Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 5/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - servitute -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 5
Ședința publică din 8 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul a domiciliat în comuna de nr. 642, județul S, împotriva deciziei civile nr. 290 din 9 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns pârâtul a, asistat de avocat, și reclamantul intimat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar a fost depusă chitanța nr. - din 5 ianuarie 2009 în sumă de 10,00 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, prin care se face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului.
Avocat, pentru recurentul a, arată că în anul 2007 Primăria comunei ul de, analizând situația creată de închiderea căii de acces, i-a făcut o ofertă recurentului, fiind de acord să-i dea o suprafață de teren în altă zonă, egală cu suprafața ocupată de calea de acces. În acest sens, solicită trimiterea unei adrese la primărie pentru a ne comunica dacă această ofertă mai este valabilă.
Față de motivele de recurs invocate de recurent, apreciind că nu este util soluționării cauzei un răspuns din partea autorității locale, instanța respinge cererea formulată de avocatul recurentului.
Întrebate fiind, ambele părți confirmă că planul de situație întocmit de experta este greșit, pe partea sudică a terenului recurentului având teren doar numitul, iar pe partea opusă, pe terenurile aparținând fratelui și nepotului reclamantului sunt edificate construcții, care nu sunt indicate în planul de situație.
Instanța constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocatul recurentului arată că suprafața de teren în litigiu, trecută pe titlul de proprietate, a moștenit-o de la părinții săi și o deține de mai mulți ani, cu mult timp înainte de colectivizare. Susține că terenul a fost reconstituit pe vechiul amplasament și l-a avut înscris în registrul agricol înainte de anul 1962. Precizează că terenul nu a fost drum public și, înainte de a fi împărțită suprafața pe care au moștenit-o de la autorul comun, după apariția legii fondului funciar, moștenitorii familiei, inclusiv reclamantul intimat, aveau acces la calea publică pe terenul lor. Cu ocazia ieșirii din indiviziune, aceștia nu și-au creat cale de acces la parcelele nou formate din terenul moștenit. De asemenea, precizează că experta, când a fost la fața locului, a constatat că această cale de acces în litigiu și-a creat-o recurentul, din terenul lui. Solicită admiterea recursului, desființarea deciziei tribunalului, respingerea acțiunii ca nefondată și, în subsidiar, casarea cu trimitere la Judecătoria Rădăuți, pentru rejudecare.
Reclamantul intimat precizează că el are o suprafață de 20 ari, ulița este veche de 100 de ani și este folosită de toți vecinii. Susține că nu are altă ieșire la drumul public, fiind construite case pe terenurile aparținând fraților și nepoților săi de frate. Terenul este loc înfundat și nu are pe unde circula pentru a putea lucra pământul.
Reclamantul solicită respingerea recursului.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă adresată Judecătoriei Rădăuți, reclamantul a chemat în judecată pârâtul solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună crearea unei servituți de trecere la terenul pe care îl deține pe raza comunei de, la locul numit "", cu motivarea că accesul solicitat reprezintă un drum vechi de peste 100 de ani, pe care pârâtul i-a interzis în prezent accesul, împiedicându-l să-și folosească terenul proprietatea sa.
Prin sentința civilă nr. 3380 din 30 noiembrie 2006, Judecătoria Rădăuția admis acțiunea formulată de reclamant, obligându-l pe pârât să permită accesul reclamantului la terenul său în suprafață de 2000 mp "", pe terenul proprietatea pârâtului înscris în titlul de proprietate nr. 2517/2004 "cale de acces ".
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că terenul proprietatea reclamantului are caracter de loc înfundat, iar terenul pârâtului are destinația de cale de acces, acesta din urmă susținând că reclamantul poate trece pe terenul rudelor sale, fiind de acord ca reclamantul să folosească doar parțial drumul de acces.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, care a criticat-o ca nelegală și netemeinică, reiterând susținerea din fața primei instanțe privind calitatea de bun propriu a terenului și nu cale publică de acces, arătând că rudele reclamantului ar putea ceda parte din terenul lor pentru crearea drumului necesar reclamantului.
Prin decizia nr. 74 din 8 martie 2007, Tribunalul Suceavaa admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că în cauză este necesară completarea probatoriului, respectiv efectuarea unei expertize topometrice care să completeze constatările instanței de la cercetarea locală efectuată, cu informațiile necesare pentru soluționarea cererii de stabilire a servituții de trecere constând în limitele căii de acces (dimensiuni), precum și a perioadelor de folosire, în funcție de necesități.
