Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Tg Mures

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU -

SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.183/

Ședința publică din 28 februarie 2008

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător:

Grefier:

Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul Consiliul Local O S, cu sediul în mun. O S, P-ța - nr.5, împotriva deciziei civile nr.20/A din 7 martie 2003, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M în dosarul nr.812/2002/

In lipsa părților.

dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 21 februarie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de 28 februarie 2008.

CURTEA DE APEL,

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21 iulie 1997 la Judecătoria Odorheiu Secuiesc, reclamantul Consiliul local OSa chemat în judecată pe pârâtele Industries SA B și Asociația " " B, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța:

- să constate nulitatea contractului de concesionare încheiat la data de 29 ianuarie 1993 între reclamant și pârâta de rând I, privind imobilul "", în suprafață de 16.700 mp, înscris în CF nr. 129 O S,nr. top. 1961/1,1961/2, 1953/2,1952/2, 1959,1958,1960,1954, 1995, 1956, 1957;

- să constate nulitatea contractului de donațiune intervenit între cele două pârâte, autentificat sub nr. 2999/1996, privind construcția neterminată de pe imobilul sus-indicat;

- obligarea pârâtului să predea reclamantului în deplină proprietate și posesie imobilul clădit din litigiu;

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii a arătat că la data de 29 ianuarie 1993 între reclamant și pârâta de rând I s-a încheiat contractul de concesiune sus-indicat, în baza Hotărârii nr. 3/1993 a Consiliului local al municipiului O S, în scopul amplasării unei școli ajutătoare pentru copii handicapați. Se consideră către reclamant că actul de concesiune este nul de drept, întrucât pârâta de rând I fiind o societate comercială, nu are ca obiect de activitate și acțiuni caritabile, fiind astfel lipsită de capacitate de folosință cerută de lege. Că, în speță nu s-au respectat prevederile legale cu privire la autorizațiile cerute de Legea nr. 50/1991, iar actul de concesiune nu nominalizează beneficiarul concesiunii, întrucât în contract figurează în calitate de concesionar pârâta de rând I iar actul juridic este semnat și poartă ștampila societății, Sucursala

Contractul de donațiune intervenit între cele două pârâte este apreciat de asemenea nul de drept, ca o consecință a nulității contractului de concesiune, fiind totodată violate prevederile art. 17 și 61 din Legea nr. 115/1938, construcția nefiind terminată, neexistând proces-verbal de recepție definitivă, astfel că nu se putea transmite dreptul de proprietate asupra acesteia. Că, actul de donație a schimbat destinația construcției în Școală specială pentru orfani iar notarul public a încălcat prevederile art. 45 din Legea nr. 36/1995, în sensul că avea obligația de a verifica titlul juridic al donatorului cu privire la terenul pe care este amplasată construcția.

Prin sentința civilă nr. 2269 din 24 februarie 1998 Judecătoriei Târgu -M, investită în urma strămutării pricinii, s-a declinat competența de soluționare a acțiunii introductive de instanță în favoarea Tribunalului Mureș, în temeiul art. 2 lit. b Cod procedură civilă, motivat de faptul că acțiunea are un caracter patrimonial, evaluabilă în bani, depășind plafonul de 150.000.000 lei.

Tribunalul Mureș prin sentința civilă nr. 293 din 30 mai 2002, respins acțiunea civilă introductivă de instanță, a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea petitului privind obligarea pârâtelor la predarea celor două imobile ce au format obiectul contractelor de concesiune și de donație. S-a respins cererea de intervenție în interesul pârâtelor formulată de intervenienta Asociația. Reclamantul a fost obligat să plătească pârâtei de rând I suma de 300.000.000 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.

Apelurile declarate de reclamantul Consiliul local al municipiului O S, pârâta Asociația " " și intervenienta Asociația împotriva acestei sentințe au fost respinse ca nefondate prin decizia nr. 20/A din 7 martie 2003, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M în dosarul nr. 812/2002/

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul Consiliul local OSs olicitând admiterea recursului, modificarea hotărârilor atacate, în sensul admiterii acțiunii, constatând nulitatea contractului de concesiune încheiat la 29 ianuarie 1993 între reclamant și pârâta 1 și nulitatea contractului de donațiune intervenit între pârâtele 1 și 2 la 7 iunie 1996, autentificat sub nr. 2999/1996. În subsidiar au solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate cu titlu de onorariu avocațial (500 milioane lei); cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului a arătat că prima instanță nua reținut nulitatea contractului pentru lipsa semnăturii concesionarului intimatul-pârât de rând 1, pretextând că este acoperită prin confirmare ulterioară. Instanța de apel a observat că acest argument este principial greșit însă dorind să mențină în vigoare contractul de concesiune, lovit de nulitate, instanța de apel reține că aplicarea ștampilei de către Sucursala G dar cu semnătura Directorului general al societății, nu este decât o eroare aparentă și neesențială. Se poate conchide că instanța de apel a fost în eroare, crezând că ștampila aplicată aparține filialei din Gas ocietății parte contractantă. Este vorba despre o societate străină contractului de concesiune. În plus, semnatarul contractului de concesiune nu a fost directorul general.

