Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1730/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (2313/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL B SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1730

Ședința publică de la 14 decembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Fănica Pena

JUDECĂTOR 2: Cristina Nica

JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe

GREFIER - - -

***** *****

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 886 A din 08.10.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.

are ca obiect îndreptare eroare materială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea constată cauza în stare de judecată și, având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, reține dosarul în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 12.11.1996 pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B sub nr. 13569/1996, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul, în calitate de fiu al defunctului, solicitând instanței ca pe baza hotărârii ce o va pronunța, să constate valabil încheiată convenția de vânzare-cumpărare privind imobilul teren în suprafață de 600. situat în-, sector 2.

Prin sentința civilă nr. 11668/16.12.1996, Judecătoria Sectorului 2 Baa dmis acțiunea formulată de reclamanții și; a constatat valabil încheiată convenția de vânzare-cumpărare privind imobilul teren situat în-, sector 2, în suprafață de 600.; a dispus ca respectiva hotărâre să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Prin cererea formulată la data de 25.05.2009, depusă prin serviciul registratură al Judecătoriei Sectorului 2 B, petenții și au rectificarea sentinței civile nr. 11668/16.12.1996 pronunțate de Judecătoria Sectorului 2 B, în sensul ca în cuprinsul sentinței să fie menționat în mod corect numărul imobilului cu privire la care s-a constatat valabil încheiată convenția de vânzare-cumpărare ca fiind nr. 52, și nu nr. 54, cum din eroare s-a consemnat.

Prin încheierea din 10.06.2009, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, în cuprinsul considerentelor, instanța a redat obiectul cererii deduse judecății, astfel cum a fost formulată de către reclamanți. Din examinarea conținutului acesteia, instanța a reținut că reclamanții au formulat cererea prin care au solicitat constatarea valabilității convenției de vânzare-cumpărare asupra imobilului situat în-, sector 2. Astfel, ceea ce se regăsește în alineatul 2 al considerentelor nu este decât reluarea pretențiilor din cererea de chemare în judecată cu care reclamanții au înțeles să investească instanța. Prin urmare, întrucât reclamanții nu și-au modificat cererea de chemare în judecată în sensul de a indica numărul imobilului ca fiind nr. 52, în loc de 54, instanța nu putea, fără a pune în discuție, să se pronunțe cu privire la altceva decât s-a cerut. Mai mult, din înscrisul anexat cererii de chemare în judecată intitulat "chitanță" din data de 21.06.1997, rezultă că ceea ce s-a transmis este terenul din-, sector 2.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data de 22.06.2009, au declarat apel reclamanții și, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă la 14.07.2009.

Prin decizia civilă nr. 886/08.10.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de apelanții-reclamanți și.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 281 alin.1 Cod procedură civilă, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

În cauză, apelanții-reclamanți au solicitat instanței să se constate dreptul lor de proprietate asupra terenului situat în B,-, sector 2. De asemenea, din înscrisul anexat cererii de chemare în judecată intitulat "chitanță" din data de 21.06.1997, pe care reclamanții și-au întemeiat acțiunea, rezultă că ceea ce s-a transmis este terenul din-, sector 2. În consecință, față de prevederile art. 129 ultimul alineat Cod procedură civilă, în mod corect judecătoria s-a pronunțat doar asupra obiectului cererii cu care a fost investită.

Solicitarea reclamanților, în sensul ca în cuprinsul sentinței să fie menționat în mod corect numărului imobilului cu privire la care se constată valabil încheiată convenția de vânzare-cumpărare ca fiind nr. 52, și nu 54, nu reprezintă o veritabilă cerere de îndreptare a unei erori materiale, în admiterea unei astfel de solicitări ar determina schimbarea obiectului unei acțiuni finalizate printr-o hotărâre judecătorească.

Față de consecințele de mai sus, nici înscrisurile invocate de apelanți și depuse în dosarul de fond nu pot fi avute în vedere, întrucât ar echivala cu o reapreciere a materialului probator, care nu poate avea loc în cadrul limitat determinat de judecarea unei cereri de îndreptare a erorilor materiale, astfel încât, pentru aceste motive, tribunalul a respins apelul ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data de 04.11.2009, au declarat recurs reclamanții și, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Minori și Familie la 16.11.2009.

