Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 301/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 301
Ședința publică de la 09 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
Grefier
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurenții
și împotriva deciziei civile nr.1121 din 13.02.2008, pronunțată de tribunalul Iași, în contradictoriu cu
intimata, având ca obiect acțiune în constatare;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă recurenții - și asistați de avocat, intimata asistată de avocat -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asuprea cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al recursului - se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, nu s-ța depus întâmpinare; s-a comunicat taxa judiciară de timbru de 10 lei și 0,15 timbru judiciar prin citație recurenților.
Avocat depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar mobil de 0,15 lei cu care complinește taxa de timbru.NU mai are alte cereri de formulat.
Avocat - depune la dosar împuternicirea avocațială.
Președintele completului de judecată, în conformitate cu disp.art.308 Cod procedură civilă, dă citire raportului, potrivit căruia recursul este declarat și motivat în termen iar motivele de recurs se înscriu în cele prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri de formulat, se constată recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurenți, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele arătate în scris; desființarea deciziei civile nr.1121 din 13 02 2008 pronunțată de Tribunalul Iași,și, menținerea sentinței civile pronunțată de Judecătoria Iași ca fiind legală și temeinică.
Susține că instanța de apel, în mod greșit, a făcut aplicațiunea disp.art.111 din Codul d e procedură civilă. de asemenea solicită a se avea în vedere că o nouă acțiune în revendicare nu mai este posibilă întrucât s-ar invoca autoritatea de lucru judecat.
obligarea la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru.
Avocat solicită respingerea recursului, menținerea deciziei tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL;
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 10243/25.09.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta, s-a constatat că debaraua situată în incinta imobilului pârâtei din I,- cu suprafața de 2,95. este parte integrantă din încăperea revendicată și obținută de reclamanți prin sentința civilă nr. 4441/2005 a Judecătoriei Iași în suprafață de 3,60. având același amplasament; a fost obligată pârâta la plata daunelor cominatorii de 500 lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la aducerea efectivă a debaralei de 3,60. la forma inițială, conform sentinței civile nr. 4441/245 a Judecătoriei Iași; a fost obligată pârâta la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată de 519,3 lei.
În considerentele acestei sentințe s-a arătat că, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. 9660/ 245/ 08.05.2007, reclamanții si au chemat in judecata pe parata, solicitând instanței sa constate ca debaraua situata in incinta imobilului paratei din I, sos. - nr. 3 in suprafața de 2,95. face parte din încăperea revendicata prin sentința civila nr. 4441/2005 a Judecătoriei Iași, in suprafața de 3,6. cu amplasament identic, și dispus obligarea paratei la plata de daune cominatorii de 500 de lei/zi de întârziere de la data introducerii acțiunii si pana in momentul aducerii efective debaralei in forma inițiala, cum s- dispus prin aceeași sentința, cu cheltuieli de judecata.
Motivându-si cererea, reclamanții au arătat ca prin sentința civila nr.
4441/2005 Judecătoriei Iași irevocabila prin Decizia civilă nr. 647/2006 Curții de Apel Iași parata fost obligata sa lase reclamanților in deplina proprietate si posesie debaraua in suprafața de 3,6. din incinta locuinței sale pe care au preluat-o abuziv, si sa readucă debaraua la forma inițiala.
Când reclamanții au solicitat executarea hotărârii, executorul judecătoresc constatat ca debaraua nu fost adusa in starea inițiala si nici nu mai are dimensiunile din titlul executoriu, fiind imposibila punerea in executare hotărârii. Cum reaua credința este evidenta urmărindu-se tergiversarea executării hotărârii, solicita reclamanții obligarea paratei la daune cominatorii.
