Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 217/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 217/A/2009
Ședința publică din data de 3 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca președintele secției civile
JUDECĂTOR 2: Valentin Mitea președintele Curții de Apel Cluj
Grefier: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtele și împotriva sentinței civile nr. 190 din 2 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe reclamanta - - D, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtei apelante, avocat cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentantul reclamantei intimate, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâtele apelante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu suma de 23 lei taxă judiciară de timbru și 0,6 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâtei apelante depune la dosar chitanța nr.- din 03.07.2009 prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 23 lei și a timbrului judiciar în sumă de 0,6 lei.
Reprezentanta pârâtei apelante depune la dosar o serie de înscrisuri aflate la filele 15-25 din dosar reprezentând copia acțiunii civile înregistrată de pârâtele apelante la Judecătoria Gherla, făcând obiectul dosarului cu nr- din 02.07.2009, copiile extraselor de carte funciară nr.420 și 1114, precum și copia in extenso a cărții funciare 420.
Față de acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla, reprezentanta pârâtei apelante consideră că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 244 alin.1 pr.civ, solicitând suspendarea prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă acțiunii civile aflată pe rolul Judecătoriei Gherla, dosar nr-, apreciind că soluția ce urmează a se pronunța în prezenta cauză depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul nr-.
Reprezentantul reclamantei intimate se opune cererii de suspendare, apreciind, în opinia sa, că soluția ce urmează a se pronunța în dosarul nr- al Judecătoriei Gherla depinde de soluția ce se va pronunța în prezenta cauză.
Instanța, după deliberare, respinge cererea de suspendare a judecării prezentei cauzei, în temeiul art. 244 pct.1 pr.civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Judecătoriei Gherla.
În probațiune, reprezentanta pârâtei apelante solicită instanței a-i pune în vedere reclamantei intimate prin reprezentantul său să depună la dosar acte cu privire la construcții, autorizația de construcție, autorizația care să ateste dreptul de proprietate asupra acestor construcții, totodată solicită a se dispune și o expertiză tehnică în construcții pentru a se stabilii dacă construcțiile în litigiu se suprapun.
Reprezentantul reclamantei intimate se opune cererilor în probațiune formulate de reprezentanta pârâtei apelante considerând că aceste aspecte au fost lămurite cu autoritate de lucru judecat, solicitându-se astfel tergiversa soluționării cauzei.
Instanța, după deliberare, respinge cererile în probațiune ca inutile cauzei.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta pârâtei apelante, solicită admiterea apelului, anularea sentinței pronunțate, reținerea cauzei spre rejudecare, respingerea acțiunii reclamantei și admiterea cererii reconvenționale, iar în subsidiar desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea apelului conform motivelor expuse prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 190 din 02 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în rejudecare în dosarul nr-, s-a admis acțiunea civilă înaintată de reclamanta - SRL D împotriva pârâtelor și.
În consecință:
S-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 6.730, situat în municipiul G,-, jud. C, în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria -, nr. 0463 din 28.05.1995, emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației, teren ce se identifică cu parte din imobilul înscris în CF nr. 420, nr. top 918, în suprafață totală de 31493 mp. potrivit documentației tehnice extrajudiciare depuse la dosar.
S-a dispus dezmembrarea imobilului înscris în CF nr. 420, nr. top 918, potrivit documentației tehnice întocmite, astfel:
Lotul nr. 1 format din teren în suprafață de 24763, identificat prin nr. top nou 918/1, care se atribuie vechilor proprietari tabulari:, în cote de câte 1/8 parte fiecare, și Aladar, în cote de câte 2/8 parte fiecare.
