Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 642/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.642
Ședința publică din 26 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C împotriva deciziei civile nr.28/22.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă personal reclamanta recurentă C.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recurs legal timbrat cu 5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reclamanta recurentă, prezentă persona, depune la dosar chitanță reprezentând taxă judiciară de timbru în sumă de 5 lei, timbru judiciar de 0,15 lei și precizare de acțiune.
Se depune la dosar de către numitul, în calitate de consilier juridic al Sindicatului Țăranilor Particulari din Județul H, care depune la dosar delegație și cerere de intervenție accesorie în favoarea reclamantei recurente.
Curtea pune în discuție cererea de intervenție formulată în cauză.
Atât reclamanta recurentă, cât și reprezentantul intervenientului, solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție.
Curtea, analizând cererea de intervenție, o admite în principiu în temeiul art.51-52.pr.civ.
Reclamanta recurentă și reprezentantul intervenientului învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta recurentă C, prezentă personal, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și admiterea acțiunii sale.
Consilier juridic, în reprezentarea intervenientului Sindicatului Țăranilor Particulari din Județul H, solicită admiterea recursului, să se recunoască reclamantei dreptul de moștenitoare asupra imobilelor în litigiu și astfel să fie intabulat dreptul său de proprietate în cartea funciară.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.28/22.01.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de reclamanta C împotriva sentinței civile nr.10389/29.10.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr.
Prin decizia sa, tribunalul a confirmat și menținut soluția primei instanțe, care a anulat acțiunea civilă promovată de reclamantă, reținând că, potrivit disp.art.133 pr.civ. cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului și al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.
În acest context, raportat la cerea cu care a fost investită de către reclamantă, judecătoria constatat că nu este îndeplinită condiția cu privire la numele pârâtului/pârâților, deși reclamantei i-a fost acordat un termen de judecată în mod special, tocmai pentru ca aceasta să precizeze numele și adresa părților pârâte cu care ar înțelege să se judece, în contextual în care în cererea introductivă de instanță nu este indicat niciun pârât.
În motivarea apelului declarat împotriva acestei sentințe, reclamanta a susținut că aceasta a indicat indirect, prin actele de stare civilă depuse la dosar, numele pârâților, aceștia fiind părinții, bunicii și, decedați cu toții, iar anularea cererii de chemare în judecată a fost apreciată de reclamantă ca o dezmoștenire.
Tribunalul, soluționând apelul, a constata că acesta este neîntemeiat, referindu-se la faptul că reclamanta nu a respectat cerințele minimale impuse de prev. art.112 pct.1 pr.civ. care prevede că reclamantul este obligat să menționeze în cererea de chemare în judecată numele, alături de domiciliul sau reședința părților (atât a reclamantului, cât și a pârâtului/pârâților, aceste mențiuni fiind elemente esențiale ale unei cereri de chemare în judecată. Această întrucât este inadmisibil ca instanțele să fie sesizate cu cereri pe care să nu le poată rezolva, determinată de lipsa acestor minime elemente legale procedurale.
De altfel, în acest context, legiuitorul a prevăzut expres în art.133 alin.1 pr.civ. o sancțiune pentru lipsa acestor elemente minimale și anume aceea a anulării cererii de chemare în judecată.
În aceeași ordine de idei, tribunalul a respins și argumentul apelantei, în sensul că pârâții sunt în realitate toți antecesorii ei, dar cu toții decedați, însă într-o astfel de situație devine incidentă o nouă excepție de procedură și anume aceea a lipsei capacității de folosință a pârâților (în sensul că nimeni nu își poate valorifica o pretenție, pe calea justiției, în contradictoriu cu o persoană care nu mai este în viață).
Totodată, tribunalul a precizat că, pentru stabilirea calității sale de moștenitoare, după antecesorii menționați în acțiune și decedați cu toții, reclamanta poate uza de procedura succesorală notarială, procedură esențialmente necontencioasă, reglementată de dispozițiile 36/1995.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, reclamanta C, fără a-l motive explicit în drept, așa cum prevăd disp.art.302/1 pr.civ. în sensul că nu a indicat în mod precirs motivele de casare sau de modificare pe care își întemeiază acest recurs.
