară momentului introducerii acțiunii, în conformitate cu art. 1, 3 Decret 167/1958 și art. 283 alin. 1 lit. c Legea 53/2003.
Apoi, a mai înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive, invocând că pentru a avea calitate de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății; în asemenea context, pârâtul nu are nici o obligație privind plata indemnizațiilor auditorilor, de reținere sau de virare a contribuțiilor la stat, iar între reclamantă și acest pârât nu au existat raporturi juridice.
Au fost invocate prevederile art. 16, art. 17 și art. 59 alin. 3 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Prin sentința nr.1922/05.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceavas -a respins ca nefondată excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de intimate, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Ministerul Justiției și Libertăților și s-a admis acțiunea, așa cum a fost formulată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că:
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâții Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției și Libertăților, tribunalul a constatat următoarea situație:
Este de observat că pârâtul Institutul Național Al Magistraturii a invocat hotărârea 21 din 17 ianuarie 2008 Plenului, prin care s-a constatat că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar.
Deși pârâtul a afirmat că ulterior, în ședința din 8 mai 2008, s-a revenit asupra acestei hotărâri, în sensul că Plenul ar fi apreciat că nu există temei legal pentru ca auditorii să poată beneficia de bursă în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție, tribunalul a constatat că prin decizia 3143 din 26 septembrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosar nr-, s-a respins recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva Hotărârii 21 din 17 ianuarie 2008 Plenului, stabilind în mod irevocabil, și cu autoritate de lucru judecat, că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, iar în asemenea context, are drepturile și obligațiile corelative față de acești auditori de justiție.
Actele menționate mai sus se circumscriu printre cazurile de întrerupere a termenului de prescripție a dreptului material la acțiune, în conformitate cu prevederile art. 16 din Decret 167/1958.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților, tribunalul a respins-o ca nefondată pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 131 alin. 2 din Legea 304/2004, bugetul curților de apel, al tribunalelor și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției și Libertăților, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite.
Cu privire la fondul pretențiilor deduse judecății, s-a prezentat că potrivit art. 16 alin.1, 3 din Legea 303/2004, cursanții au calitatea de auditori de justiție, iar durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani.
Potrivit art. 17 alin. 1 din aceeași lege, auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător și procuror stagiar, în raport de vechimea pe care o au ca auditori.
În alineatul 2 din același articol se prevede că bursa auditorilor de justiție prevăzută la alin.1 are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza indemnizației brute prevăzute de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate.
de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor.
Din economia acestor texte, raportate la situația invocată de reclamantă, precum și din coroborarea acestora cu Hotărârea 21 Plenului și cu dispozițiile irevocabile a deciziei 3143 din 26 septembrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, rezultă că durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani, că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurentele Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției și Libertăților.
În recursul depus de recurentul Institutul Național al Magistraturii se solicită modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată arătând că:
de justiție beneficiază de bursă în perioada în care urmează cursurile Institutului Național al Magistraturii, precum și în vacanțe. Faptul că auditorii beneficiază de bursă și în perioada vacanțelor este prevăzut expres în lege. Astfel, conform art.17 alin.2 din Legea nr.303/2004 "(2) Bursa auditorilor de justiție prevăzută la alin.(1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza indemnizației brute prevăzută de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și a asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate. de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor".
Întrucât în lege nu este prevăzută acordarea bursei de auditor de justiție pentru perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție, pretențiile reclamantei apar astfel lipsite de temei legal.
În același sens s-a pronunțat și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii care, deși prin Hotărârea nr.21/17.01.2008 a constatat că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, ulterior, în ședința din 08.05.2008 a apreciat că nu există temei legal pentru ca auditorii să poată beneficia de bursă în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție.
În recursul depus de recurentul Consiliul Superior al Magistraturii se critică greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia, reiterând motivele expuse în întâmpinarea depusă la fond, solicitând astfel modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii îndreptată împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive.
Recurentul Ministerul Justiției și Libertăților solicită modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii formulate împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive, reiterând, de asemenea, cele expuse în întâmpinarea formulată la judecarea cauzei la fond.
Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursurile formulate, Curtea apreciază drept fondat recursul depus de Ministerul Justiției și Libertăților și nefondate recursurile formulate de recurenții Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii.
Astfel, coroborând dispozițiile art.131 alin.2 din Legea nr.304/2004 și art.59 din Legea nr.317/2004 reiese că Ministerul Justiției și Libertăților are calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetele curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și judecătorii o are Ministerul Justiției și Libertăților, iar pentru bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri calitatea de ordonator principal de credite o are președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Faptul că bugetul Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri este cuprins distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii nu are relevanță asupra calității procesuale pasive a recurenților Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, acest aspect privind aspecte ce țin de organizarea și disciplina financiară, calitatea procesuală pasivă a acestora fiind dată de dispozițiile art.59 alin.2 li art.103 - 106 din Legea nr.304/2004.
În concluzie Ministerul Justiției și Libertăților nu are calitate procesuală pasivă de a sta în proces, în condițiile în care legea stabilește în sarcina acestuia doar gestionarea bugetelor instanțelor de judecată (vezi dispozițiile art.131 alin.2 din Legea nr.304/2004), astfel că, în cauză este dat motivul de modificare a hotărârii recurate prevăzută la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, urmând că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1,2,3 Cod procedură civilă să admită recursul formulat de acesta, să modifice sentința nr.1922 din 05.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava, în sensul respingerii acțiunii introduse împotriva pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților pentru lipsa calității procesuale pasive.
Referitor la recursurile depuse de Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, Curtea reține că, față de cele anterior expuse și temeiurile de drept reținute în alineatele anterioare acestea au calitate procesuală pasivă astfel că soluționarea dată acestei excepții de către instanța de fond apare ca legală, astfel că nu va fi reținut ca motiv de recurs.
Cu privire la criticile de netemeinicie aduse de recurentul Institutul Național al Magistraturii sentinței nr.1922 din 05.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava, Curtea apreciază că acestea nu sunt date pentru cele ce urmează:
În art.17 alin.1,2 din Legea nr.303/2004 se arată că auditorii de justiție beneficiază de o bursă având natura și regimul juridic al unui drept salarial, la care se vor calcula și reținerile pentru obținerea indemnizației nete, iar acest drept se va acorda și pe perioada vacanțelor.
În interpretarea dispozițiilor art.19 alin.2 din Legea nr.303/2004, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că, în raport de dispozițiile legale în vigoare, auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător stagiar sau procuror stagiar, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (vezi hotărârea nr.21/17.01.2008).
De asemenea, prin decizia nr.3143/26.09.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut aceeași situație, prezentându-se că "a considera că auditorul de justiție, își pierde această calitate la data promovării examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, fără a accepta ideea unei continuități între statutul de auditor de justiție (cursant ) și cel de judecător și procuror stagiar ar fi contrară scopului urmărit de legiuitor în reglementarea admiterii în magistratură și a formării inițiale a judecătorilor și procurorilor".
Mai mult, prin art.I pct.2 din OUG nr.195/2008 s-a dispus completarea art.20 din Legea nr.303/2004 cu un nou alineat (alineat 3) în care se prevede expres că între data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, absolvenții primesc indemnizație lunară corespunzătoare funcției de auditor de justiție.
În aceste condiții, este evident, față de cele cuprinse în hotărârea nr.21/17.01.2008 pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și decizia nr.3143/26.09.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție raportate la dispozițiile art.16 și 19 alin.2 din Legea nr.303/2004, că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, beneficiind de drepturile conferite de această calitate.
Față de cele ce preced, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1,2 Cod procedură civilă va respinge ca nefondate recursurile depuse de recurenții Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în B, sector 6,- B și Institutul Național al Magistraturii, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței nr. 1922 din 5 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,- împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasivă a pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților și respinge acțiunea formulată de reclamanta față de acesta.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex. 22.02.2010
Jud.fond:,
Președinte:Coșman GheorghinaJudecători:Coșman Gheorghina, Temneanu Cătălin, Timofte Cristina