Lotul nr. 2 format din teren în suprafață de 6730 mp. identificat prin nr. top nou 918/2, care se atribuie reclamantei - -
S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei, astfel dobândit, potrivit documentației tehnice extrajudiciare depuse la dosar, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Totodată, a fost respinsă ca nefondată cererea reconvențională formulată de către pârâte, prin care s-a solicitat: să se dispună obligarea - SRL D la a le recunoaște pârâtelor dreptul de proprietate, precum și predarea în posesie a imobilului cu nr. top 918/2 înscris în CF nr. 1114, fost nr. top 918 înscris în CF nr. 420; să se constate că imobilul cu nr. top 918 teren și construcții, înscris anterior în CF nr. 420, în prezent și în CF nr. 1114 sub nr. 918/2 nu a trecut în proprietatea Statului Român cu titlu valabil; să se dispună compararea titlului de proprietate al pârâtelor cu titlul de proprietate al pârâtei reconvenționale - SRL D; să se constate că titlul de proprietate al pârâtelor provine de la adevăratul proprietar al imobilului; să se dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate al pârâtelor asupra imobilului cu nr. top 918/2 teren și construcții, înscris în CF nr. 1114, precum și obligarea pârâților la plata în solidar a cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în esență, următoarele:
Reclamanta - SRL Dad obândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 6730 mp. teren situat în municipiul G,-, în temeiul Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 0463 din 28 mai 1995, emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației.
Acest certificat de atestare a dreptului de proprietate a făcut obiectul controlului judiciar, fiind respinsă acțiunea introdusă de actualele pârâte, prin care acestea au solicitat constatarea nulității certificatului, precum și, într-un alt proces, excepția de nelegalitate a aceluiași certificat de atestare a dreptului de proprietate.
În ce privește dreptul invocat de pârâtele reclamante reconvenționale, este de constatat că aspectele privitoare la trecerea imobilului în proprietatea statului a mai făcut obiectul unor procese în care au fost respinse în mod irevocabil acțiunile introduse de pârâte.
Pârâtele nu dețin un titlu de proprietate care să fie preferabil celui al reclamantei și mai caracterizat decât al acesteia.
Reclamanta și-a mai înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 6130 mp. cu privire la care deține certificatul de atestare al dreptului de proprietate, fiind de văzut și că pârâtele ar fi întreprins demersuri care, în condițiile legilor speciale reparatorii adoptate după anul 1989, să le fi condus la redobândirea în natură a terenului în litigiu.
Este nefondată excepția de nulitate a cererii de chemare în judecată pe care pârâtele au formulat-o, căci cererea dedusă judecății cuprinde toate elementele pretinse de art. 112. proc. civ.
Tot nefondată este și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, deoarece acestea sunt succesoare ale proprietarilor tabulari.
Împotriva acestei sentințe pârâtele și au declarat apel, solicitând anularea ei și reținerea cauzei pentru rejudecare, urmată de respingerea acțiunii reclamantei și admiterea cererii reconvenționale, deoarece:
1.Judecătorul care a pronunțat sentința atacată cu prezentul apel era incompatibil, tot el fiind acela care, anterior, pronunțase în apel decizia civilă nr. 140/A/2008 a Tribunalului Cluj prin care a desființat în întregime sentința civilă nr. 418/13.02.1996 a Judecătoriei D e j, trimițând cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Gherla.
2. Prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor din cererea reconvențională și nici asupra fondului cauzei.
În mod nelegal a fost respinsă și excepția calității nulității cererii de chemare în judecată, câtă vreme inițial reclamanta îi chemase în judecată pe antecesorii pârâtelor, ca proprietari tabulari, deși aceștia erau decedați la data porniri procesului. Acest cadru procesual nu putea fi schimbat de către reclamanți ulterior, în rejudecare după casare, prin renunțare la judecată față de pârâții inițiali și atragerea în proces, ca pârâte, a actualelor recurente.
3. Prima instanță a greșit și atunci când a apreciat că pârâtele nu justifică un interes și că nu sunt în măsură să îi opună reclamantei un drept actual asupra imobilului în litigiu.
Este de văzut și că sentința civilă nr. 418/1996 a Judecătoriei D e j, la care prima instanță a făcut referire a fost desființată în căile de atac, astfel că în legătură cu operațiunile tabulare făcute în temeiul ei trebuia dispusă rectificarea de carte funciară, în sensul rectificării situației anterioare înscrierilor făcute în baza acestei sentințe. Situația actuală de carte funciară nu mai concordă cu cele dispuse de prima instanță, câtă vreme rectificarea tabulară nu a fost făcută.
4. Imobilul în litigiu a fost naționalizat în mod nelegal în baza Legii nr. 119/1948, fără titlu valabil, nefiind întrunite condițiile cerute de acest act normativ. Nu a fost respectată nici procedura de comunicare a actelor de trecere în proprietatea Statului Român a imobilului, acesta nefiind preluat de la proprietarii tabulari.