În concret, recurenta a reiterat motivele de apel susținând că a indicat indirect, prin actele de stare civilă depuse la dosar, numele pârâților, aceștia fiind părinții, bunicii și, decedați cu toții, iar anularea cererii de chemare în judecată a fost apreciată de reclamantă ca o dezmoștenire, ceea ce este în contradicție și cu Constituția României și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În plus, reclamanta-recurentă a precizat pentru prima dată în recurs că pârâta în acest caz ar trebui să fie Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară T și judecătoria ar fi avut obligația să identifice această parte.
La termenul de judecată de azi, - 26.06.2008, în favoarea recurentei s-a formulat o cerere de intervenție accesorie, de către "Sindicatul Țăranilor Particulari din județul H (), cerere admisă în principiu, în baza art.51-52.pr.civ.
Analizând recursul reclamantei, curtea, în temeiul prev. art.299 și urm. pr.civ. rap.la art.312 pr.civ. va constata că acesta este neîntemeiat, în cauză nefiind incidente motive de casare de ordine publică, dintre cele prev. de art.304 pct.1-5.pr.civ. și nici motive de modificare, dintre cele prev. de art.304 pct.6-9.pr.civ.
Curtea va constata că decizia tribunalului este legală și corect argumentată, printr-o aplicare justificată a disp.art.133 rap.la art.112 pr.civ. norme care stabilesc cerințele minimale pentru exercitarea dreptului de a promova o acțiune în justiție, reclamantul având minima obligație de indicat numele și adresa părți,or pe care înțelege să le împricineze, iar în cazul nerespectării acestei cerințe minimale, Codul d e procedură civilă prevede la art.133 sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată, sancțiune aplicată în mod justificat în prezenta speță.
La fel de corect a stabilit tribunalul că reclamantul este obligat să menționeze în cererea de chemare în judecată numele, alături de domiciliul sau reședința părților (atât a reclamantului, cât și a pârâtului/pârâților, aceste mențiuni fiind elemente esențiale ale unei cereri de chemare în judecată. Această întrucât este inadmisibil ca instanțele să fie sesizate cu cereri pe care să nu le poată rezolva, determinată de lipsa acestor minime elemente legale procedurale.
Tribunalul a respins corect și argumentul apelantei, în sensul că pârâții sunt în realitate toți antecesorii ei, dar cu toții decedați, însă într-o astfel de situație devine incidentă o nouă excepție de procedură și anume aceea a lipsei capacității de folosință a pârâților (în sensul că nimeni nu își poate valorifica o pretenție, pe calea justiției, în contradictoriu cu o persoană care nu mai este în viață).
În privința introducerii în cauză a OCPI T, în calitate de pârâtă, curtea va constata că această cerere nu poate fi primită din două motive. În primul rând, aceasta este o cerere nouă, formulată pentru prima dată în recurs, ceea ce contravine disp.art.316 pr.civ. rap.la art.294 pr.civ.
În al doilea rând, jurisprudența instanțelor române, confirmată și de recursul în interesul legii soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.LXXII/2007 a statuat că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală în plângerile formulate în baza art.50 din 7/1996-republicată și nici nu poate cu siguranță calitate procesuală într-o acțiune succesorală, de genul celei pe care a încercat să o promoveze reclamantă, în prezenta speță.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prev. art.312 pr.civ. rap.la art.304 pr.civ. va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de reclamanta C împotriva deciziei civile nr.28/22.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, iar în baza art.55 pr.civ. va respinge și cererea de intervenție accesorie, formulată în interesul recurentei-reclamante de către interveninetul "Sindicatul Țăranilor Particulari din Județul H ()":
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 și urm. pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de reclamanta C împotriva deciziei civile nr.28/22.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Respinge cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantei-recurente formulată de intervenientul "Sindicatul Țăranilor Particulari din jud.H ()".
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.CP/30.06.2008
Tehnored.MM/2 ex/04.07.2008
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș -,
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
