Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 4849/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 2445/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 4849/

Ședința publică de la 29 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin

JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache

JUDECĂTOR: - -

GREFIER:

Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta împotriva sentinței civile nr.2934 din data de 05.12.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații,,având ca obiect "acțiune în constatare constatare grupă de muncă".

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pentru intimați, avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.35/30.04.2009, lipsind recurenta - SRL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, intimații prin avocat depun la dosar un set de înscrisuri, reprezentând practică judiciară.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimaților cuvântul în combaterea recursului.

Intimații, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de - SRL, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în notelelor scrise pe care le depune la dosar. Fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2934 din data de 05.12.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale absolute privind pe reclamantul și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare privind pe acest reclamant în favoarea Tribunalului Ol A fost admisă, în parte, acțiunea și s-a constatat că munca prestată de reclamanți - foști angajați ai -"T"SA, se încadrează în grupa I-a de muncă, după cum urmează: -15.08.1979-31.10.1993, 01.04.1999-01.04.2001; -01.05.1978-01.11.1993, 01.09.2000-01.04.2001; -01.12.1984-18.09.1999;.-10.07.1981-01.06.1997, 26.01.1998-01.04.2001; -01.06.1990-01.06.1997, 26.02.1998-01.04.2001; -13.07.1977-14.02.1978, 04.04.1980-01.06.1997, 23.02.1998-01.04.2001; -01.06.1990-01.06.1997, 26.02.1998-01.04.2001; -18.01.1973-18.06.1974, 01.06.1976-01.02.1992; -01.04.1992-01.06.1997, 01.02.1998-01.04.200l; -01.04.1992-01.06.1997, 01.02.1998-01.04.2001; -26.07.1976-16.08.1984; -01.02.1980-25.08.1981.

Prin aceeași sentință, a fost obligată pârâta să efectueze în carnetele de muncă ale reclamanților rectificările privitoare la grupa I-a de muncă pentru perioadele mai sus menționate.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că art.284(2) din Codul muncii prevede că "Cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori,după caz, sediul". Cum în speță reclamantul își are domiciliul în comuna, județul O, Tribunalul urmează să admită excepția necompetenței teritoriale absolute și să decline competența de soluționare privind pe acest reclamant în favoarea Tribunalului O l

Tribunalul a apreciat ca fiind irelevante susținerile pârâtei referitoare la faptul că nu se poate pronunța în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților deoarece din dispozițiile Decretului nr.92/1976 rezultă obligația angajatorului de a efectua toate mențiunile în carnetul de muncă al salariatului,chiar și acele mențiuni, care, din omisiunea altor angajatori,nu au fost efectuate.

La cererea salariatului,angajatorul este obligat să completeze mențiunile din carnetul de muncă al salariatului,chiar și cu privire la perioade anterioare angajării salariatului în acea unitate,pe baza înscrisurilor prezentate de salariat.

În fapt, reclamanții au fost angajați ai fostei societății -"T"SA TMd upă cum urmează a lucrat în perioada 01.08.1979-31.10.1993 și 01.04.1999-01.04.2001 în funcția de electromecanic. Potrivit mențiunilor din carnetul său de muncă în perioada 01.08.1979-31.10.1993 se încadrează în grupa a Il-a de muncă și nu există nici o mențiunea cu privire la grupa de muncă pentru perioada 01.04.1999-01.04.2001.

Reclamanta a fost angajată în perioada 01.05.1978-1.11.1993 și 01.09.2000-01.04.2001 în meseria de pompagiu până la data de 1.XI. 1993 când îi încetează contractul de muncă în baza art.129 din Codul muncii. Este reangajată la data de 01.09.2000 în funcția de mașinist până la data de 01.04.2001 când i s-a încetat activitatea în baza art.124 din Codul muncii. În contractul său de muncă, pentru toată perioada lucrată,este evidențiată grupa a II-a de muncă.

Reclamantul a fost angajat în perioada 1.12.1984-18.09.1995 și a lucrat ca mecanic mașini și utilaje și a fost angajat la data de 01.12.1984 în funcția de mecanic.În perioada 01.08.1990-18.09.1995 a lucrat ca instalator și conform mențiunilor din carnetul său de muncă se încadrează în grupa a Il-a de muncă în baza HG nr.559/1990.