5. La baza încheierii de întabulare a pârâtei reconvenționale stau acte lovite de nulitate absolută, astfel că și această încheiere este lovită de nulitate absolută.
Prin întâmpinare ( 9), reclamanta intimată a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Cu privire la acest apel, Curtea are în vedere următoarele:
În sensul art. 24 alin. 1. proc. civ. instituția incompatibilității are la bază principiul potrivit căruia judecătorul care, într-un proces determinat, a pronunțat o hotărâre, făcându-le deci cunoscută părților soluția pe care a înțeles să o dea litigiului, nu poate participa la judecarea aceluiași proces în căile de atac (întrucât ar fi pus în situația de a-și controla propria hotărâre, ceea ce ar periclita efectivitatea acelei căi de atac) și nici în rejudecare după casare (deoarece judecătorul exprimându-și anterior soluția în speță, există riscul de a și-o păstra în mod nejustificat, diminuând sau chiar anihilând eficacitatea rejudecării).
În procesul de față este de observat că doamna judecător a făcut parte din completul de judecată care a pronunțat decizia civilă nr. 140/A din 10 martie 2008 Tribunalului Cluj, prin care s-a admis apelul declarat de reclamantele și, desființându-se sentința civilă nr. 418/13 februarie 1996 Judecătoria Dej și trimițându-se cauza spre soluționare la Judecătoria Gherla.
Considerentul care a stat la baza acestei soluții a fost acela că înaintea primei instanțe a fost viciată procedura cu pârâții chemați în judecată, fiind necesară punerea în discuția părților a extinderii cadrului procesual față de moștenitorii acestora.
Acesta fiind unicul motiv pe care s-a întemeiat decizia, este de conchis că instanța nu a abordat fondul litigiului, desființarea avându-și justificare, așa cum s-a arătat mai sus, în rațiuni de natură procedurală.
Nu s-ar putea, deci, vorbi despre incompatibilitatea doamnei judecător la rejudecarea în primă instanță a procesului, urmare a declinării competenței de la Judecătoria Gherla la Tribunalul Cluj, lipsind posibilitatea ca judecătorul cauzei să pronunțe aceeași hotărâre.
Primul motiv al apelului este, deci, nefondat și trebuie respins.
Nefondat este și motivul de apel potrivit căruia prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecății prin cererea reconvențională, căci în dispozitivul sentinței s-a menționat expres că se respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de către pârâte, ceea ce semnifică respingerea cererii în totalitate, deci în ce privește toate capetele de cerere care o alcătuiesc.
Această soluție dată cererii prin dispozitiv își are justificare în considerentele sentinței, în cuprinsul acestora arătându-se rațiunile care au condus la admiterea acțiunii reclamantei și la respingerea cererii reconvenționale.
În ce privește consecințele juridice ale chemării în judecată, ca pârâți, a antecesorilor decedați ai pârâtelor, este de văzut că, într-adevăr, persoanele decedate sunt lipsite de capacitate procesuală de folosință, astfel că ele nu pot sta în judecată ca părți, actele de procedură ce s-ar face cu privire la ele fiind lipsite de validitate juridică. Această concluzie este afirmată cu claritate prin prevederile art. 41 alin. 1. proc. civ. conform cărora pot fi parte în proces doar persoane care au folosința drepturilor civile, ceea ce,per a contrario, înseamnă că aceia care, prin deces, și-au pierdut capacitatea civilă de folosință nu mai pot avea nici capacitate procesuală.
În prezenta cauză este însă de avut în vedere că prin decizia civilă nr. 140/A din 06 martie 2008 Tribunalului Cluj, devenită irevocabilă, s-a hotărât cu putere de lucru judecat că înaintea primei instanțe nu a fost posibilă introducerea în cauză a moștenitorilor decedați, deoarece pe parcursul judecății în fața instanței de fond nu s-a relevat faptul că pârâții care au fost citați prin afișare ar fi decedați și, din acest motiv, s-ar impune chemarea în judecată a succesorilor lor. S-a decis, totodată, că este necesară punerea în discuția părților a extinderii cadrului procesual față de moștenitorii pârâtelor, din acest motiv dispunându-se desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Astfel fiind, rezultă că modificarea cererii de chemare în judecată inițiale, făcute de către reclamanți prin cererea adițională din data de 22 septembrie 2008 ( 278 dosar nr- al Judecătoriei Gherla ), prin care s-a renunțat la judecata împotriva pârâților inițiali și, totodată, au fost chemate în judecată pârâtele și, s-a fondat pe dezlegările irevocabile ale deciziei civile nr. 140/A/2008 a Tribunalului Cluj, dezlegări pe care prima instanță era datoare să le respecte.
