Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 147/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 147
Ședința publică din 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Coșman Gheorghina
JUDECĂTOR 2: Temneanu Cătălin
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Spitalul județean B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 1591 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat avocat, pentru reclamanta intimată, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamanta intimată, a solicitat, pe cale de excepție, anularea recursului, ca nemotivat, iar pe fond respingerea recursului ca nefondat, conform motivelor expuse în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată. A depus la dosar fluturașul de salariu al reclamantei.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanțe la 25.08.2009,reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul județean "" B solicitând obligarea acestuia la evaluarea profesională prevăzută de art. 19 din OUG 115/2004,precum și la stabilirea salariului de bază în funcție de creșterile salariale prevăzute acest act normativ pentru situațiile în care are loc evaluarea salariatului prin examen de testare a cunoștințelor profesionale și plata diferențelor rezultate, începând cu 15.06.2008, la zi. Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtului și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că este salariata pârâtului și, în anul 2007, până la 1.06.2008, a fost în concediu medical, suferind de neoplasm, iar la reluarea activității a fost remunerată cu același salariu de bază pe care îl avea anterior concediului, deși ar fi trebuit să fie organizată o testare profesională a sa și în urma acesteia să i se acorde creșterile salariale legale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 19 din OUG 115/24.11.2004.
În dovedirea pretențiilor sale, reclamanta a depus înscrisuri.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu ar fi solicitat efectuarea evaluării profesionale în luna a VIII-a 2008, respectiv a VI 2009 ( 14 dosar).
Reprezentantul acestuia a depus copia carnetului de muncă al reclamantei.
Prin sentința nr. 1591 din 10 noiembrie 2009, Tribunalul Botoșania admis în parte acțiunea reclamantei, obligând pârâta să plătească reclamantei diferența dintre salariul de bază cuvenit de 1302 lei și cel acordat de 1011 lei, pentru perioada 15.06.2008 - 30.09.2008, precum și diferența dintre salariul de bază cuvenit de 1368 lei și cel acordat de 1062 lei, pentru perioada 01.10.2008 - 10.11.2009, sume ce vor fi actualizate în funcție de indicii de inflație de la data scadenței și până la data plății efective, respingând ca nefondate capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la efectuarea evaluării reclamantei și plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamanta este angajata pârâtului pe postul de asistent medical principal, studii postliceale, desfășurându-și activitatea la laboratorul de expertize funcționale - poziția 89-91 din carnetul de muncă. În anul 2007 în integralitate, precum și în anul 2008, până la 1 iunie, aceasta a fost în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, fiind suferindă de neoplasm.
Conform art. 19 din OUG 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările ulterioare:
"(1) Pentru stabilirea salariului de bază, în termen de 15 zile de la reluarea activității, persoanele angajate în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, aflate în concediu plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, potrivit legii, ori care în ultimele 12 luni au fost în concediu medical, concediu fără plată, potrivit legii, sau au avut contractele individuale de muncă suspendate,sunt evaluateprintr-un examen de testare a cunoștințelor profesionale, procedându-se în același mod ca și în cazul persoanelor angajate prin concurs, pentru cei care promovează examenul de testare.
(2) Personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care promovează examenul de testare a cunoștințelor profesionaleva beneficiade ocreșterea salariului de bază avut, în situația în care salariul de bază sesituează între limiteleprevăzute de lege pentru funcția, gradul profesional sau treapta profesională respectivă. În situația în care salariul de bază avut se situeazăsubsalariul minim al funcției, gradului sau treptei profesionale respective, la determinarea salariului de bază se va lua în calcul salariul minim al funcției, gradului sau treptei profesionale respective.
(3) În cazul nepromovării acestui examen, persoanei respective i se atribuie salariul avut anterior sau, după caz, salariul minim actual al funcției avute anterior."