Prin contractul de donațiune a fost modificat scopul contractului de concesiune. Necesitatea respectării scopului concesiunii, potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 se recunoaște și de către intimata-apelantă. Actul este lovit de nulitate sub acest aspect.

Adunarea generală extraordinară a Industries SA nu a aprobat donarea construcțiilor, deci au fost încălcate prevederile art. 115 comb.cu art. 143 din Legea nr. 31/1990. Lipsa hotărârii Adunării generale a societății donatoare nu poate fi suplinită de procura dată de 4 membri din Consiliul de administrație.

Instanța de apel a pretins că în fața instanței de fond nu a invocat motivul de nulitate care constă în încălcarea gravă a principiului irevocabilității donațiilor prin faptul că lucrările de construcție, în valoare de 3 milioane de franci elvețieni executate de donatorul concesionar pârât 1 după încheierea contractului de concesiune, nu au fost plătite de "finanțator", intervenienta Asociația. Acest motiv a fost invocat prin "întâmpinarea și notele de ședință" depuse pentru termenul din 20 mai 2002 - fila 240 dosar fond, invocând prevederile art. 801 și 822-824 Cod civil. Angajamentul de finanțare neonorat de intervenienta de rând 3 s-a referit la lucrul altuia.

Contractul de donațiune este lovit de nulitate și datorită faptului că a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 44 și 45 din Legea nr. 115/1938.

Arte importanță secundară împrejurarea că intimata-pârâtă 2 niciodată nu a dovedit faptul că a primit donația cu respectarea legii, deținând autorizația prealabilă, cerută ad validitatem de prevederile art. 10 din Legea nr. 21/1924.

Intervenienta Asociația nu a dovedit calitatea ei de persoană juridică abilitară de a activa în România. Acest aspect este deosebit de relevant în raport cu principiul irevocabilității donațiilor, încălcat prin încheierea contractului de donațiune având ca obiect o construcție neterminată, a cărei finanțare a depins de o terță persoană străină.

Contractul de donațiune a fost încheiat după ce prin Hotărârea nr. 27/1996 dată de Consiliul local al municipiului O S la 27 mai 1996, fost reziliat contractul de concesiune.

În drept, a invocat prevederile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, art. 948 pct. 2 comb. Cu art. 1171 și urm. Cod civil, art. 12 din Legea nr. 50/1991, art. 115 și 143 din Legea nr. 31/1990 și art. 822-824 Cod civil, art. 10 din Legea nr. 21/1924.

A anexat cererii de recurs xerocopia ultimei pagini a contractului de concesiune și înscris în limba franceză.

Intimata Asociația și, au formulat întâmpinare, arătând că recursul este nefondat pentru considerentele că hotărârile criticate cuprind pe larg motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanțelor, cele pentru care s-au înlăturat cererile părților și nu se sprijină pe motive contradictorii sau străine de natura pricinii.

Intimata Industrie SA a invocat, prin întâmpinarea formulată, excepțiile nulității recursului pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarului, excepția nulității recursului pentru neachitarea taxei de timbru corespunzătoare. Pe fond, a arătat că nici unul din motivele invocate de reclamant nu sunt întemeiate iar mare parte a acestora sunt și inadmisibile.

Prin decizia nr. 9286 din 16 noiembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție Bat rimis recursul spre competentă soluționare Curții de APEL TÂRGU -

Examinând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente, punctate pentru fiecare motiv de recurs invocat:

- Cu privire la motivul de recurs în care se susține că instanța de fond și de apel au respins în mod neîntemeiat cererea de constatare a nulității contractului de concesiune justificată de lipsa ștampilei:

Instanța de apel a reținut corect în motivarea sa faptul că părțile sunt corect și suficient identificate în partea de început a contractului de concesiune. Pe de altă parte, aplicarea unei ștampile a unei filiale nu este de natură a atrage nulitatea contractului de concesiune. Nu există nici un text de lege care să impună societăților comerciale ca, la semnarea unui contract să aplice ștampila societății, sub sancțiunea nulității contractului. Reclamantul nu a indicat textul de lege a cărui încălcare pretinde că a avut loc.