În ce privește identificarea imobilelor în litigiu și operațiunile de carte funciare dispuse, este de avut în vedere că prin sentința civilă nr. 148/1996 a Judecătoriei D e j, pronunțată într-un ciclu procesual anterior, s-a dispus
dezmembrarea imobilului înscris în CF nr. 420 sub nr. top 218 (teren în suprafață de 31493 mp.), formându-se parcelele cu nr. top noi 918/1 (teren în suprafață de 24763 mp.) și 918/2 (teren în suprafață de 6730 mp.), dispunându-se totodată și întabularea dreptul de proprietate al reclamantei asupra acestei din urmă parcele.
Operațiunile de carte funciară astfel dispuse au fost efectuate, ele nefiind până în prezent radiate sau modificate, deși prin decizia civilă nr. 140/A/2008 a Tribunalului Cluja fost desființată sentința civilă nr. 418/1996 a Judecătoriei Dej ( 17 dosar apel, prezentul ciclu procesual).
În aceste circumstanțe ale cauzei, faptul că prin sentința civilă atacată cu apelul de față s-a dispus dezmembrarea imobilului înscris în CF nr. 420 sub nr. top 918, ordonându-se și celelalte operațiuni tabulare care, anterior, au fost dispuse și prin sentința civilă nr. 418/1996 a Judecătoriei D e j, reprezintă consecința faptului că această din urmă sentință se află, așa cum s-a arătat mai sus, desființată, ea neputând produce efecte juridice. În egală măsură, dispozițiile ei nu pot fi socotite valide și, deci, trebuie ignorate, astfel că Tribunalul Cluj, rejudecând cauza în primă instanță, nu a făcut decât să dispună cu respectarea acestor aspecte cu valoare de principiu.
În ce privește dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului în suprafață de 6730 mp. el se sprijină pe certificatul de atestare al dreptului de proprietate seria - nr. 0463 emis la data de 28.05.1995 de Ministerul Agriculturii și Alimentației, acest act administrativ fiind atacat în justiție de către pârâte și menținut prin sentința civilă nr. 127/2004 a Curții de Apel Cluj, respectiv prin sentința civilă nr. 433/2006 a aceleiași instanțe, ambele irevocabile. Or, câtă vreme acest certificat nu a fost desființat, el este prezumat ca valid juridic și, deci, pe deplin producător de efecte, pârâtele neavând a-i opune un titlu propriu care să aibă preferință.
Nu poate fi primită nici susținerea privitoare la preluarea fără titlu valabil, de către stat, a imobilului în litigiu, căci prin sentința civilă nr. 662/2004 a Tribunalului Cluj, devenită irevocabilă prin respingerea apelurilor și, apoi, a recursurilor declarate în contra ei de către pârâte, s-a statuat că preluarea s-a făcut cu titlu. Așa fiind rezultă că aceste aspecte ale cauzei nu mai pot fi din nou cercetate pe fondul lor, ele impunându-se cu puterea atribuită de lege lucrului judecat.
Oricum, chiar dacă s-ar primi teza potrivit căreia preluarea s-a făcut fără titlu valabil, concluziile instanței cu privire la fondul acțiunii reclamantei nu ar putea fi altele, câtă vreme preluările de imobile teren și/sau construcții făcute în mod abuziv de către stat, în perioada comunistă, fie că sunt cu titlu, fără titlu valabil sau fără nici un titlu, le deschideau foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor lor dreptul la măsuri reparatorii în condițiile legii speciale de reparație adoptate după anul 1989.
În raport de cele ce preced, apelul se va respinge ca nefondat conform art. 296. proc. civ. prima instanță statuând cu respectarea legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtele și împotriva sentinței civile nr. 190 din 2 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 03 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
pensionată,
semnează președintele
Curții de Apel Cluj
- -
red.VM/dact.MM
5ex.
Jud.fond:
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Valentin Mitea