În motivare, au arătat că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic.

În fapt, recurenții au cumpărat în 1967, cu chitanță de mână, terenul în suprafață de 600. din- de la și dintr-o eroare la încheierea chitanței s-a trecut-.

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B, prin care au solicitat să se constate valabil încheiată convenția de vânzare-cumpărare privind imobilul teren în suprafață de 600. recurenții au apreciat ca cererea să fie făcută pe-, așa cum aveau și chitanța, dar la administrarea probatoriului, respectiv interogatoriul moștenitorului defunctului, reieșea clar că imobilul se afla în-, lucru pe care instanța din eroare a omis a-l consemna, astfel că sentința s-a pronunțat pe-; în consecință, instanța de fond, la pronunțarea sentinței nr. 11668/1996, greșit a apreciat probele administrate.

Prin răspunsul la una din întrebări, fiul defunctului, în calitate de moștenitor al acestuia, i-a recunoscut pe reclamanți ca proprietari de drept ai terenului situat în-, fapt ce era de natură ca prin el însăși să ducă la soluționarea cauzei prin pronunțarea unei hotărâri ce viza imobilul teren din-.

În drept, și-au întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 304 alin.8 Cod procedură civilă.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Cu titlu preliminar, Curtea reține că cel de-al optulea motiv de recurs, prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, vizează interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, schimbarea naturii ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Or, în condițiile în care în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată intervenit între reclamanți și numitul la data de 21.06.1977, a cărui valabilitate s-a solicitat a fi constatată de către instanță, obiectul acestuia este identificat ca fiind imobilul situat în B,-, nu se pune problema unei interpretări a actului juridic respectiv din perspectiva adresei bunului în legătură cu care părțile și-au manifestat voința, conținutul său fiind clar și precis.

Analizând motivele de recurs și din perspectiva art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține că, potrivit art. 281 Cod procedură civilă, pot fi îndreptate erorile sau omisiunile cu privire la nume, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alteerori materiale, ceea ce înseamnă că procedura prevăzută de acest text de lege nu poate fi folosită pentru remedierea greșelilor de judecată, acestea din urmă putând fi invocate numai prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. Ceea ce caracterizează erorile din prima categorie este caracterul involuntar al acestora, la care se adaugă faptul că nu se referă la aprecieri asupra problemelor de fapt și de drept care se pun într-o anumită cauză, ceea ce constituie prin definiție aspecte ce țin de judecarea cererii respective.

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamanții nu au pus în discuție și chestiunea unei eventuale modificări ulterioare a numărului poștal și instanța s-a pronunțat, în considerarea art. 129 Cod procedură civilă, deci făcând o apreciere în drept, exclusiv asupra cererii așa cum a fost formulată, aceasta nu putea prin ipoteză să săvârșească o eroare involuntară în cadrul analizării probelor administrate în cauză care ar putut conduce la concluzia unei identificări actuale diferite a imobilului în litigiu. Astfel, soluționând acțiunea în limitele învestirii, judecătoria s-a limitat la constatarea că manifestarea de voință a părților exprimată prin convenția din 21.06.1977, deși nulă ca vânzare-cumpărare, valorează promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, valabilă în temeiul principiului conversiunii actelor juridice, care nu a transmis proprietatea de la vânzător la cumpărător, dar a generat obligația transmiterii acesteia în viitor și subsecvent, în temeiul art. 1073 Cod civil, text de lege ce instituie în materie de obligații principiul executării reale sau în natură specifică a obligațiilor, la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare. De aceea, reclamanții sunt în situația persoanelor care încheie de la început un contract de vânzare cumpărare valabil în formă autentică și după aceea intervine o modificare a adresei poștale, nefiind necesară o intervenție a instanței care să statueze asupra acestui aspect.

Față de aceste considerente, reținând legalitatea hotărârii atacate, în temeiul art. 315 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenții-reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 886A/08.10.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red.

Tehnodact., /2 ex./21.12.2009

- Secția a III-a Civ. -;

Jud. Sectorului 2. - Civ. -

Președinte:Fănica Pena
Judecători:Fănica Pena, Cristina Nica, Mariana Haralambe

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1730/2009. Curtea de Apel Bucuresti