Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 316/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 316/R-CM
Ședința publică din 08 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâtul SINDICATUL AUTOTURISME () împotriva încheierii de ședință din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns în calitate de vicelider pentru recurentul-pârât Sindicatul Autoturisme, în baza mandatului de reprezentare nr.143/2008 și consilier juridic pentru intimata-reclamantă Automobile, în baza împuternicirii de reprezentare juridică nr.-/2008, emisă de Colegiul consilierilor juridici
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-au depus la dosar mandatul de reprezentare nr.143/2008 pentru vicelider din partea recurentului-pârât Sindicatul Autoturisme și împuternicirea de reprezentare juridică nr.-/2008 emisă de Colegiul consilierilor juridici B din partea intimatei-reclamante Automobile.
Reprezentantul intimatei-reclamante Automobile depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu au alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Reprezentantul recurentului-pârât Sindicatul Autoturisme, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea încheierii de ședință din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată la instanța de fond.
Reprezentantul intimatei-reclamante Automobile, având cuvântul, susține că cererea de sesizare a Curții Constituționale nu prezintă un interes născut și actual. Această cerere s-a făcut în eventualitatea formulării unei alte acțiuni. Solicită respingerea recursului ca neîntemeiat pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar și menținerea încheierii de ședință din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanta Automobile, în contradictoriu cu pârâtul Sindicatul Automobile, a solicitat instanței să dispună încetarea grevei declanșată la data de 24.03.2008, ca fiind nelegală și să constate nelegalitatea grevei de avertisment din data de 14.03.2008.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.54 alin.2 din Legea nr.168/1999, arătând că acestea încalcă dispozițiile art.43 alin.1 din Constituția României, în sensul că eventuala admitere a acțiunii reclamantei ar avea consecințe directe asupra organizatorilor și participanților la grevă, de natura celor prevăzute în art.54 alin.2, indiferent dacă greva a fost începută sau s-a desfășurat legal sau nu, ajungându-se la limitarea dreptului constituțional la grevă.
Mai arată pârâtul că prin aplicarea alin.2 se poate ajunge la situația în care greva este declarată și desfășurată în mod legal, și totuși instanța pronunță o hotărâre de încetare a acesteia pe motiv de exemplu că J plus unu din membrii care au declarat-o renunță la ea, situație în care participanții la grevă ar putea să răspundă disciplinar, chiar dacă ei au participat la grevă numai în perioada aceasta s-a desfășurat în limitele legii. În această situație legiuitorul nu a făcut nici o distincție între greviștii care continuă greva ilegal și cei care au oprit-o ca urmare a intervenirii unei situații de încetare legală a grevei.
În subsidiar pârâtul a solicitat ca, în situația în care instanța va respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, să dispună suspendarea judecării cauzei până la rămânerea irevocabilă a soluției pronunțată prin încheierea de respingere a cererii de sesizare.
Reclamanta a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale, arătând că art.54 alin.2 din Legea nr.168/1999, nu are nici o legătură cu obiectul prezentei acțiuni, prin care nu se solicită și despăgubiri de la pârât.
Prin încheierea din data de 2.04.2008 (filele 774-776), în temeiul art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992, a fost respinsă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a art.54 alin.2 din Legea nr.168/1999, și, pe cale de consecință, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale. A fost respinsă cererea de suspendare a judecării cauzei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat că potrivit art.54 alin.1 din Legea nr.168/1999 " participarea la grevă sau organizarea acesteia cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu ale salariaților și nu poate avea consecințe negative asupra greviștilor sau asupra organizatorilor", iar conform art.54 alin.2 "dispozițiile alin.1 nu se aplică dacă greva este suspendată sau declarată ilegală conform art.56 sau, după caz, art.60".
A mai reținut instanța că, potrivit art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992 republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Alineatul 1 prevede că excepția poate fi ridicată la cererea unei părți sau din oficiu de către instanța de judecată, iar alineatul 3 statuează că nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a curții constituționale.
A apreciat tribunalul că în speță sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de alin.2 și 3 ale art.29 din Legea nr.47/1992, dar nu este îndeplinită una dintre condițiile instituită de art.29 alin.1, respectiv aceea ca textul de lege criticat din punct de vedere al constituționalității sale să aibă legătură directă cu obiectul cauzei deduse judecății.
A apreciat instanța că dispozițiile art.54 alin.2 din Legea nr.168/1999 își găsesc aplicabilitatea într-o eventuală acțiune prin care s-ar pretinde de reclamantă despăgubiri materiale de la pârât, or în prezenta cauză instanța nu a fost sesizată cu o astfel de cerere, obiectul acțiunii fiind încetarea grevei declanșată la 24.03.2008 și constatarea nelegalității grevei de avertisment din 14.03.2008.
Ca atare, tribunalul a concluzionat că excepția de neconstituționalitate a art.54 alin.2 din Legea nr.168/1999, este inadmisibilă.
A mai apreciat instanța că cererea de suspendare a judecării cauzei este neîntemeiată, pârâtul urmărind numai tergiversarea acesteia, însă a amânat cauza pentru o dată ulterioară soluționării cererii de recurs împotriva prezentei încheieri.
