Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 231/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 231
Ședința publică de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 828/21.11.2007 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra aspectului privind admisibilitatea recursului au fost formulate în ședința publică din data de 30.05.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, pentru ca recurentul prin apărători să aibă posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 812/25.01.2007 Judecătoria Iași admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta și constatat nulitatea absolută contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 3825/21.11.2000 și sub nr. 2535/14.08.2001.
Pentru se pronunța astfel instanța de fond reținut următoarele:
Printre condițiile de valabilitate ale convențiilor, stipulate de art. 948 Cod civil, se numără și existența unei cauze licite. Cauza este nelicită, conform dispozițiilor art. 968 Cod civil, atunci când este prohibitivă de lege, când este contrară bunelor moravuri și ordinii publice, iar obligația fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect, fiind sancționată cu nulitatea absolută. Deci în temeiul art. 968 cod civil pot fi declarate nule acele acte juridice a căror cauză este imorală, cum ar fi spre exemplu și convenția încheiată cu scopul menținerii sau reluării unei relații de concubinaj.
Cu martori audiați în cauză, respectiv și, s-a dovedit faptul că înstrăinarea apartamentului s-a făcut în scopul menținerii de către pârâtă a relației de concubinaj, martorii fiind prezenți când între părți au fost discuții pe această temă.
Declarațiile martorilor audiați la cererea pârâtei nu pot fi luate în calcul, aceștia neavând cunoștință de înstrăinarea către pârâtă a imobilului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta.
Prin decizia civilă nr. 838 din 21.XI.2007 a Tribunalului Iași admite apelul promovat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 812/25.01.2007 pronunțată de Judecătoria Iași sentință pe care o schimbă în tot:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta.
Obligă intimatul la plata către apelanta sumei de 2310 lei RON cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, se rețin următoarele:
Reclamantul solicitat instanței constatarea nulității absolute contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 3825/21.11.2000 și sub nr. 2535/14.08.2001, invocând ca motiv al nulității absolute cauza ilicită a actului determinată de condiționarea menținerii relației de concubinaj de înstrăinarea imobilului.
Din probele administrate în cauză reiese că părțile au inițiat o relație de concubinaj la începutul anului 1998, relație care fost întreruptă în cursul aceluiași an.
încheiat ulterior la data de 29.08.1998 o căsătorie cu numitul căsătorie ce fost desfăcută prin divorț la data de 1.02.2000 (fila 52 dosar). Martorii apelantei au precizat instanței că divorțat la cererile repetate ale intimatului care își dorea cu insistență legătura cu apelanta.
În cea de- doua perioadă de concubinaj părților fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 3825/21.11.2000 prin care intimatul i- vândut apelantei 1/2 cotă indiviză din apartamentul nr. 17 situat în - mr. 13 Bloc 259 A, tronson etaj 4.
Reclamantul susține că apelanta nu achitat nimic din contravaloarea tranzacției și că actul fost încheiat condiționat de menținerea relației de concubinaj. Martorul apelantei a precizat însă că aceasta a contribuit la achiziționarea imobilului având bani din vânzarea unui autoturism proprietate personală cât și bani trimiși de sora apelantei din Spania. De altfel în cuprinsul actului se menționează că prețul fost plătit în întregime la data autentificării actului iar aceste mențiuni nu pot fi combătute decât prin înscrierea în fals dat fiind caracterul autentic al înscrisului.
În plus divorțul apelantei urmat de reluarea relației de concubinaj cu pârâtul denotă existența unor relații de afecțiune între părți, altfel nu s-ar explica de ce apelanta renunțat la căsnicie la insistențele intimatului pentru începe cu acesta simplă relație de concubinaj, eventuala condiționare vânzării apartamentului apărând mult mai târziu.
Intenția părților fost de achiziționa împreună imobilul dat fiind că apelanta voia să-și continue studiile în iar intimatul obținuse un loc de muncă în apropierea orașului
de-al doilea contract de vânzare-cumpărare fost încheiat la data de 14.08.2001 la scurt timp intervenind și căsătoria părților (respectiv la data de 28.08.2001).
Dat fiind intervalul foarte scurt (14 zile) scurs între cele două evenimente instanța nu poate reține că existat acea condiționare pretinsă de intimat: respectiv continuarea concubinajului doar dacă se înstrăina imobilul. Relația părților se derula de ceva timp având un parcurs firesc finalizat cu unirea legală celor doi. Deși intimatul reclamant - susține că apelanta vrut să-și asigure în acest fel stabilitatea financiară, se pune întrebarea ce interes ar mai fi avut atunci apelanta să consimtă la încheierea căsătoriei?
Reiese inevitabil că relația dintre părți fost mai profundă decât susține intimatul-reclamant nefiind determinată strict de interesele materiale ale apelantei.
În condițiile vieții social-economice prezente concubinajul nu mai este și nu mai poate fi prezentat ca o legătură imorală contrată normelor de conviețuire socială, iar prestațiile reciproce ale cocontractanților nu poate fi apreciate în acest caz că au la bază o cauză imorală.
Față de aceste considerente, tribunalul va admite apelul, va schimba în tot sentința și apreciind că acțiunea reclamantului este neîntemeiată o va respinge.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pe care o critică ca fiind nelegală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor care au determinat-o să înlăture probele administrate la cererea recurentului, probe care evidențiau existența motivelor de nulitate absolută invocate, precum și motivele pentru care a reținut declarația martorului pârâtei -apelante, declarație care este singulară și nu se coroborează cu celelalte probe.
Nulitatea celor două contracte a fost pe deplin dovedite de probele administrate în cauză.
Instanța nu a verificat toate motivele de nulitate absolută ce ar fi putut afecta valabilitatea contractelor de vânzare -cumpărare.
S-a dovedit în cauză că menținerea relației de concubinaj a fost condiționată de înstrăinarea imobilului, ca singurul scop pentru care s-a înstrăinat imobilul a fost de a se menține relația de concubinaj și nu acela de a primi în schimb un preț.
De asemenea, instanța nu poate cerceta motivele de nulitate absolută invocate existente la data încheierii celor două contracte de vânzare -cumpărare prin raportare la acte sau fapte ulterioare acestui moment.
La termenul din 28.03.2008 s-a pus în discuția părților admisibilitatea căii de atac a recursului raportat la disp. art. 282 Cod procedură civilă.
Raportat la dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă instanța de recurs se va pronunța asupra excepției invocate.
Drept urmare se va constata că recursul este inadmisibil pentru considerentele care urmează.
Litigiul de față are un obiect evaluabil în bani, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare -cumpărare autentificate sub nr. 3825/21.11.2000 și 2535/14.08.2001, iar valoarea obiectului pricinii este sub un miliard, respectiv 9000 lei.
Potrivit art. 2821Cod procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard inclusiv.
Așa fiind calea de atac împotriva hotărârii primei instanțe este recursul, care a fost soluționat prin decizia tribunalului, dar sub denumirea greșită de apel, astfel că prezentul recurs este inadmisibil urmând să fie respins ca atare.
Deoarece intimatul nu a făcut dovada întinderii cheltuielilor de judecată în recurs, cererea acestuia va fi respinsă ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 828 din 21.11.2007 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Respinge ca nedovedită cererea intimatei de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi -2.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
20.06.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Mona Maria PivniceruJudecători:Mona Maria Pivniceru, Georgeta Protea, Elena