Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 374/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 374
Ședința publică de la 07 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Andronic Adriana Elena
JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Elena
JUDECĂTOR 3: Buliga
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurentul și pe intimații Direcția de Servicii Publice Municipale I, Municipiul - prin Primar, având ca obiect acțiune în constatare împotriva deciziei civile numărul 217 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul și cons. jr. pentru intimata Direcția de Servicii Publice Municipale Lipsește reprezentantul intimatului Municipiul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că:
- dosarul este la al doilea termen de judecată;
- recursul este legal timbrat.
Având în vedere că la termenul anterior nu s-au efectuat acte de procedură ca urmare a protestului magistraților, instanța dă citire raportului asupra recursului din care rezultă că recursul este formulat în termen, legal timbrat, motivele de recurs nu se încadrează în dispozițiile art. 304 punctele 1 - 9 Cod procedură civilă și invocă, din oficiu, nulitatea cererii de recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul părților pe excepția invocată.
Recurentul consideră că recursul este motivat potrivit dispozițiilor legale.
Cons. jr. pentru intimata Direcția de Servicii Publice Municipale I solicită admiterea excepției invocate de instanță.
Cauza rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr. 13558 din 20.11.2007, Judecătoria Iași respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția de Servicii Publice Municipale
Admite acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în I,-, în contradictoriu cu Municpiul I prin Primar și Direcția de Servicii Publice Municipale
Constată că reclamantul este titular al dreptului de concesiune asupra a două locuri de veci în cimitirul Eternitatea din I, unul în parcela 24/1, rândul de la deal de familia și, nr. 1023/1957, reg.. 1930-1967, concesionat cu chitanța nr. 3696/25.09.1957 de și și celălalt în parcela 24/1, rândul de la deal de, concesionat cu chitanța nr. 246 din 24.04.1966 de, în baza calității sale de moștenitor după, unchiul reclamantului, decedat la 12.XI.1973.
Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 11 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcția de Servicii Publice Municipale I, solicitând instanței să dispună anularea certificatelor de moștenitor 336/1989 și 2328/1994 și să constate că locul de înhumare nr. 148 din Cimitirul Eternitate, concesionat de G, îi revine în calitate de moștenitor.
În drept, recalamatul a invocat disp. art. 88 din lg. 36/1995 si art 239-241 Cod Civil.
Pârâta, a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității sale procesuale, motivând că ea nu poate fi responsabilă pentru modul în care au fost eliberate certificatele de moștenitor de către notarii publici.
Prin sentința civilă 10069/2006 a Judecătoriei Iașia fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a I cu privire la capetele de cerere privind anularea certificatelor de moștenitor, și a fost respinsă acțiunea având ca obiect anularea certificatelor de moștenitor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală pasivă, fiind disjunsă cererea având ca obiect acțiunea în constatare.
Pe rolul Judecătoriei Iașis -a format un nou dosar, înregistrat sub nr-. Prin sentința 12610/2006 a Judecătoriei Iași, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a I și a fost respinsă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, prin decizia civilă 139/2007a Tribunalului Iași, apelul fiind respins. Prin decizia civilă 341/2007 a Curții de APEL IAȘIa fost admis recursul declarat împotriva deciziei 139/2007 și sentinței civile nr. 12610/2006 a Judecătoriei Iași, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Cauza a fost din nou înregistrată la Judecătoria Iași la data de 14.08.2007. În fața Instanței, reclamantul a făcut mai multe precizări scrise și orale arătând că înțelege să se judece în contradictoriu cu Municipiul I prin Primar și I, solicitând să se constate că el este titularul a două locuri de veci în cimitirul Eternitatea, în baza calității de moștenitor după, care fost unchiul său.
Pârâta Iai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în raport de cererea reclamantului.
Asupra excepției invocate și asupra fondului cauzei, Instanța reține urmatoarele:
In fapt, reclamantul este nepotul defunctului decedat la data de 12.11.1973 în În timpul vieții, acesta a concesionat două locuri de veci în cimitirul Eternitatea, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar: cu chitanța 3696/25.11.1957, împreună cu soția sa au concesionat un loc în parcela 26/1, rândul de la deal de familia si, nr. 1023/1957, reg. rez. 1930 - 1967, iar cu chitanța nr. 246/12.04.1966 a concesionat un loc în parcela 24/1 rândul de la deal de (fila 5 dosar).
