Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 173/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
DOSAR NR-
DECIZIA Nr.173
Ședința publică din data de 15 februarie 2008
PREȘEDINTE: Ana Roxana Tudose
JUDECĂTORI: Ana Roxana Tudose, Gherghina Niculae Constanța
- C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții și ambii domiciliați în B,-,. 17,. 2,. 35, sect.2, împotriva deciziei civile nr. 425 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în com., sat, jud.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei potrivit chitanței nr.48316/05.02.2008 și timbru judiciar de 1.500 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții pârâți asistată și reprezentat de avocat G din Baroul București, intimata reclamantă asistată de avocat din Baroul Dâmbovița.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură intimata a depus întâmpinare.
Curtea comunică întâmpinarea recurenților, prin apărător.
Apărătorii părților având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat iar curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat G susține motivele depuse în scris la dosar, considerând că în mod nelegal și netemeinic a fost respins apelul declarat de pârâți împotriva sentinței de fond.
Prin acțiunea formulată la instanța de fond, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la încheierea cu reclamanta a contractului de vânzare-cumpărare privind suprafața de 156 mp. Acțiunea este motivată pe susținerea reclamantei că între părți a existat o convenție. Dar această convenție nu a existat niciodată - nici scris și nici verbal, izvorând doar din mărturia martorului intimaților.
De altfel, actului invocat de reclamantă îi lipsește un element și anume prețul.
Cu toate că reclamanta invocă art.1198 cod civil, nu se află sub incidența acestui articol, ea nefiind nicidecum în situația imposibilității preconstituirii unui înscris ca mijloc de probă. Nimic nu a împiedicat-o pe reclamantă în realizarea unei convenții printr-un înscris sub semnătură privată dacă, așa cum susține, aceasta a fost voința reală a părților.
-2-
Instanța a făcut abstracție de actul de vânzare-cumpărare din anul 2004 (încheiat între părți în formă autentică) pentru suprafața de 846 mp. rămânând 156 mp. în proprietatea recurenților. Dacă ar fi fost vreo înțelegere între părți cu privire și la această din urmă suprafață de teren, s-ar fi menționat în actul autentic sau într-o promisiune de vânzare.
Între părți a existat doar o înțelegere referitoare la întreținerea unui imobil.
În consecință solicită admiterea recursului, anularea hotărârii Judecătoriei d e fond.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat.
Acțiunea reclamantei se bazează pe dispozițiile art.969, art. 970, art. 1197 și art.1198 cod civil și pe voința recurentului din anul 2004.
Arată că acesta este vărul primar al intimatei; intimata este de origine română dar a avut la un moment dat cetățenie ă; se repatriează în 2002 și obține ulterior cetățenia română.
Anterior anului 2002, în anul 1991 face o convenție cu numiții și ca ea să cumpere o suprafață de teren, ceea ce se întâmplă. însă a început o construcție (plătită tot de intimată) și atunci aceasta a convenit cu vărul său (recurent în cauza de față) să cumpere el, formal, suprafața de teren de la pe care apoi să "i-o revândă" intimatei când va deveni cetățean român. În urma repatrierii și obținerii cetățeniei rămâne, recurentul se supără dintr-un anumit motiv și nu mai vrea să-i vândă ceea ce convenise anterior cu intimata.
Într-adevăr, nu există un înscris în sensul convenției dar aceasta este dovedită, fiind audiat, fiind administrate și alte probe la dosar. În acest sens urmând a se avea în vedere întâmpinarea depusă la dosarul de apel, înscrisurile de la fila 85 și răspunsurile date la interogatoriu, respectiv fila 66 - răspunsurile la întrebările 5, 6, 7 și fila 60 răspunsul la întrebarea 4.
Convenția invocată este tocmai promisiunea recurentului că-i va vinde intimatei în momentul în care va deveni cetățean român.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Fără cheltuieli de judecată.
În replică, avocat G invocă dispozițiile art.1991 și faptul că părțile - veri - au două acte autentice, necontestate.
Curtea:
Examinând recursul civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr. 2171/2006 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să încheie cu reclamanta contract de vânzare cumpărare pentru suprafața de aproximativ 156., suprafață rezultată ca urmare a dezmembrării suprafeței de 1000., ce s-a făcut anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare
- 3 -
autentificat sub nr. 565/2004 și obligarea pârâților la daune moratorii pe fiecare zi de întârziere în cuantum de 100 lei pe zi de la data rămânerii definitive a sentinței și până la data executării precum și obligarea pârâților ca până la data executării obligației solicitate prin acțiune să nu întreprindă nicio lucrare constructivă pe acest teren, și să fie obligați la cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în anul 1999 deși de origine română era cetățean obținând cetățenia română în anul 2002 și fiind prietenă cu familia și a apelat la aceștia să cumpere pentru reclamantă o suprafață de teren pentru a-și construi o casă, terenul fiind situat în comuna, satul, aparținând familiei.
