Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1762/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 1762/2008-
Ședința publică din data de 3 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Aurora Popa | - - | - JUDECĂTOR 2: Florica Roman |
- | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în, nr. 592, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ȘI LOCATIVĂ, cu sediul în,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 817/D din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul reclamant -personal și reprezentanta intimatei pârâte DIRECȚIA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ȘI LOCATIVĂ - inspector personal, în baza delegației nr. 1342/02.12.2008 emisă de intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosarul cauzei a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 27.11.2008 din partea recurentului declarația numitului, după care:
Reprezentanta intimatei pârâte depune la dosar întâmpinare, iar la rândul său recurentul reclamant depune la dosar copia cărții sale de muncă.
Întrebați fiind, reprezentanții părților arată că nu mai au alte probe și solicită cuvântul asupra recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului promovat, modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond în sensul admiterii acțiunii promovate și în consecință, recunoașterea perioadei de 01.12.1976-31.03.2001 ca fiind în grupa a II-a de muncă, fără cheltuieli de judecată.
Recurentul reclamant arată că a fost angajat la societatea intimată ca t, însă pe perioadă de vară acesta a participat efectiv la nenumăratele operațiuni de reparare, împreună cu echipa de muncitori angajată efectiv de intimată în acest scop.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului promovat de partea adversă, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 817/D din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul, împotriva pârâtei.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit carnetului de muncă, reclamantul a desfășurat activitate la unitatea pârâtă în perioada 15.03.1972-30.04.2007, fiind încadrat ca t în perioada 01.12.1974-01.01.2004.
Conform Ordinului nr. 50/1990 a Ministrului și Sociale, art. 2 anexa 2, pct. 116, se încadrează în grupa a II-a munca desfășurată pentru exploatarea, întreținerea și repararea cazanelor și instalațiilor de alimentare ale acestora cu păcură și cărbune, cât și ale instalațiilor din gospodăriile de cărbune ale centralelor termice și termoelectrice.
Din foile colective de prezență, instanța a reținut că reclamantul și-a desfășurat activitatea în 1996, 1997, 1998, 2000 și 2001 la Compartimentul "centrale termice" și respectiv "instalații", cu un program de lucru de 8 ore și uneori 6 ore pe zi.
Pentru perioada lucrată după 01 martie 1990 fost emis Ordinul nr. 125/1990 a Ministerului Muncii și Sociale care păstrează în grupa a II-a potrivit anexei 2 "activitatea de exploatare, întreținere și reparații din centralele subterane, baraje, tunele, galerii, castele de echilibru".
Potrivit depoziției martorului, de când îl cunoaște pe reclamant, respectiv din 1982, acesta a lucrat în permanență ca t, iarna deservind populația cu agent termic, iar vara ocupându-se cu repararea cazanelor.
Din dispozițiile art. 7 din Ordinul nr. 50/1990, tribunalul a reținut că încadrarea în grupa a II-a de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în această grupă, cu condiția ca personalul să lucreze în aceste locuri 70 % din programul de lucru.
De asemenea, din art. 6 aceluiași ordin rezultă că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de muncă se face de către conducerea unității, împreună cu sindicatele, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
Din probatoriul administrat tribunalul a reținut că nu rezultă că reclamantul a desfășurat activitatea de t 70 % din timpul de lucru, neexistând persoane din cadrul unității pârâte care să fie nominalizate ca fiind în grupa I și a II-a de muncă, aceasta și datorită regimului de furnizare a agentului termic care se făcea numai pe timp de iarnă și nu permanent, așa cum rezultă din concluziile scrise ale pârâtei.
Având în vedere cele de mai sus, instanța respins ca nefondată acțiunea reclamantului.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației și recunoașterea perioadei de 24 de ani 3 luni și 30 de zile ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, în calitate de la Direcția de Gospodărire Comunală și Locativă. Recurentul arată că în perioada 01.12.1976-31.03.2001, a lucrat efectiv ca t la centrala termică care funcționa cu păcură, activitate care se circumscrie prevederilor Ordinului nr. 50/1990 anexa 2 poziția 123, care stipulează că în grupa a II-a se încadrează exploatarea, întreținerea și repararea cazanelor și instalațiilor de alimentare ale acestora cu păcură.
În ceea ce privește exercitarea acestei funcții arată că respectivele centrale termice au funcționat anual în perioada din octombrie până în luna mai, iar în restul anului personalul s-a ocupat de întreținerea și repararea acestora -au demontat toate elementele centrale, le-au curățat, au înlocuit piese și conducte uzate, au reparat defecțiunile și le-au montat din nou, procedură uzitată, de altfel, în toată țara, și peste tot s-a asigurat grupa a II-a de muncă, mai ales că în perioada sezonului mai-octombrie, au rămas în funcțiune în permanență două cazane pentru apă caldă, așadar, funcționarea a fost permanentă, doar că avea volum redus vara.