Analizând probele administrate in prezenta cauza si in dosarul nr. 725/2004 al Judecătoriei Iași atașat la prezentul dosar, instanța a reținut ca prin sentința civila 4441/2005 fost admisa acțiunea reclamanților, fost obligata parata sa lase acestora in proprietate si posesie debaraua (cămara) din interiorul imobilului din I, șos. - nr. 3, in suprafața totala de 3,6. parata fiind obligata sa readucă aceasta încăpere la starea inițiala in care fost preluata: pereții curați si văruiți, scara de lemn pentru urcat in pod, gura la pod pe plafonul debaralei, ușa cu. Aceste dispoziții ale sentinței au rămas irevocabile prin decizia civila 647/2006 a Curții de Apel Iași.
Cu ocazia executării silite hotărârii, începuta împotriva paratei de executorul judecătoresc s-a constatat ca la fata locului debaraua nu a fost adusa in starea inițiala, ba mai mult, din suprafața totala de 3,6. rezultata din expertiza realizata in cauza, încăperea mai are in prezent 2,95.
Analizând expertiza realizata in cauza, văzând si mențiunile procesului
verbal întocmit de executorul judecătoresc (fila 12 dosar), instanța a admis acțiunea, a constatat ca debaraua de 2,95. este parte integranta din încăperea revendicata si obținuta de reclamanți prin Sentința civilă nr. 4441/2005 a Judecătoriei Iași, in suprafața de 3,60. având același amplasament.
Având in vedere reaua-credința a paratei in executarea unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile care stabilește in sarcina sa o obligație de a face, instanța a admis si cererea reclamanților privind obligarea paratei la plata daunelor cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere, apreciind ca aceasta suma nu este exagerata in condițiile in care parata a persistat in atitudinea de totala rea-voința, având in vedere si faptul ca modificările încăperii au survenit după realizarea expertizei si după ce aceasta a fost acționata in judecata in anul 2004. De asemenea, instanța a avut in vedere ca aceasta obligație a rămas irevocabila de la data de 06 octombrie 2006, trecând deci 1 an in care parata a persistat in încălcarea dreptului reclamanților, daunele cominatorii fiind un mijloc de constrânge debitorul sa-si execute obligația de a face atunci când aceasta nu este executata de buna voie.
Apelul formulat de pârâta împotriva sentinței civile nr.10243 din 25.09.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, a fost admis prin decizia civilă nr.112 din 13.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, care a schimbat în parte sentința atacată, în sensul respingerii capătului de cerere având ca obiect constatarea faptului că debaraua din incinta imobilului pârâtei face parte integrantă din încăperea cu aceeași denumire revendicată prin sentința civilă nr.4441/2005 pronunțată de Judecătoria Iași, ca inadmisibil; a fost obligată pârâta la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată și au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu contravin deciziei date.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Prima instanță a fost investită de către reclamanții și cu soluționarea acțiunii, formulată în contradictoriu cu pârâta, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate că debaraua situată în I,- în suprafață de 2,95. face parte integrantă din încăperea cu aceeași denumire revendicată prin sentința civilă nr. 4441/25.05.2005 pronunțată de Judecătoria Iași în suprafață de 3,60. având amplasament identic; să fie obligată pârâta la plata de daune cominatorii de 500 lei/zi întârziere de la data introducerii acțiunii și până la data aducerii efective a debaralei de 3,60 mp la forma inițială, astfel cum s-a dispus prin sentința civilă nr. 4441/2005 a Judecătoriei Iași.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 111 Cod procedură civilă. Potrivit dispozițiilor legale enunțate, "partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului".
Rezultă din textul legal enunțat că pentru exercitarea acțiunii în constatare, câteva condiții cumulative se cer a fi îndeplinite: partea să nu poată cere realizarea dreptului; partea să justifice un interes; prin acțiune să nu se urmărească constatarea existenței sau inexistenței unei "stări de fapt".
Ori, astfel după cum rezultă din acțiunea cu care a fost investită prima instanță, reclamanții solicită tocmai constatarea unei stări de fapt, respectiv că debaraua în suprafață de 2,95. este parte integrantă din încăperea revendicată în cauza soluționată prin sentința civilă nr. 4441/25.05.2005 a Judecătoriei Iași.
