Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 195/2009

Ședința publică de la 23 Februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu Ana Doriani președintele Curții de Apel

- - - JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

- - - președinte secție

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1421/5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent asistat de avocat, lipsind pârâții intimați.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a depus la dosar din partea pârâtului intimat SC CO SRL B întâmpinare, comunicându-se un exemplar din aceasta cu mandatarul reclamantului recurent.

Instanța, pune în discuție tardivitatea declarării recursului.

Avocatul reclamantului recurent arată că reclamantul a fost plecat în Spania la data când a primit hotărârea atacată și depune la dosar în acest sens copia unei fișe bancare prin care a virat niște bani.

Instanța, raportat la actele dosarului instanța lasă cauza în pronunțare pe excepție, acordând cuvântul în acest sens.

Avocatul reclamantului recurent solicită a fi constata în termen declarat recursul reclamantului.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

În deliberare se constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții " CO", jud. și Inspectoratul Teritorial d e Muncă () B solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să se constate că în perioada 1.03.2006-1.05.2006, reclamantul a avut calitatea de salariat la." CO", jud. B, în meseria de zidar, cu un salariu de bază brut lunar de 550 lei și spor de vechime de 5%;

- să fie obligată pârâta de ord.1 la plata către reclamant a contribuțiilor la bugetul statului, aferente contractului de muncă al reclamantului, respectiv S, șomaj și impozit pe salariu și să depună la. B statele de plată a salariului reclamantului precum și dovada achitării contribuțiilor arătate mai sus;

- să fie obligată pârâta de ord.2 să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.

În motivarea acțiunii sale a arătat că a fost salariat al societății pârâte, ca zidar, începând cu data de 1.03.2006 cu un salariu de bază brut lunar de 550 lei și 5% spor de vechime dar că între părți contractul individual de muncă s-a încheiat de-abia în data de 1.05.2007.

A mai arătat că a constatat această stare de fapt la începutul lunii aprilie 2008, când s-a deplasat la sediul B pentru a intra în posesia unei copii după carnetul său de muncă.

Ulterior introducerii acțiunii, reclamantul a constatat că pârâta " CO" a dobândit personalitate juridică la data de 20.06.2006, motiv pentru care acesta și-a precizat acțiunea, în sensul constatării raporturilor de muncă pentru perioada 20.06.2006-1.05.2007.

Sub un ultim aspect, a învederat că pârâta " CO" a comunicat reclamantului să nu se mai prezinte la locul de muncă începând cu data de 1.03.2008, fără însă să emită o decizie de încetare a contractului de muncă și că din cauză că situația sa juridică nu a fost reglementată de către angajator, nu s-a putut încadra în altă parte, deși a avut oferte în acest sens.

Acțiunea nu fost motivată în drept.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta de ord.1 a solicitat, sub un prim aspect, respingerea ca inadmisibil a capătului de cerere vizând constatarea raporturilor de muncă pe perioada 20.06.2006-1.05.2007, deoarece contractul individual de muncă încheiat între cele două părți poartă data de 1.05.2007.

În al doilea rând, a invocat lipsa calității procesual pasive a Bf ață de împrejurarea că între reclamant și acest pârât nu există nici un raport juridic și lipsa de interes în promovarea acestei acțiuni motivat de faptul că pretențiile reclamantului nu pot forma obiectul unui conflict de muncă, așa cum prevede art.281 și urm. Codul muncii.

Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin sentința civilă nr.1421/5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive, excepția lipsei de interes și excepția lipsei de obiect invocate de pârâta " CO".