Prin sentința civilă nr. 1918 din 22 mai 2007, în rejudecare, Judecătoria Rădăuția respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul nu a făcut dovada calității de loc înfundat a terenului proprietatea sa și nici că terenul pe care s-a solicitat crearea căii de acces ar constitui calea cea mai scurtă, respectiv singura cale de acces la un drum public.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul care a criticat sentința în sensul că este necesară efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească dacă sunt îndeplinite condițiile pentru crearea căii de acces.
Prin decizia nr. 290 din 9 septembrie 2008, Tribunalul Suceavaa admis apelul, a schimbat în totalitate sentința în sensul admiterii acțiunii și a stabilit o servitute de trecere în favoarea fondului dominant reprezentat de terenul reclamantului, în sarcina fondului aservit proprietatea pârâtului, identificată în planul de situație - Anexa 2 la raportul de expertiză întocmit în cauză.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că terenul proprietatea reclamantului are calitatea de loc înfundat în sensul dispozițiilor art. 616 Cod civil, singura cale de acces la drumul sătesc fiind pe terenul pârâtului, suprafața de 685 mp urmând a fi afectată de servitutea încuviințată a fi constituită. Deși a fost calculată valoarea despăgubirilor la care ar fi îndreptățit pârâtul, instanța nu a stabilit în sarcina reclamantului o obligație de plată, întrucât nu a fost formulată o cerere reconvențională în acest sens de către pârât.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul care a criticat-o ca nelegală și netemeinică, reiterând susținerile privind calitatea de proprietate privată a terenului ce-i aparține, teren pe care autorii săi l-au cumpărat cu mult timp înainte de cooperativizare, avându-l înscris și în registrul agricol. Pârâtul a susținut că reclamantul a avut posibilitatea de a ieși la calea publică pe terenul ce aparține membrilor familiei sale, cu ocazia ieșirii din indiviziune nefiind constituită și calea de acces, astfel că terenul reclamantului a rămas fără ieșire la calea publică. Pârâtul a susținut că există posibilitatea creării unui drum de trecere pe terenul celorlalți coindivizari, astfel că suprafața de 1300 mp teren arabil ce îi aparține să nu fie afectată de neînțelegerile ce au apărut între reclamant și rudele acestuia. Pe acest teren pârâtul își transportă fânul recoltat de pe suprafețele ce îi aparțin, astfel că destinația de cale de acces nu are caracter permanent.
Analizând recursul, ale cărui motive se încadrează la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța îl constată a fi întemeiat din următoarele considerente:
Deși reclamantul a susținut că terenul pârâtului are destinația de cale de acces folosită de mai multe persoane care au teren în zonă, pârâtul s-a apărat arătând că folosește terenul în litigiu ca teren arabil sau fânaț, precum și că reclamantul și-a creat prin faptă proprie situația actuală de loc înfundat.
După ce au reținut situația actuală de loc înfundat al terenului aparținând reclamantului, instanțele aveau obligația de a verifica celelalte apărări formulate de către pârât privind culpa proprie a reclamantului în crearea acestei situații. Din planurile de situație depuse la dosar, instanța constată că în imediata vecinătate a terenului aparținând pârâtului se găsesc mai multe parcele de teren despre care reclamantul a recunoscut că aparțin rudelor sale ( și sunt frați, iar este nepot de frate). Această situație pare a confirma susținerile pârâtului recurent privind proveniența terenului recurentului dintr-o proprietate mai mare, ce a făcut obiectul unui partaj succesoral. În măsura în care s-ar confirma că aceasta este proveniența terenului, instanța ar trebui să verifice momentul și modul în care a avut loc ieșirea din indiviziune pentru a putea aprecia dacă se poate reține că situația actuală, de loc înfundat se datorează faptei reclamantului. În doctrină și jurisprudență, s-a considerat în mod constant că ori de câte ori existența locului înfundat se datorează faptei reclamantului, care nu și-a stabilit cu ocazia partajului cale de acces pentru terenul primit în lot, nu este îndreptățit să pretindă de la vecin o trecere peste terenul acestuia.
Deosebit de acest aspect, ambele părți au susținut că pe cealaltă latură a căii de acces are teren doar, nu și reclamantul, așa cum apare în planul de situație întocmit de expertul ce a efectuat expertiza topometrică în cauză (fila 59 dosar - al Tribunalului Suceava ).
Față de inexactitățile din lucrarea de specialitate, care au fost confirmate de ambele părți, precum și insuficienta cercetare a apărărilor formulate de pârât, privind culpa reclamantului în crearea situației actuale, instanța apreciază că nu s-a realizat o completă analiză a fondului cauzei, respectiv nu s-a stabilit în ce condiții s-a ajuns ca terenul reclamantului să aibă calitatea de loc înfundat, respectiv dacă trecerea pe terenul pârâtului întrunește condițiile de preferabilitate prevăzute de art. 617, 618 Cod civil.
În consecință, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la art. 616-618 Cod civil, instanța va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.
Cu ocazia rejudecării instanța va administra probele necesare și utile în vederea clarificării inexactităților strecurate în raportul de expertiză întocmit în cauză cu privire la vecinii terenului aparținând pârâtului, teren pe care se solicită crearea căii de acces, respectiv existența culpei reclamantului în crearea situației de loc înfundat a terenului aparținând reclamantului. Se va verifica dacă terenul proprietatea reclamantului a fost dobândit de acesta prin moștenire, respectiv dacă de la data efectuării partajării au existat modificări ale configurației terenurilor sau a destinației parcelelor primite de comoștenitori.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul a domiciliat în comuna de nr. 642, județul S, împotriva deciziei civile nr. 290 din 9 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Casează în totalitate decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond.
Jud. apel /
Tehnored.
2ex/05.02.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina. Servitute trecere.
II. Soluția în apel. Admite apelul. Schimbă în totalitate sentința civilă nr. 1918/22.05.2007 a Judecătoriei Rădăuți.
III. Soluția în recurs. Admite recursul. Casează în totalitate decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA RĂDĂUȚI III.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 1918/22.05.2007 Decizia nr. 5/08.01.2009
Judecători: Dosar nr-
Complet: - -
- -
- -
II. TRIBUNALUL SUCEAVA
Decizia nr. 290/09.09.2008
Judecători:
Deosebit de acest aspect, ambele părți au susținut că pe cealaltă latură a căii de acces are teren doar, nu și reclamantul, așa cum apare în planul de situație întocmit de expertul ce a efectuat expertiza topometrică în cauză (fila 59 dosar - al Tribunalului Suceava ).
După ce au reținut situația actuală de loc înfundat al terenului aparținând reclamantului, instanțele aveau obligația de a verifica celelalte apărări formulate de către pârât privind culpa proprie a reclamantului în crearea acestei situații. Din planurile de situație depuse la dosar, instanța constată că în imediata vecinătate a terenului aparținând pârâtului se găsesc mai multe parcele de teren despre care reclamantul a recunoscut că aparțin rudelor sale ( și sunt frați, iar este nepot de frate). Această situație pare a confirma susținerile pârâtului recurent privind proveniența terenului recurentului dintr-o proprietate mai mare, ce a făcut obiectul unui partaj succesoral. În măsura în care s-ar confirma că aceasta este proveniența terenului, instanța ar trebui să verifice momentul și modul în care a avut loc ieșirea din indiviziune pentru a putea aprecia dacă se poate reține că situația actuală, de loc înfundat se datorează faptei reclamantului. În doctrină și jurisprudență, s-a considerat în mod constant că ori de câte ori existența locului înfundat se datorează faptei reclamantului, care nu și-a stabilit cu ocazia partajului cale de acces pentru terenul primit în lot, nu este îndreptățit să pretindă de la vecin o trecere peste terenul acestuia.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr- din 9 februarie 2009
Către
Tribunalul Suceava,
Vă trimitem alăturat dosarul acestei instanțe cu nr- privind pârâtul recurent a, reclamantul intimat, pentru rejudecare, ca urmare a admiterii recursului formulat de pârât.
Dosarul conține un număr de 20 file.
Președinte, Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr- din 9 februarie 2009
Către
Tribunalul Suceava,
Vă trimitem alăturat dosarul acestei instanțe cu nr- privind pârâtul recurent a, reclamantul intimat, pentru rejudecare, ca urmare a admiterii recursului formulat de pârât.
Dosarul conține un număr de 20 file.
Președinte, Grefier,
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