Pentru aceste considerente, tribunalul constată că primul capăt de cerere este inadmisibil, impunându-se respingerea acestuia ca inadmisibil.
În ce privește al doilea capăt de cerere, se reține că prin sentința civilă nr. 4441/25.05.2005 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 7257/2004, a fost obligată pârâta să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie, debaraua (cămara) din interiorul imobilului situat în I,-, în suprafață de 3,60.; a fost obligată pârâta să readucă această debara în starea inițială în care a fost preluată.
Așadar, în condițiile în care obligația de a face a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în mod corect prima instanță a admis acest capăt de cerere, soluția pronunțată fiind în concordanță cu Decizia XX din 12.12.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 295, 296 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de pârâta, va schimba în parte sentința în sensul respingerii ca inadmisibile a cererii în constatare. Totodată, va păstra restul dispozițiilor sentinței atacate ce nu contravin prezentei.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanții și, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Susțin recurenții că deși apelanta nu și-a motivat apelul, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii raportat la dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, dar din dispozitivul deciziei Tribunalului Iași nu rezultă că excepția a fost admisă, ei deducând acest lucru din considerentele deciziei.
Se mai arată că decizia recurată nu cuprinde motivarea respingerii ca inadmisibil a primului capăt de cerere din acțiunea introductivă. Susțin recurenții că tocmai raportat la dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, îndeplinesc toate condițiile cumulative ale textului de lege, arătând pe de altă parte că, au arătat instanței de apel că, în prezent nu mai pot cere realizarea dreptului pentru încăperea în litigiu.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Verificând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată următoarele:
Astfel, referitor la primul motiv de recurs, având în vedere că excepția inadmisibilității are un caracter peremptoriu, instanța o poate invoca din oficiu, chiar dacă apelanta nu și-a motivat apelul. Odată invocată excepția a fost pusă în discuția părților, instanța admițând apelul și schimbând în parte sentința primei instanțe prin respingerea capătului de cerere având ca obiect constatarea că debaraua din incinta imobilului pârâtei face parte integrantă din încăperea cu aceeași denumire revendicată prin sentința civilă nr.4441/2005 pronunțată de Judecătoria Iași ca inadmisibil. Așa fiind nu se poate reține primul motiv de apel potrivit căruia nu rezultă din dispozitivul deciziei apelate că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra excepției.
Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea reține că, instanța de apel și-a argumentat soluția de respingere a primului capăt de cerere ca inadmisibil, din considerentele deciziei rezultând care sunt motivele de fapt și de drept ce i-au format convingerea. De altfel, însăși recurenții arată în susținerea primului lor motiv de recurs, că au dedus admiterea excepției din considerentele deciziei recurate. În aceste condiții nici acest motiv de recurs nu poate fi primit.
Raportat la excepția inadmisibilității primului capăt de cerere, instanța reține că recurenții au solicitat prin acțiunea introductivă ca prim capăt de cerere să se constate că debaraua situată în I, șos. - nr.3 în suprafață de 2,95. face parte integrantă din încăperea cu aceeași denumire revendicată prin sentința civilă nr.4441/25.05.2005 pronunțată de Judecătoria Iași, deci a unui fapt.
Potrivit art.111 Cod procedură civilă, oricine are interes se poate adresa instanțelor judecătorești pentru constatarea existenței ori inexistenței unui drept, iar în cazul în care se cere chiar realizarea dreptului, o astfel de acțiune nu poate fi primită.
Ori în speță, în temeiul art.111 Cod procedură civilă solicitându-se constatarea unei situații de fapt, în mod corect instanța de apel a respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.
În consecință, date fiind considerentele expuse și având în vedere și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul formulat și va menține decizia Tribunalului Iași ca temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de și - împotriva deciziei civile nr.112 din 13.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9.07.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- -
-
17.VII.2008.-
2 ex.-
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Elena Gheorghiu, Adriana Elena