Prin întâmpinare intimata Serviciul Public de Salubrizare fostă Direcția de Gospodărire Comunală și Locativă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, și menținerea ca legală și temeinică a sentinței, nefiind îndeplinite prevederile Ordinului nr.50/1990 și a Ordinului nr.125/1990.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu sub aspectul nulităților de ordine publică se apreciază că aceasta este nelegală și netemeinică, sens în care, în condițiile art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursul va fi admis ca fondat, modificată în totalitate sentința, în sensul admiterii contestației formulate, cu recunoașterea perioadei 1976-2001, ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă.
Critica adusă hotărârii instanței de fond este întemeiată și se circumscrie dispozițiilor legale incidente.
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, în perioada 01.12.1976-31.03.2001 recurentul reclamant a fost încadrat ca fonchist la unitatea intimată, iar conform Ordinului nr. 50/1990 a Ministerului Muncii și Sociale în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2, care la art. 117 stipulează "exploatarea, întreținerea și repararea cazanelor și instalațiilor de alimentare ale acestora cu păcură și cărbune, cât și ale instalațiilor din gospodăriile de cărbune ale centralelor termice și termoelectrice". Ori, activitatea desfășurată de reclamant se încadrează în aceste prevederi, deci în grupa a II-a de muncă.
Susmenționatul ordin a fost emis în baza Legii nr. 3/1977 și a art. 2 Decretul-lege nr. 68/1990, tocmai în ideea înlăturării unor astfel de inechități existente la acea dată între diferite categorii de salariați care desfășurau activitatea în astfel de condiții.
Același act normativ la art. 7 prevede că pentru grupa a II- personalul este obligat să lucreze în locurile de muncă precizate cel puțin 70% din programul de lucru, iar la art. 14 se stipulează că pentru perioada desfășurată între 1976-1989 încadrarea în muncă în categoria a II-a nu este condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.
Mai mult, OUG nr. 4/2005 instituie principiul "la condiții egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".Ori, în această idee este inechitabil și ilogic ca pentru unii dintre salariați să se acorde unele drepturi iar pentru alții nu, în funcție de diferite acte normative, având aceleași condiții de muncă.
Astfel cum am arătat, se prevede că încadrarea în grupa a II-a este condiționată de desfășurarea activității în locurile de muncă menționate în anexa 2 la Ordinul nr.50/1990 în proporție de 70% din programul de muncă. Ori, din probatoriul administrat rezultă că reclamantul recurent a desfășurat mai mult de 70% din timpul de lucru în această activitate ce presupune furnizarea agentului termic. Dacă în perioada sezonului, respectiv octombrie-mai aceștia s-au ocupat 100% de activitatea privind încălzirea centrală, în perioada mai-octombrie s-au ocupat atât de asigurarea apei calde necesare, cât și de repararea, dezmembrarea, sudarea, curățarea și remontarea cazanelor și instalațiilor pentru viitorul sezon; din înscrisul de la fila 78 dosar recurs, necontestat, rezultă că se verificau în această perioadă și rețelele termice, lucrări care se executau pe baza cataloagelor de profil și executate în regie proprie de angajații unității intimate din cadrul activității de încălzire centrală, toată această activitate reprezentând mai mult de 70% din timpul efectiv lucrat, cum cer normele legale susmenționate.
În atare situație, cum activitatea desfășurată de către reclamantul recurent se circumscrie prevederilor pct.117 din anexa 2 la Ordinul 50/1990, respectiv art.7 din același act normativ, acțiunea reclamantului apare ca întemeiată, sens în care urmează a fi admisă, urmând așadar a fi admis recursul în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă și modificată în tot sentința conform dispozitivului deciziei.
Se constată că nu s-au cerut cheltuieli de judecată în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil introdus de recurentul reclamant, domiciliat în, nr. 592, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ȘI LOCATIVĂ, cu sediul în,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 817/D din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o modifică în totalitate, în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în, nr. 592, județul S M, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ȘI LOCATIVĂ, cu sediul în,-, județul S M și pe cale de consecință:
Dispune recunoașterea perioadei 01.12.1976-31.03.2001 ca fiind în grupa a II-a de muncă.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 3 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
- judecători fond - Melita
- redactat decizie - judecător -22.12.2008
- dactilografiat grefier -22.12.2008-2 ex.
Președinte:Aurora PopaJudecători:Aurora Popa, Florica Roman, Dana Cigan