Pe fond, s-a admis, în parte, acțiunea de asigurări sociale formulată și precizată de reclamantul împotriva pârâților " " CO" jud. B și B, și pe cale de consecință:

- s-a constatat existența raportului juridic de muncă între reclamant și pârâta de ord. 1, pe perioada 20.06.2006 - 1.05.2007, în meseria de zidar, cu un salariu de bază brut lunar de 550 lei și spor de vechime de 5%;

- pârâta a fost obligată să plătească reclamantului obligațiile datorate la bugetul de asigurări sociale și la fondul de șomaj, pentru perioada în litigiu, și să emită decizie de concediere, prin acordul părților, începând cu 1.03.2008;

- pârâtul Baf ost obligat să efectueze cuvenitele mențiuni, în carnetul de muncă al reclamantului, conform prezentei sentințe;

- s-a respins capătul de cerere vizând plata drepturilor bănești solicitate;

- pârâta de ord.1 a fost obligată să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a constatat, referitor la excepțiile invocate de pârâta " CO" jud. B, că sunt nefondate deoarece, pe de-o parte, pârâtul B păstrează și completează, conform art.2 alin.1 din Legea nr.130/1999, carnetele de muncă ale salariaților încadrați la angajatorii prevăzuți la art. 1 din aceeași lege, având calitate procesual pasivă, iar pe de altă parte, că reclamantul are interes în promovarea acțiunii, câtă vreme există neconcordanțe între contractul de muncă depus la. și cel aflat în posesia reclamantului, iar în ce privește obiectul pricinii că sunt incidente prevederile art.67 lit. a din Legea nr.168/1999 și ale art.281 Codul muncii.

Pe fondul cauzei, s-a reținut după examinarea actelor și lucrărilor dosarului și față de dispozițiile art.16 alin.1 Codul muncii, că reclamantul a prestat activitate ca zidar în cadrul societății pârâte și anterior datei de 1.05.2007, respectiv în intervalul 20.06.2006-1.05.2007, chiar dacă nu a existat contract de muncă încheiat în formă scrisă și că reclamantul nu a mai prestat muncă după data de 1.03.2008, ca urmare solicitării pârâtei " CO" jud. B, fără însă ca angajatorul să emită vreo decizie care să constate încetarea raporturilor de muncă.

În consecință, acțiunea reclamantului a fost admisă, ca fiind temeinică și legală, sub aceste aspecte.

Referitor la plata obligațiilor la bugetul de stat, instanța a apreciat că pârâta nu dovedit că și-a îndeplinit toate obligațiile care-i reveneau către bugetul de stat și că se impune și admiterea acestei cereri.

În ce privește capătul de cerere vizând plata de despăgubiri de 2000 lei/lună, începând cu 1.03.2008, instanța a apreciat că este nefondat deoarece începând cu această dată reclamantul nu mai prestat nici un fel de activitate pentru pârâtă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei în parte, sensul admiterii în totalitate a pretențiilor solicitate.

În expunerea motivelor de recurs a susținut că instanța de fond a respins în mod greșit pretențiile solicitate cu titlu despăgubiri începând cu 1.03.2008 deoarece din culpa pârâtei care nu a reglementat raporturile de muncă dintre părți după data de 1.03.2008, lăsând carte de muncă necompletată la zi, a fost prejudiciat deoarece nu s-a putut încadra în muncă în altă parte deși avut oferte în acest sens.

Sub un ultim aspect a susținut că recursul a fost depus peste termenul legal deoarece sentința deși a fost comunicată la domiciliul procesual ales al recurentului, a fost înmânată unei persoane care locuiește împreună cu el și nu lui personal.

Anterior verificării legalității și temeiniciei sentinței atacate, prin prisma criticilor formulate precum și sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod proc.civ. Curtea constată din oficiu că recursul formulat de reclamant este tardiv.

Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că hotărârea instanței de fond a fost comunicată, în data de 23.12.2008, la domiciliul procesual ales de reclamant, unde a semnat de primire numita, rudă cu reclamantul (67).

Față de aspectele de mai sus, cererea reclamantului de a fi repus în termenul de declarare a recursului este nefondată, Curtea urmând a constata că raportat la data comunicării sentinței, recursul declarat la data de 14.01.2009 este tardiv, fiind depus peste termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1421/5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored. M,/ 26 Februarie 2009

Jud. fond.;

Președinte:Adriana Petrașcu Ana Doriani
Judecători:Adriana Petrașcu Ana Doriani, Manuela Stoica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Alba Iulia