Reclamantul a lucrat în perioada 10.07.1981-01.06.1997 și 26.01.1998-01.04.2001 ca mecanic,în condiții deosebite, în perioada 18.01.1982-20.01.1982 mecanic, iar în perioada 20.01.1982-01.01.1987-01.06.1992 fochist.

Reclamantul a lucrat în perioada 10.07.1977-14.02.1978;04.04.1980-01.06.1992 și 23.02.1998-01.04.2001,ca operator chimist.

Reclamanta a lucrat în perioada 01.06.1990-02.06.1997 și 26.02.1998-01.04.2001,ca operator chimist amoniac.

Reclamantul a lucrat în perioada 18.01.1973 -18.06.1974 și 01.06.1976-01.02.1992,ca rectificator.

Reclamanta a lucrat în perioada 01.04.1992-01.06.1997 și 01.02.1998-01.04.2001,ca electrician în condiții de muncă deosebite, grupa a Il-a de muncă.

Reclamantul a lucrat în perioadele 01.04.1992-01.06.1997 și 01.02.1998-01.04.2001,având ca profesie de bază electrician potrivit mențiunilor din carnetul său de muncă se încadrează în grupa a Il-

Reclamanta a lucrat în perioada 26.07.1976-16.08.1984 având ca profesie de bază instalator,în mențiunile din carnetul său de muncă este evidențiată grupa a Il-a de muncă.

Reclamanta a lucrat în perioada 01.02.1980-25.08.1981, având ca profesie de bază operator chimist în condiții deosebite.

Rețin tribunalul că în toate carnetele de muncă ale reclamanților sunt menționate locuri de muncă în condiții deosebite.

Potrivit pct.1 din anexa la Ordinul Comun - al, profilul de activitate al pârâtei - "T" SA,fabricarea de îngrășăminte chimice pe bază de amoniac,fosfor și uree, se încadrează în grupa I-a de muncă.

De asemenea, în speță sunt aplicabile prevederile Ordinului nr.50/1990,precum și cele ale art.3 din ordinul nr.1566 din 03.07.1995 al,Ministerul Industriilor și Ministerul Sănătății potrivit căruia"Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din industria chimică și petrochimică, necuprinse în grupa I-a de muncă,vor beneficia de încadrare în grupa a Il-a de muncă în vederea pensionării ca urmare a nominalizării lor de către conducerile societăților comerciale cu sindicatele,în baza condițiilor concrete la fiecare loc de muncă,conform prevederilor Ordinului nr.50/1990.

Câtă vreme din mențiunile existente în carnetele de muncă ale reclamanților nu rezultă că ar fi intervenit vreo modificare din punctul de vedere al încadrării salariale,a locului de muncă,care să poată justifica trecerea acestora într-o altă grupă de muncă,fiind solicitat acest lucru,Tribunalul apreciază că nu există nici un temei care să justifice trecerea reclamanților în l-a de muncă.

De fapt și în raportul de expertiză contabilă se arată că nu au fost respectate prevederile Ordinului 1566/1995, art.3 (nu s-a făcut nominalizarea de către conducerea societății în acord cu sindicatul), iar încadrarea în grupa a Il-a de muncă s-a făcut în mod eronat deoarece reclamanții au lucrat în aceleași condiții (activități, secții) ca și salariații precizați în procesul verbal încheiat la data de 17.03.2004 și referatul din 01.04.2004.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta - SRL, solicitand modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. recurenta a arătat că SRL este parte in proces numai pentru faptul că a preluat arhiva T, societate lichidată, la care reclamanții au fost salariați în perioadele pentru care solicită încadrarea în grupa I de muncă. Prin urmare, reclamanții nu au desfășurat activitate în perioadele menționate la - și aceasta nu poate să înscrie această mențiune în carnetele de munca. a luat ființă în anul 2004 deci personalul respectiv nu putea desfășura activitatea la. în perioada 1990-2003.

Mai arată recurenta că expertiza a fost efectuată de către un expert contabil, nu un expert în relații de muncă și nu i-a fost comunicată.

Menționează recurenta că au fost puse la dispoziția expertului statele de plată a salariilor existente în arhiva T din care rezultă locul de muncă, respectiv instalația, secția, serviciul unde au lucrat reclamanții și care corespunde cu înscrisurile din carnetele de muncă ( coloana 6).

Atat expertul, cat si instanța nu au luat in considerare prevederile egale referitoare la încadrarea în grupe de muncă.

Locurile de muncă ce se încadreaza în grupa I de muncă sunt nominalizate expres în anexa la HG.559/1990, art.2 din HG.559/1990, Ordinul 969/1990, Ordinul 1566/1995, iar celelalte locuri de muncă necuprinse în grupa I beneficiază de grupa a II

Conform legislației nu toate locurile de muncă de la.T sunt cuprinse în grupa I așa cum solicită să fie încadrați reclamanții, iar existența înscrisului "locuri de muncă în condiții deosebite în carnetele de muncă se referă fie la grupa I, fie la grupa a II a.

Arată recurenta că în arhiva T există situația lunară a contribuției de asigurări sociale diferențiat pe grupa I și a II a de muncă începand cu data de 01.04.1992 conform Legii 49/1992, de unde rezultă foarte clar la ce grupă de muncă au fost nominalizați reclamanții, situație prezentată expertului dar care nu a fost luata in considerare.

Menționează recurenta că unii reclamanți au in anumite perioade grupa I de munca de drept conform locului de munca dar apoi si-au schimbat locul de munca si au fost trecuți la grupa a II a de munca. În prezent, eliberează adeverințe foștilor salariați ai T care nu au inscrise grupe de munca in carnetele de munca conform prevederilor legale si statelor de plata existente in arhiva, precum si locul de munca inscris in carnetul de munca.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:

Intimații și-au desfășurat activitatea ca angajați ai societății -"T"SA T M, care a fost radiata din registrul comertului ca urmare a finalizarii lichididarii.

Argumentul recurentei că a preluat numai arhiva, intimații nefiind angajații săi în perioadele pentru care solicită încadrarea în grupa I de muncă, astfel încat nu i-ar reveni obligația de a înscrie mențiunile respective în carnetele de muncă ale intimaților nu este întemeiat. Curtea constată că recurenta a preluat toate drepturile de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile ale societății -"T"SA T M, in urma incheierii mai multor operatiuni juridice, inclusiv cele privind pastrarea si gestionarea arhivei societatii.

Curtea reține, sub aspectul temeiniciei pretențiilor intimaților reclamanți, că potrivit pct.1 din anexa la Ordinul Comun - al, profilul de activitate - "T" SA, fabricarea de îngrășăminte chimice pe bază de amoniac,fosfor și uree, se încadrează în grupa I-a de muncă, aceasta fiind menționată de altfel pentru anumite perioade în carnetele de muncă ale intimaților reclamanți.

Cu toate că aceștia au continuat să își desfășoare activitatea în condiții ce se încadrează în grupa I de muncă, în perioadele ce fac obiectul acțiunii lor figurează în carnetele de muncă grupa a II-a, deși nu există la nivelul angajatorului nicio decizie care să justifice această modificare.

În mod corect prima instanță a considerat că și pentru perioadele ce fac obiectul acțiunii activitatea trebuie încadrată în grupa I de muncă.

Susținerea recurentei în sensul că din documentele existente în arhiva sa rezultă cu claritate condițiile de muncă în care intimații au prestat muncă, precum și grupa de muncă nu este determinantă în ce privește stabilirea grupei de muncă, întrucat dreptul salariatului de a contesta această încadrare nu poate fi negat, iar posibilitatea instanței de a aprecia legalitatea și temeinicia încadrării realizate de angajator nu poate fi limitată.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că tribunalul a făcut o corectă aplicare a legii, neexistand vreun alt motiv de nelegalitate sau netemeincie a sentinței recurate, astfel încat, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.2934 din data de 05.12.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact. /2ex

20.07.2009

Jud. fond:;

Președinte:Călin Dragoș Alin
Judecători:Călin Dragoș Alin, Daniela Georgeta Enache

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 4849/2009. Curtea de Apel Bucuresti