Acest motiv de nulitate nu a fost ridicat în fața instanței de fond, astfel că invocarea și analizarea acestuia doar în căile de atac apare ca inadmisibil.

Pe de altă parte, această împrejurare nu constituie o lipsă totală de consimțământ la încheierea contractului, ci o lipsă a dovezii calității de reprezentant, care poate fi acoperită ulterior, în baza art. 1546 alin. 2 Cod civil.

- Cu privire la motivul de recurs în care se susține că instanța de fond și de apel au respins în mod neîntemeiat cererea de constatare a nulității contractului de donațiune justificat de faptul că ar modifica scopul contractului de concesiune:

Efectelecontractului de donație nu pot atrage nulitatea sa, deoarece nulitatea sancționează numai neîndeplinirea cerințelor legale pentru încheierea contractului, și care pot privi numai momentul încheierii acestuia. Efectele contractului se produs întotdeauna ulterior încheierii contractului sau ca o consecință a încheierii sale valabile.

Scopul contractului de concesiune nu putea fi schimbat ulterior încheierii contractului, întrucât scopul (cauza) unui contract poate fi apreciat numai la momentul încheierii contractului.

Instanța de apel a reținut în mod corect faptul că atât categoria copiilor cu handicap cât și cea a celor orfani se încadrează în aceeași categorie a copiilor dezavantajați social.

- Cu privire la motivul de recurs în care se susține că instanța de fond și apel au respins neîntemeiat cererea de constatare a nulității contractului de donație, justificată de faptul că nu ar fi existat aprobarea AGA a Industrie SA:

Acest motiv de nulitate nu a fost invocat în fața instanței de fond, în motivarea acțiunii, și prin urmare este inadmisibil a fi invocat în recurs.

AGA a ratificat toate actele administratorilor cu privire la încheierea contractului de donație, potrivit art. 1546 alin. 2 Cod civil.

Acest principiu nu a fost invocat ca motiv al cererii de chemare în judecată. "Întâmpinarea și notele de ședință" depuse la termenul din 20 mai 2002 (fila 240 dosar fond) au fost depuse după prima zi de înfățișare, potrivit art. 132 Cod procedură civilă, fiind tardivă orice modificare de acțiune.

Contractul de antrepriză generală este un contract distinct de contractul de donație și nu poate avea nici un efect asupra validității acestuia din urmă. Validitatea unui act juridic civil se apreciază prin raport la momentul încheierii sale.

Prin cererea de chemare în judecată s-a invocat încălcarea art. 17 și 61 din Legea nr. 115/1938. Doar prin cererea de recurs se invocă încălcarea art. 44 și 45 din Legea nr. 115/1938, aspect care nu va fi analizat, fiind inadmisibile orice susțineri privitoare la situații de fapt neprezentate la instanța de fond și întemeiate pe texte de lege care nu au fost invocate prin acțiune.

Problema validității contractului de donație din perspectiva legislației de carte funciară se bucură de autoritatea de lucru judecat, fiind soluționată prin hotărâri judecătorești irevocabile, respectiv Decizia nr. 226/A din 18 octombrie 1999, pronunțată de tribunalul Bacău și decizia nr. 750 din 17 aprilie 2000 Curții de Apel Bacău, prin care s-a dispus întabularea contractului de concesiune și de donație în cartea funciară.

Mai trebuie amintite în acest sens și sentința civilă nr. 7523 din 23 octombrie 1998 pronunțată de Judecătoria Târgu -M în dosarul nr. 14189/1997, definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 467/1999 a Tribunalului Mureș și respectiv decizia nr. 836/1999 a Curții de APEL TÂRGU -

Nu în ultimul rând trebuie menționat că la data încheierii contractului de concesiune, 29 ianuarie 1993, au fost respectate toate dispozițiile legale menționate în cap. II al Legii nr. 50/1991.

Toate cele reținute mai sus duc la concluzia că în speță nu sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă. Hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se sprijină, nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, cuprinde temeiul legal și s-a dat cu aplicarea corectă a legii.

Ca atare, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Consiliul Local O S, cu sediul în O S, -, nr. 5, județul H, împotriva deciziei nr. 20/A din 7 martie 2003, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M în dosarul nr. 812/2002/

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

pentru, fiind în

concediu de odihnă, semnează

Vicepreședintele instanței,

Pentru

pentru, fiind în

concediu de odihnă, semnează

Vicepreședintele instanței,

Pentru

GREFIER,

Red.

Tehnored. BI/2ex

-25.07.2008-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Tg Mures

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Tg Mures