În privința cererii de anulare a certificatelor de moștenitor, care au fost emise după defunctul în anul 1989, sub nr.336 și în anul 1994 sub nr. 2328, Instanta s-a pronunțat prin sentința civilă nr. 10069/2007, aceasta fiind irevocabilă.
Asupra cererii de constatare a calității sale de concesionar, Instanța reține că aceasta a fost corect formulată în contradictoriu cu Municipiul I prin primar și I, aceasta din urmă având calitate procesuală pasivă. Aceasta deoarece este o direcție organizată în cadrul Consiliului Local, care are în administrare cimitirele ieșene, fiind cel care ar putea contestă dreptul reclamantului de concesiune asupra locurilor de veci, invocând că acesta nu are calitate de concesionar. Urmează deci, ca excepția lipsei calității procesuale pasive a să fie respinsă.
A mai reținut Instanța din înscrisurile depuse la dosar, ca in 1977, soția supraviețuitoare a lui a cedat în favoarea lui și, locul de veci concesionat cu chitanța 246/ 1966, cu chitanța nr. 11576/25.03.1977 fiind cedat din nou acest loc de veci. Aceste cedări succesive ale dreptului de concesiune nu puteau afecta dreptul reclamantului cu privire la locurile de veci, cunoscându-se faptul că, potrivit Regulamentului cimitirelor, locurile de veci rămân în indiviziune celor care le primesc prin moștenire.
Reținând și faptul că reclamantul este nepotul de soră al defunctului, după cum relevă certificatele de moștenitor aflate la filele 7 și 8 din dosarul inițial, văzând și faptul că cele două locuri de veci au rămas în masa succesorală după defunctul, ținând seama și de disp. speciale cu privire la indiviziunea perpetuă și forțată instituită prin Regulamentul cimitirelor cu privire la locurile de veci, Instanța admite acțiunea și constată că reclamantul este titularul dreptului de concesiune asupra a două locuri de veci în cimitirul Eternitatea din I, unul în parcela 24/1, rândul de la deal de familia si, concesionat cu chitanța 3696/25.09.1957 de și și celălalt in parcela 24/1, rândul de la deal de, concesionat cu chitanța 246/12.04.1966 de, calitate pe care o are (de concesionar) în baza calității sale de moștenitor după, unchiul său, decedat la 12.11.1973.
Vazând și disp. art. 274 Cod procedură civilă instanța obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 11 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru. Deși ulterior pronunțării, reclamantul a depus la dosar înscrisuri pentru a proba cheltuieli de judecată suplimentare, acestea nu au putut fi avute în vedere de instanța, neexistând la dosar la momentul pronunțării.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul și pârâții Direcția de Servicii Publice Municipale I și Municipiul I, prin primar.
Prin decizia civilă nr. 217 din 4 martie 2009 Tribunalul Iași admite apelurile formulate de și Direcția Servicii Publice Municipale I împotriva sentinței civile nr. 13588/20.11.2007 Judecătoriei Iași, sentință pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Admite excepția lipsei capacității procesuale pasive a Direcției de Servicii Publice Municipale
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta I ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Obligă pârâtul Municipiul I să plătească reclamantului suma de 311 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge apelul declarat de pârâtul Municipiul I reprezentat prin Primar.
restul dispozițiilor sentinței apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul reține următoarele:
Tribunalul, verificând, în limitele cererilor de apel, potrivit art. 295 Cod procedură civilă, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, constată că sunt fondate apelurile declarate reclamantul și pârâta I și este nefondat apelul Municipiului I, prin Primar, pentru considerentele ce urmează.
Prin cererea introductivă, astfel cum a fost completată, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul I, prin Primar și I, a se constata calitatea lui de titular al dreptului de concesiune asupra două locuri de veci din Cimitirul "Eternitatea" I, ca moștenitor al defunctului, unchiul său.