Acest teren a fost cumpărat de familia și de la, iar la rândul lor cumpărătorii l-au vândut pârâților care erau rude cu reclamanta și care puteau să se ocupe de edificarea construcțiilor reclamantei pe acest teren.
Deși pârâții au dobândit terenul în scopul de a-l transmite reclamantei aceștia însă au făcut o dezmembrare a suprafeței de 1000. și în fața notarului nu au vrut să vândă decât suprafața de 833. din cei 1000., păstrându-și restul de aproximativ 156., reclamanta fiind constrânsă să încheie actul în acest sens.
Judecătoria Răcari prin sentința civilă nr.688 din 14.03.2007 a admis în parte acțiunea reclamantei, a obligat pe pârât să încheie contract de vânzare cumpărare cu reclamanta și pentru suprafața de teren de 156. având vecinătățile din schița raportului de expertiză și să nu efectueze lucrări de construcții pe terenul respectiv.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că s-a încheiat o convenție de mandat între reclamantă și numiții - și - pentru a efectua o operație juridică determinată și anume cumpărarea unui imobil, terțul vânzător știind de existența acestei convenții dar și pârâții.
Obiectul mandatului prevedea și vânzarea ulterioară către pârâți a aceluiași imobil iar la rândul lor pârâții să vândă reclamantei la momentul când aceasta va dobândi cetățenia română.
Faptul s-a realizat parțial în sensul că pârâții au transferat reclamantei numai o parte din imobil, mai puțin suprafața de 156. și cum pârâții nu și-au îndeplinit integral obligația asumată, aceea de a transfera către reclamantă întreaga suprafață de teren dobândită în temeiul disp. art. 1073 Cod civil, instanța a dispus obligarea pârâților să încheie contract de vânzare cumpărare și pentru diferența de teren până la 1000.
Totodată în baza disp. art. 1078 Cod civil instanța a obligat pe pârâți să nu efectueze lucrări de construcții pe terenul respectiv.
In ceea ce privește capătul de cerere pentru daunele cominatorii instanța de fond a reținut că pârâții nu pot fi obligați la plata acestor daune deoarece sunt aplicabile prevederile art. 5803al. 5 Cod pr.civilă, fiind vorba de o obligație ce poate fi executată doar cu concursul pârâților iar nu de către alte persoane fără acordul lor în calitate de proprietari.
Tribunalul Dâmbovița prin decizia civilă nr.425 din 22.10.2007 a respins ca nefundat apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr.688 din 14.03.2007 pronunțată de Judecătoria Răcari, reținându-se
- 4 -
că în mod corect instanța de fond a admis acțiunea întrucât din convenția părților a rezultat neîndoielnic voința juridică a acestora, pârâții obligându-se să vândă reclamantei terenul în suprafață de 1000., fapt ce s-a realizat parțial prin aceea că pârâții au transferat reclamantei numai o parte din imobil, mai puțin suprafața de 156.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții invocând disp. art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă susținând că în cauză nu sunt incidente prev. art. 1198 Cod civil întrucât reclamanta nu s-a aflat într-o situație de imposibilitate de a preconstitui un înscris ca mijloc de probă pentru dovedirea convenției pretinse ca fiind încheiată între părțile din proces și au fost încălcate prev. art. 1191 Cod civil care prevede că dovada actelor juridice având ca obiect o valoare de peste 250 lei nu se poate face decât prin act autentic.
Recurenții susțin că instanța face abstracție de contractul de vânzare cumpărare în formă autentică încheiat între părți în anul 2004 în baza căruia suprafața de 156. a rămas în proprietatea pârâților, astfel că, dacă ar fi existat o înțelegere de a vinde reclamantei și suprafața de teren rămasă, aceasta ar fi fost menționată în actul autentic sau într-o promisiune de vânzare.