În termen legal, pârâtul Sindicatul Autoturisme a declarat recurs împotriva încheierii din data de 2.04.2008, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă și arătând că în mod greșit instanța de fond a apreciat că dispozițiile art.54 alin.2 din Legea nr.168/1999 nu au legătură cu prezenta acțiune.
În dezvoltarea recursului se arată că aceste dispoziții legale se referă la consecințele ce pot decurge din declararea ilegală a grevei, or obiectul prezentei cauze este chiar încetarea grevei ca ilegală.
Ca atare nu se poate susține inexistența unei legături directe între prezenta cauză și textul de lege a cărui neconstituționalitate s-a invocat.
Mai arată recurentul că primul capăt al cererii de chemare în judecată se referă la ilegalitatea grevei, ca urmare a "neîntrunirii numărului legal de salariați, membrii de sindicat care să susțină declararea grevei", ceea ce înseamnă că stabilirea caracterului ilegal al grevei s-a solicitat din perspectiva prezenței la grevă. Așadar chiar reclamanta, prin însăși modalitatea de motivare a acțiunii, a stabilit legătura dintre art.54 alin.2 și cauza de față.
Susține recurentul că motivarea primei instanțe este în sensul că neconstituționalitatea art.54 alin.2 din legea nr.168/1999 ar putea fi pusă în discuție doar în eventualitatea existenței unei acțiuni care să aibă ca obiect solicitarea de către reclamantă a unor despăgubiri materiale de la pârâtă.
Apreciază recurentul că acționarea în instanță de către angajator a participanților la grevă s-ar întemeia pe dispozițiile art.61 alin.2, care prevăd că în cazul în care se dispune încetarea grevei ca ilegală, instanța, la cererea celor interesați, poate obliga persoanele vinovate de declanșarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri.
Întrucât însă art.61 alin.2 din Legea nr.168/1999 a făcut deja obiectul controlului de constituționalitate, Curtea stabilind că textul este constituțional, rezultă că o eventuală invocare a excepției de neconstituționalitate a art.54 alin.2 în cadrul unei acțiuni în despăgubire ar fi lipsită de interes, instanțele având la îndemână, pentru condamnarea greviștilor la despăgubiri, textul art.61 alin.2.
Această situație ar reprezenta o gravă atingere a dreptului la apărare și acces liber la justiție consacrate de art.21 din Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Dimpotrivă, constatarea la acest moment a neconstituționalității art.54 alin.2 din Legea nr.168/1991, ar atrage necesitatea unor diferențieri realizate pe calea unor intervenții legislative între consecințele și riscurile la care sunt expuși salariații membri de sindicat care participă la grevă și cele la care sunt expuși organizatorii grevei, precum și între situația greviștilor care încetează participarea la grevă după declararea grevei ca ilegală și cei care continuă greva și după acest moment.
Prin concluziile scrise formulate, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului, arătând că nu există un interes născut și actual în invocarea acestei excepții, câtă vreme art.54 alin.2 nu constituie și nu poate constitui un temei de admitere a prezentei acțiuni, astfel că, în mod corect prima instanță a reținut că acest text nu are înrâurire asupra soluționării cauzei, invocarea acestei excepții constituind un abuz de drept.
Analizând sentința recurată, în raport de critica formulată, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992, Curtea constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe în vigoare ori a unei dispoziții din acestea, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia.
Rezultă din acest text de lege că una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a sesiza Curtea Constituțională este aceea ca dispoziția legală a cărui neconstituționalitate se invocă să aibă legătură cu soluționarea cauzei. Aceasta înseamnă că respectiva dispoziție legală trebuie să fie aplicabilă în speță și să aibă înrâurire asupra soluției ce se va pronunța în cauză.
Art.54 alin.1 din Legea nr.168/1999 prevede că participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu ale salariaților și nu poate avea consecințe negative asupra greviștilor sau asupra organizatorilor.
Art.54 alin.2, a cărui neconstituționalitate se invocă, prevede că dispozițiile alin.1 nu se aplică dacă greva este suspendată sau declarată ilegală, potrivit art.56 sau, după caz, art.60.
Rezultă din cuprinsul celor două texte de lege că acestea se referă la consecințele ce decurg din grevă, fie că este organizată cu respectarea dispozițiilor legale (alin.1), fie că este ilegală (alin.2).
De altfel, și pârâtul, în susținerile sale constante în fața instanței de fond și a celei de recurs, a susținut incidența acestor dispoziții legale asupra consecințelor grevei.
Rezultă, așadar, că în prezentul litigiu, care are ca obiect declararea ilegală a grevei precum și constatarea ilegală a grevei de protest nu sunt aplicabile dispozițiile art.54 alin.2, instanța nefiind sesizată deocamdată cu aspecte ulterioare declarării ilegale sau legale a grevei (sancționarea greviștilor, plata acestora la despăgubiri bănești etc.).
Eventuala declarare ca neconstituțională a dispoziției legale cuprinse în art.54 alin.2, nu are nici o înrâurire asupra soluționării prezentei cauze, situație în care, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul SINDICATUL AUTOTURISME () împotriva încheierii de ședință din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimat fiind reclamanta AUTOMOBILE
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
/2 ex/14.04.2008
Jud. fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu
