Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 430/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 430/R/2008

Ședința publică din data de 20 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Traian Dârjan

JUDECĂTOR 2: Viorica Crișan Marta Carmen

- -

Grefier:

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de reclamanta ORTODOXĂ ROMÂNĂ A ȘI împotrivadeciziei civile nr.2155/R din 25 octombrie 2007,pronunțată de Curtea de Apel Cluj îndosarul nr-, privind și pe pârâții STATUL ROMÂN prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C - N, și .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei contestatoare Ortodoxă a și Clujului, avocat din cadrul Baroului C cu împuternicire avocațială la dosar și consilier juridic, pârâtul intimat asistat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar având calitatea de reprezentantă și a pârâtei, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este îndeplinită.

Contestația în anulare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâții intimați și au formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 11 februarie 2008, întîmpinare ( filele 34- 37 din dosar).

De asemenea pârâtul intimat Consiliul Local al Municipiului C - Naf ormulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 14 februarie 2008, întîmpinare prin care solicită respingerea contestației în anulare.

Instanța, comunică cu reprezentantele contestatoarei câte un exemplar din întîmpinările formulate de pârâții intimați.

De asemenea se comunică cu reprezentanta intimaților un exemplar din întîmpinarea formulată de pârâtul intimat Consiliul Local al mun. C-

Reprezentanta pârâților intimați, precizează că prenumele corect al intimatei este și nu solicitând a se lua în considerare acest aspect.

Nefiind formulate cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației.

Reprezentanta contestatoarei, avocat, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată, anularea hotărîrii atacate, reluarea judecății și pe cale de consecință respingerea recursurilor formulate de pârâtul recurent Consiliul Local al Municipiului C- N și pârâții recurenți și ca fiind nefondate și menținerea ca temeinică și legală a deciziei civile nr. 238/A/ 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, precum și a sentinței civile nr. 9046/2006 pronunțată de Judecătoria Cluj - N și respingerea recursului formulat de pârâții recurenți și ca fiind neavenit, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta contestatoarei, consilier juridic pune aceleași concluzii de admitere a contestației așa cum au fost susținute de avocat.

Reprezentanta pârâților intimați și solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, susținând motivele depuse în scris prin îmtîmpinare, cu cheltuieli de judecată.

Cu privire la excepția inadmisibilității contestației, reprezentanta contestatoarei solicită respingerea acestei excepții, apreciind contestația în anulare ca fiind perfect admisibilă.

CURTEA:

Prin contestația în anulare înregistrată sub nr- la 11 decembrie 2007, contestatoarea ORTODOXĂ ROMÂNĂ A, ȘI a solicitat anularea deciziei civile nr.2155/R din 18.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dos.nr-, reluarea judecății și pe cale de consecință, respingerea recursurilor formulate de pârâții Consiliul local al municipiului C-N și împreună cu, menținând ca temeinică și legală decizia civilă nr.9046/2006 a Judecătoriei Cluj -N, respectiv respingerea recursului formulat de pârâții și ca fiind neavenit, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestației în anulare, contestatoarea a susținut că dezlegarea dată de instanța de recurs este în mod indubitabil rezultatul unor greșeli materiale.

Sub aspectul primei greșeli materiale, doar din eroare instanța de recurs atunci când a stabilit că nefiind încălcate prevederile art.948 și 813 civ. la încheierea contractului de donație, imobilul în litigiu nu a trecut în proprietatea statului român în mod abuziv, pentru a putea ignora prevederile art.34 din Decretul nr.31/1954.

Numai dintr-o eroare materială instanța de recurs nu a remarcat faptul că actul juridic constând în încheierea contractului de donație este nul, nefiind făcut în vederea realizării scopului stabilit prin Statutul Bisericii Ortodoxe Române.

Doar din eroare instanța de recurs a înlăturat caracterul abuziv al actului de preluare la stat a imobilului în cauză cu titlu de donație, cu ignorarea prezumției legale instituite prin OUG nr.94/2000.

Înlăturarea erorii materiale prin corecta luare în considerare a caracterului abuziv, determină deplina aplicabilitate în speță a prevederilor art.1 din OUG nr.94/2000.

Instanța de recurs a perpetuat practic aceeași greșeală materială atunci când a constatat lipsa lor de interes în promovarea acțiunii sub aspectul constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, fără să pună în discuția părților excepția lipsei de interes.

Dar instanța de recurs a ignorat faptul că aceeași excepție a lipsei de interes invocată de Consiliul local al municipiului C-N, mai fost respinsă și de către instanța de apel.

Reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat sub imperiul prevederilor Legii nr.112/1995 și întrucât a formulat în termen la Comisia specială de retrocedare, o cerere în temeiul Legii nr.501/2002, justifică un interes legitim, născut și actual.

Înlăturând prima eroare materială privitoare la înlăturarea în baza greșelii materiale a caracterului abuziv al actului de preluare la stat a imobilului în cauză cu titlu de donație, cu ignorarea prezumției legale instituite prin OUG nr.94/2000, urmează a fi înlăturată subsecvent și această cea de-a doua eroare materială fundamentată practic tot pe prima eroare materială.

Nulitatea absolută este determinată de frauda la lege, care constă în încălcarea Legii nr.112/1995.

Apartamentul în litigiu nu face obiectul Legii nr.112/1995, deoarece nu a fost preluat de la un fost proprietar persoană fizică, situație în care în mod logic și legic contractul de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate absolută. Sunt lovite de nulitate absolută și toate actele sau faptele juridice subsecvente acestuia, ceea ce are ca și consecință logică restabilirea situației de CF anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Nulitatea absolută își produce efectele "ex tunc". În speță sunt aplicabile prevederile art.1 din OUG nr.94/2000.

Cea de-a treia greșeală materială, este mai mult decât evidentă, deoarece instanța de recurs a admis recursul total neavenit formulat de recurenții, ignorând lipsa totală de interes a acestora în promovarea recursului, atât timp cât instanțele de fond au pronunțat soluții favorabile acestora.

Atunci când este totuși posibil să fie înlăturată greșeala, rolul educativ al îndreptării erorii își produce efectele atât asupra celui care o constată, cât și asupra celui care o îndreptă.

Intimații și prin întâmpinare depusă la dosr 34-37, au solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă și obligarea contestatorilor la cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, intimații au susținut în esență că greșelile de judecată pe care contestatoarea le impută instanței de recurs tinzând la rejudecarea litigiului, nu pot fi valorificate pe calea contestației în anulare, de esența căreia este remedierea unor neregularități procedurale săvârșite de instanță și nu reluarea judecății fondului, deoarece ar însemna un recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.

Intimatul Consiliul local al municipiului C-N prin întâmpinare depusă la dosar 40-42, a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată și în consecință menținerea deciziei atacate.

Examinând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate de intimați, curtea reține următoarele:

Prin decizia civilă nr.2155/R din 18 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dos.nr-, s-a admis recursul declarat de pârâtul Consiliul local al municipiului C-N și cel declarat de pârâții, - și împotriva deciziei civile nr.238 din 25 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dos.nr-, care a fost modificată în sensul că s-a respins apelul declarat de reclamanta Ortodoxă Română a, și Clujului și s-au admis apelurile declarate de pârâții Consiliul local al municipiului C-N, - și împotriva sentinței civile nr.9046/29.11.2006 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dos.nr- care a fost schimbată în sensul că s-a respins acțiunea intentată de reclamanta Ortodoxă Română a, și Clujului împotriva pârâților, Statul Român prin Consiliul local al municipiului C-N, - și.

A fost obligată reclamanta să le plătească pârâților și cheltuieli de judecată în sumă de 1648,1 lei în toate instanțele.

Reclamanta și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art.318 pr.civ. conform cărora hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Contestația în anulare specială, întemeiată pe primul motiv prevăzut de art.318 pr.civ. greșeli materiale, vizează în realitate doar greșeli de fapt, involuntare, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, iar nu greșeli de judecată, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unor incidente procedurale.

Din conținutul contestației în anulare, rezultă că reclamanta - contestatoare susține că instanța de recurs ar fi săvârșit trei așa-zise "erori materiale": 1) a ignorat prevederile art.2 alin. (1) lit.c) din Legea nr.10/2001 și astfel a înlăturat caracterul abuziv al actului de preluare la stat a imobilului în cauză cu titlu de donație, cu ignorarea prezumției legale instituite prin OUG nr.94/2000; 2) a fost admisă excepția lipsei interesului reclamantei în promovarea acțiunii, fără punerea ei în discuția părților și fără să observe că această excepție a fost respinsă de instanța de apel; 3) a admis recursul total neavenit formulat de recurenții, ignorând lipsa totală de interes a acestora în promovarea recursului atât timp cât instanța de fond și cea de apel au pronunțat soluții favorabile acestora.

Verificând decizia contestată, curtea observă că instanța de recurs a reținut într-adevăr că imobilul în litigiu nu a trecut abuziv în proprietatea statului și nu face obiectul actelor normative menționate în considerentele hotărârii, astfel că reclamanta nu poate justifica un interes actual în a pretinde instanței să pronunțe constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare. În acest text ar fi cuprinse primele două așa-zise "erori materiale" săvârșite de instanța de recurs. Or se poate observa că instanța a ajuns la concluzia că imobilul în litigiu nu a fost preluat abuziv de Statul Român, ca urmare a analizării întregului material probator administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente în speță. Pe aceeași linie logică a argumentației instanței de recurs s-a reținut și faptul că reclamanta nu justifică un interes actual în a pretinde instanței să se pronunțe asupra constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, ceea ce nu înseamnă că a soluționat o excepție, aceea a lipsei de interes a reclamantei, fără punerea ei în discuția părților. Pârâții - și au declarat recurs împreună cu pârâții și, iar recursul celor patru pârâți a fost admis de către instanța de recurs. Dacă s-a procedat legal sau nu admițându-se în totalitate acest recurs, nu poate fi analizat pe calea contestației în anulare, pentru că ar însemna să i se recunoască reclamantei dreptul la un recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.

Ceea ce prezintă contestatoarea ca fiind în opinia ei "erori materiale", nu se încadrează nicidecum în prevederile art.318 pr.civ. fiindcă ele ar avea natura unor erori de judecată în ipoteza în care s-ar confirma, pe calea unui recurs la recurs, cale de atac neprevăzută de procedura civilă română.

Pentru aceste considerente, în baza art.131 alin. (1) coroborat cu art.318 pr.civ. se va admite excepția inadmisibilității invocate de intimații și prin întâmpinare, excepție asupra căreia s-au pronunțat reprezentantele contestatoarei în ședința publică din 20 februarie 2008, în sensul respingerii ei, și în consecință, se va respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.

În temeiul art.274 alin.1 pr.civ. contestatoarea va fi obligată să le plătească intimaților și cheltuieli de judecată în sumă de 1190 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare declarată de reclamanta ORTODOXĂ ROMÂNĂ A, ȘI împotriva deciziei civile nr.2155/R din 18 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Obligă pe numita contestatoare să plătească intimaților și suma de 1190 lei cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - -

Red.DT: 22.02.2008

Dact.CA: 25.02.2008 - 2 ex.

Jud.recurs:;;

Președinte:Traian Dârjan
Judecători:Traian Dârjan, Viorica Crișan Marta Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 430/2008. Curtea de Apel Cluj