Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 4/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - acțiune în constatare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 4
Ședința publică din 8 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta domiciliată în, județul S, împotriva deciziei civile nr. 327 din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns pârâta asistată de avocat, pârâta intimată asistată de avocat, intimatul, lipsă fiind intimatul Statul Român - prin orașul și reclamantul intimat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurenta, susține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, fiind dată printr-o greșită interpretare a dispozițiilor art. 67310și art. 67311Cod procedură civilă. Precizează că reclamanții și au solicitat constant, în toate fazele procesuale, să le fie atribuite în lot construcțiile, cerere cu care au fost de acord. Ulterior, reclamanții au revenit și au precizat că nu mai doresc să le fie atribuite în lot construcțiile și au solicitat vânzarea acestora prin licitație publică. Această cerere a fost admisă de Judecătoria Gura Humorului și s-a dispus vânzarea la licitație a construcțiilor, dar nu și terenul aferent acestora. Consideră că motivul principal îl constituie inseparabilitatea construcțiilor de teren și arată că recurenta nu a fost întrebată, la toate celelalte instanțe, dacă dorește construcțiile.
Întrebată fiind, recurenta precizează că acum ar putea dori construcțiile.
Avocat pentru recurentă, solicită admiterea recursului, desființarea deciziei instanței de apel și a încheierii pronunțată de Judecătoria Gura Humorului, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimații și, precizează că au fost îndeplinite condițiile legale și motivele nu se încadrează în dispozițiile prevăzute de art. 67311Cod procedură civilă. Arată că pe parcursul celor două faze procesuale au fost îndeplinite toate solicitările formulate de recurentă. Conform rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, rezultă că imobilul este compus din 2 camere, un singur hol, are o singură instalație electrică și împărțirea acestuia în două presupune o anumită investiție, pentru a putea fi valorificat. Având în vedere acest aspect, au cerut să nu le mai fie atribuite în lot construcțiile, acestea nefiind comod partajabile în natură. Solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Gura Humorului, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Statul Român - prin Primăria comunei Vama, și pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că defunctul Orest a dobândit parte prin cumpărare, parte prin împroprietărire la Reforma agrară din 1945, dreptul de proprietate pentru suprafața de 6561 mp teren, identic cu nr. 680 CC de 585 ari, 3540/10 arabil de 1602 mp, nr. 3540/11 arabil de 2187 mp și nr. 3540/12 arabil de 2187 mp, din CF 1072 a comunei cadastrale Vama; că a dobândit prin edificare de proprietate asupra unei case de locuit cu anexe, amplasate pe 1072 a com. cad. Vama; că a dobândit prin cumpărare de la pârâții și dreptul de proprietate pentru parcela funciară nr. 680 CC de 585 mp, 3540/10 arabil de 1602 mp, 3540/12 arabil de 2187 mp, precum și a casei de locuit cu anexe amplasate pe nr. 680 de 585 mp, toate din CF 1072 a com. cad. Vama, cu intabularea dreptului de proprietate.
Prin sentința civilă nr. 222 din 17 martie 2005 a Judecătoriei Gura Humoruluis -a dispus partajarea bunurilor succesorale prin formare de loturi în natură, imobilele casă și anexe gospodărești situate pe parcela 680 curți de 585 mp fiind atribuite lui și.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, motivat de evaluarea greșită a bunurilor, în sensul că terenul a fost evaluat doar la o singură categorie de folosință, iar construcțiile subevaluate. A mai criticat atribuirea loturilor, care îl avantajează nejustificat pe reclamant și a solicitat să-i fie atribuite ei anexele gospodărești (fântâna și grajdul), cu o porțiune de teren aferentă (conform variantei I ori a III a din raportul de expertiză).
Tribunalul Suceava prin decizia civilă nr. 2366 din 19 februarie 2006 a admis recursul formulat de pârâta împotriva sentinței sus-amintite, și, casând-o, a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe pentru o nouă evaluare a bunurilor datorată atât lipsei unor indicii tehnice din raporturile anterioare, cât și a modificării prețurilor în raport de data primei evaluări.
Prin încheierea de ședință din data de 18 iunie 2008, Judecătoria Gura Humoruluia dispus ca vânzarea imobilelor casă și anexe gospodărești ce face obiectul litigiului să se realizeze prin executor judecătoresc având în vedere faptul că părțile nu sunt de acord cu vânzarea prin buna învoială a imobilelor menționate.
Împotriva acestei încheieri pârâta a formulat apel, în dezvoltarea motivelor arătând că numiții, și au cerut în mod constant ca toate imobilele construcții să le fie atribuite lor, astfel că instanța de trimitere nu putea să aprecieze cu privire la vânzarea la licitație fără a încălca dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă.
Prin decizia nr. 327 din 14 octombrie 2008 a Tribunalul Suceavaa fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta, în motivare reținându-se că în cauză nu au fost încălcate dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă deoarece, acest text de lege, dă putere hotărârii pronunțate de către instanța de recurs numai cu privire la problemele de drept dezlegate, iar nu și la cele de fapt, asupra cărora instanța de trimitere are dreptul să aprecieze.
S-a mai arătat că indicațiile instanței de recurs vizează o nouă reevaluare a bunurilor partajabile și identificarea cadastrală corectă a parcelelor din masă, iar ca urmare a faptului că nici una din părți nu a cerut atribuirea bunurilor s-a hotărât în mod legal și temeinic vânzarea la licitație a imobilelor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 315 pct. 1,3 și 4 și ale art. 269 Cod procedură civilă și au fost greșit interpretate dispozițiile art. 6734pct. 2, 6735pct. 2, art. 67310pct. 1 și art. 67311pct. 1 Cod procedură civilă, prin aceea că era posibilă partajarea bunurilor în natură și atribuirea loturilor fără vânzarea bunurilor la licitație.
A mai arătat că reclamanții urmăresc diminuarea valorii construcțiilor pentru a fi cumpărate printr-un intermediar, iar soluția pronunțată în rejudecare nu poate crea părții care a uzat de calea de atac o situație mai grea decât cea din hotărârea atacată, ca urmare a nerespectării indicațiilor instanței de recurs.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor invocate instanța constată că recursul este nefondat.
Art. 315 Cod procedură civilă prevede că în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Așa cum rezultă din textul redat mai sus, doar dezlegările asupra chestiunilor de drept sunt obligatorii pentru instanțele de trimitere, nu și aspectele care țin de situația de fapt, așa cum reprezintă în speță refuzul părților de a li se atribui bunurile în litigiu. instanței de recurs au vizat o nouă evaluare a bunurilor partajabile în vederea efectuării unei împărțeli echitabile, însă, avându-se în vedere opțiunea copartajanților și principiul disponibilității părților, instanța de trimitere a dispus în mod corect, în temeiul art. 67311al. 3 Cod procedură civilă, vânzarea bunurilor prin executor judecătoresc.
În ceea ce privește susținerea recurentei că în propria cale de atac i s-a creat o situație mai grea, contrar dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, instanța constată că nu este fondată, cât timp recurenta nu a cerut atribuirea bunurilor în natură și urma să-și primească partea în echivalent bănesc indiferent de modalitatea aleasă pentru împărțeală.
Supozițiile recurentei vizând intenția reclamanților de a cumpăra prin intermediar bunurile în litigiu, la un preț avantajos, reprezintă aspecte care depășesc prezentul cadru procesual, instanța fiind investită cu verificarea legalității încheierii atacate.
Având în vedere cele arătate mai sus, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta domiciliată în, județul S, împotriva deciziei civile nr. 327 din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond:
-/
Tehnored.
2ex/16.01.2009
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