Cauza a parcurs un prim ciclu procesual complet și, prin decizia civilă nr. 341/2007 a Curții de APEL IAȘI, s-a admis recursul declarat de către reclamant, s-au casat decizia civilă nr. 139/2007 a Tribunalului Iași și sentința civilă nr. 12610/2006 a Judecătoriei Iași, trimițându-se cauza spre rejudecare la Judecătoria Iași.
În considerentele deciziei se reține că Direcția de Servicii Publice Municipale I face parte din structura funcțională cu activitate permanentă denumită "Primărie", conform art. 77 din Legea nr. 215/2001 ce nu poate sta în judecată conform art. 41 Cod procedură civilă.
Se reține, de asemenea, că părți în proces pot fi titularul dreptului de proprietate - Municipiul - chemat în judecată și care nu contestă dreptul reclamantului, dar a dispus în favoarea altor persoane, precum și persoanele cărora le-a fost concesionat locul de înhumare în litigiu.
În raport de aceste dispoziții, obligatorii pentru judecătorul fondului, conform art. 315 alin.1 Cod procedură civilă, Direcția de Servicii Publice Municipale I nu are capacitate procesuală, conform art. 41 Cod procedură civilă, iar Municipiul I are calitate procesuală pasivă, astfel încât criticele formulate de prima autoritate sunt fondate, iar cele ale apelantului Municipiul I, neîntemeiate.
Cât privește cheltuielile de judecată, reclamantul a le-a pretins în cursul judecății și dovedește, cu chitanțele de plată existente la dosar, atât plata taxelor de timbru și timbru judiciar aferente cererii, cât și plata onorariului de avocat în cuantum de 300 lei (chitanțele 153/2006, 158/2006 și 198/2007) pe parcursul judecării litigiului de față.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea căzută în pretenții este datoare, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, astfel încât cererea reclamantului se cuvenea admisă potrivit dovezilor făcute în acest sens.
Cererea din 20.11.2007, aflată la filele 18,19 dosar, vizează plata cheltuielilor de judecată, nu plata unor despăgubiri civile, în sensul arătat de parte în motivele de apel.
Pentru considerentele expuse și în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, vor fi admise apelurile reclamantului și al pârâtei I, va fi schimbată în parte sentința civilă nr. 13588/2007 a Judecătoriei Iași, potrivit dispozitivului și va fi respins apelul pârâtului Municipiului I, prin Primar.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pentru următoarele motive:
-critică decizia instanței de apel care nu a avut în vedere timpul irosit de recurent pe parcursul judecării cauzelor și care a creat o pagubă acestuia, constând în cheltuieli de judecată, daune morale, dobânzi, penalități, comisioane, contravaloarea onorariului de avocat, taxele judiciare de timbru.
La termenul din 7 octombrie 2009 s-a invocat nulitatea recursului de către instanță, excepție ce va fi avută în vedere la soluționarea recursului având în vedere dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă.
În considerarea acestei excepții recursul este nul.
Potrivit art. 306 Cod procedură civilă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Potrivit art. 306 al. 3 Cod procedură civilă indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă per a contrario dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 Cod procedură civilă. Sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.
În speță, recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate din art. 304 Cod procedură civilă pe care își întemeiază recursul dar nu a formulat nici critici care să poată fi încadrate din oficiu în unul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Astfel, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc critici propriu -zise la adresa deciziei din apel care face obiectul recursului ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată în apel și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia.
Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurent constă practic în redarea nemulțumirilor sale legate de judecarea procesului pe o durată prea mare, ceea ce în opinia sa i-ar fi adus prejudicii materiale și morale fără însă a arăta în concret în ce constă greșeala instanței de apel a cărei hotărâre a atacat-
Susținerile din cererea de recurs nu sunt structurate din punct de vedere juridic în așa fel încât să se poată reține măcar din oficiu, vreo critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, în limita cererii se poate exercita controlul juridic în recurs,
Având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art. 304 Cod procedură civilă, iar motivele formulate de recurent nu se înscriu acestui cadru legal, Curtea a constatat nulitatea recursului în temeiul art. 306 al. 3 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 217 din 4.03.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
23.10.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Andronic Adriana ElenaJudecători:Andronic Adriana Elena, Gheorghiu Elena, Buliga