Prin urmare, obligația de evaluare a reclamantei era imperativă: "sunt evaluate" și necondiționată de formularea vreunei cereri a salariatului în acest sens, iar pârâtul nu și-a îndeplinit-
Instanța a observat că potrivit anexei 1 la această ordonanță, așa cum a fost modificată prin OG 17/2008 (poziția 30 din anexă), salariul de bază al asistentului medical principal cu studii postliceale era, la 1.04.2008, de minim 700 lei și maxim 1032 lei, iar la 1.10.2008 de minim 735 și maxim 1368 lei. Prin urmare, întrucât (conform înscrierilor din carnetul de muncă - poziția 82, 83) salariul reclamantei anterior concediului medical s-a situat între limitele prevăzute de lege pentru funcția respectivă (fiind la nivelul salariului minim) și nu sub salariul minim, rezultă că aceasta s-a aflat în ipoteza tezei a I-a a alineatului 2 al art.19, situație în care, dacă ar fi promovat examenul de testare a cunoștințelor profesionale, ar fi trebuit să beneficieze obligatoriu de o creștere a salariului de bază avut. Or, întrucât pârâtul este în culpă pentru neefectuarea testării, instanța a apreciat că în această împrejurare, vinovăția aparține în exclusivitate acestuia, astfel că reclamanta are dreptul la acordarea creșterii salariale maxime, respectiv a salariului de bază maxim prevăzut de anexa 1 poziția 30 din OG 17/2008.
Acțiunea a fost admisă numai în parte întrucât capătul de cerere de obligare a pârâtului la efectuarea în prezent a evaluării reclamantei potrivit art. 19 din OUG 115/2004 nu poate fi dispusă, o asemenea evaluare nu mai poate avea loc în prezent, întrucât aceasta trebuia făcută la momentul reluării activității după epuizarea concediului medical, respectiv în 15 zile de la această dată (al. 1). De asemenea, în privința capătului de cerere de obligare la plata cheltuielilor de judecată, instanța a constatat că reclamanta nu a depus nici un fel de dovezi privind efectuarea unor asemenea cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, care a invocat că nu se putea dispune majorarea salariului în lipsa efectuării evaluării. În ceea ce privește evaluarea, s-a arătat că aceasta nu putea fi efectuată în condițiile în care reclamanta nu a lucrat cel puțin un an anterior evaluării, astfel că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Reclamanta a formulat întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție nemotivarea recursului. S-a arătat că deși se spune că s-au depus motive de recurs, acestea nu au fost atașate și nu au fost trimise, se invocă ca motiv de recurs în drept art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, însă nu s-a indicat care este lipsa de temei legal a sentinței și ce text de lege s-a încălcat, solicitându-se casarea sentinței fără a se indica un motiv de casare. Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătându-se că evaluarea nu a avut loc din culpa exclusivă a pârâtei, prima instanță constatând în mod corect caracterul imperativ al dispoziției legale încălcate de aceasta.
Analizând recursul, ale cărui motive se încadrează la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, instanța îl constată a fi neîntemeiat.
În cauză nu poate fi reținută excepția nemotivării recursului, întrucât prin cererea formulată recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, precum și un motiv pentru care a apreciat greșită interpretarea dată de prima instanță, susținând practic imposibilitatea îndeplinirii obligației reținută prin sentință în sarcina sa.
Cu privire la fondul litigiului, așa cum a reținut în mod corect prima instanță, dispozițiile legale citate în sentința recurată impun pârâtului recurent obligația de a proceda în termen de 15 zile de la reluarea activității evaluarea reclamantei, iar în raport de rezultatul obținut la această evaluare, stabilirea nivelului salariului de bază cuvenit. Declanșarea procedurii de evaluare nu este condiționată de formularea vreunei cereri a salariatului și nici nu poate fi imputată, în alt mod, reclamantei, astfel încât apărările pârâtului au fost în mod corect respinse de către prima instanță.
Prin cererea de recurs s-a invocat o altă cauză pentru care evaluarea nu ar fi putut fi efectuată, respectiv faptul că reclamanta nu a desfășurat activitate timp de un an anterior momentului în care această procedură ar fi trebuit realizată, dar acest motiv nu poate fi analizat întrucât nu a fost invocat în fața primei instanțe. Conform dispozițiilor art. 316 raportat la art. 294 al. 1cpc, această susținere se constituie într-o apărare nouă, formulată pentru prima dată în recurs, astfel că nu poate face obiectul analizei instanței de recurs.
Constatând că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor imperative incidente în cauză, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9cpc și art. 19 din OUG nr. 115/2004, instanța va respinge ca nefondat recursul.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge excepția nemotivării.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Spitalul județean B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 1591 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2 ex/30.03.2010
Președinte:Coșman GheorghinaJudecători:Coșman Gheorghina, Temneanu Cătălin, Timofte Cristina