Mai susțin că neexistând nicio convenție între părți instanța nu poate obliga părțile să încheie un contract de vânzare cumpărare pentru că în acest fel se încalcă principiul fundamental al libertății de voință al părților la încheierea unui act juridic.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia criticată prin recursul formulat, constată că nu este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind nefundat și urmează a fi respins deoarece:
In cauză, nu este incident motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă invocat de recurenți, nefiind încălcate prev. art. 1191 Cod civil și fiind aplicabile prev. art. 1198 Cod civil.
Terenul în suprafață de 1000. din comuna,sat, județul D din care face parte și terenul din litigiu de 156. a făcut obiectului unui contract de vânzare cumpărare succesive, respectiv: contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.8299 din 6.09.1991 încheiat între vânzătorul și cum,părătorii - și -; contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.9427 din 19.08.1992 încheiat între vânzătorii - și - și cumpărătorii și și contractul de vânzare cumpărare cu dezmembrare autentificat sub nr. 565 din 8.12.2004 încheiat între vânzătorii și și reclamantă, num ai pentru suprafața de 843, 8832. restul de 156,1168. rămânând în proprietatea vânzătorilor.
Din probele administrate în cauză rezultă că prețul pentru acest teren a fost achitat o singură dată, de către reclamantă, vânzătorului inițial, cu scopul de a se achiziționa imobilul pentru sine, întrucât la acea vreme, fiind cetățean străin nu putea dobândi legal proprietatea terenului în România, existând o convenție verbală între reclamantă și cumpărătorii terenului să-i transfere acesteia dreptul de proprietate asupra terenului de 1000. când va îndeplini condițiile legale pentru dobândirea dreptului de proprietate.
Reclamanta s-a aflat în imposibilitate morală de a-și preconstitui probe
- / / -
- 5 -
în sensul convenției, prin încheierea unui act sub semnătură privată cu pârâtul care îi rea văr primar, iar la acea dată, relațiile dintre aceștia erau foarte bune, de încredere reciprocă.
Există un început de dovadă în sensul transferării dreptului de proprietate către reclamantă, prin edificarea construcțiilor pe acest teren, pe cheltuiala exclusivă a reclamantei așa cum au recunoscut și pârâții la interogatoriu filele 66-67 întrebările nr.5,6,7, 8 și fila 70 întrebarea nr.3.
Existența convenției verbale a fost dovedită și cu depozițiile martorilor, fila 72 dosar fond, soția vânzătorului care a arătat că terenul s-a cumpărat de către reclamantă care a achitat integral prețul dar actul de vânzare cumpărare s-a întocmit pe numele - întrucât reclamanta era cetățean și a martorului - fila 71 dosar fond, cumpărătorul inițial al terenului și vânzătorul din contractul de vânzare cumpărare încheiat cu pârâții care a arătat că a cumpărat terenul pentru reclamantă, aceasta achitând prețul iar la rândul său la vândut pârâților care erau rude cu reclamanta, fără să primească nici un preț, aceștia ocupându-se de continuarea edificării construcțiilor pe cheltuiala reclamantei.
Nu se poate reține susținerea recurenților că instanța s-a substituit voinței acestora obligându-i la încheierea contractului de vânzare cumpărare, întrucât pârâții recurenți au achiziționat suprafața de 1000. teren pe care se află construcțiile reclamantei, cu obligația de a-i transfera acesteia dreptul de proprietate asupra aceleiași suprafețe de teren, în momentul când reclamanta va dobândi cetățenia română, obligație pe care nu și-a respectat-
De altfel, din schița anexă la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 565 din 8.12.2004 reiese că suprafața din litigiu de 156. este o de teren lată de 3 metri, poziționată pe una din laturile terenului dar care nu are nicio eficiență economică pentru pârâți, dat fiind că nu se poate edifica nicio construcție pe acest teren și nici nu folosește la întregirea proprietăților, devreme ce nu se învecinează cu acest teren, vecinătățile fiind -, reclamanta și 687.
Reținându-se că sunt neîntemeiate criticile recurenților, și că nu sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, urmează ca în baza disp. art. 312 al. 1 Cod pr.civilă să fie respins recursul ca nefondat, luându-se act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții și ambii domiciliați în B,-,. 17,. 2,. 35, sect.2, împotriva deciziei civile nr. 425 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în com., sat, jud.
- / / -
- 6 -
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ana Roxana Tudose, Gherghina Niculae Constanța
- - - - - C
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Tehnored. GH.N/CO
2 ex./20.02.2008
2171/2006 Judec.
a- Trib.
Președinte:Ana Roxana TudoseJudecători:Ana Roxana Tudose, Gherghina Niculae Constanța
