Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 711/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.711
Ședința publică din 23 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Erica Nistor
JUDECĂTOR 3: Claudia Rohnean
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva încheierii pronunțată la data de 21.01.2008 de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații Primăria, și, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta recurentă personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reclamanta recurentă reiterează cererea de conexare a prezentului recurs cu recursul declarat împotriva deciziei și arată că procedura de citare în cauză nu este legală, pârâții nefiind cetățeni români.
Instanța constată că procedura de citare în cauză este legal îndeplinită cu toate părțile, că s-au declarat separat cele două recursuri, astfel că respinge cererea de conexare, punând în discuție excepția autorității de lucru judecat, față de decizia civilă nr. 54 din 22.01.2009 prin care Curtea de Apel Timișoaraa soluționat recursul declarat de reclamantă împotriva aceleiași încheieri.
Reclamanta recurentă solicită respingerea excepției și admiterea recursului, arătând în motivare că s-au modificat condițiile de la data soluționării primului recurs, situația fiind cu totul alta.
CURTEA
Deliberând, constată că:
Prin încheierea pronunțată la data de 21.01.2008 în dosar nr-, Tribunalul Timișa dispus, în baza art. 1551Cod procedură civilă, suspendarea judecării cauzei având ca obiect apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 4303/26.04.2007 a Judecătoriei Timișoara, până la o nouă stăruință a părții interesate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 1551Cod procedură civilă, în sensul că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de la termenul de judecată din 3.12.2007, nefăcând dovada citării prin publicitate a intimaților și, astfel că a pricinuit amânarea nejustificată a cauzei.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs la data de 18.12.2008, reclamanta, cerere înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. dosar - la data de 13.01.2009.
În motivare, se arată că instanța avea obligația de a verifica dacă numiții și figurau în anul 1949, ca fiind cetățeni români, pentru a se determina legea care se aplică. Aceștia erau în 1949 cetățeni ai URSS și se aplică Legea nr. 3/2005 și Legea nr. 105/1992, deoarece tratatele internaționale au prioritate.
Nu fost indicat temeiul de drept al cererii de recurs.
La data de 2 martie 2009, se depune la dosar un înscris de către recurenta, prin care se invocă nelegala citare a intimaților în fața tuturor instanțelor, raportat la care suspendarea este nelegală, nefiind îndeplinită procedura de citare.
Se mai arată că ea nu a indicat cifra "21" pe cererea de recurs, atacând de fapt respingerea cererii de repunere pe rol din același motiv pentru care s-a dispus suspendarea.
În ceea ce privește această "precizare" a cererii de recurs, instanța de recurs constată că nu va putea fi avută în vedere la soluționarea cauzei, față de dispozițiile art. 3021lit. b și art. 303 și 306 Cod procedură civilă.
Astfel, art. 3021lit. b Cod procedură civilă obligă partea care declară recurs, să indice hotărârea care se atacă, sub sancțiunea nulității. În speță, recurenta a indicat în mod expres încheierea atacată ( respectiv, cea de la termenul de judecată din 21 ianuarie 2008), mențiune ce apare în două locuri în cuprinsul cererii de recurs. Față de acest aspect, precum și de precizarea expresă că se atacă încheierea de suspendare, se concluzionează în sensul că nu există nicio confuzie și nici o eroare a instanței sau a recurentei cu privire la hotărârea supusă verificării în prezentul dosar. Nu poate fi reținută, ca întemeiată susținerea recurentei privind existența unui "fals" cu privire la cifra "21" din cuprinsul cererii de recurs, pe care ea nu ar fi indicat-o, și aceasta pentru același considerent și anume, recurenta a indicat expres la termenul de judecată din 17.02.2009 că atacă hotărârea de suspendare or, din verificarea actelor procesuale întocmite în dosarul tribunalului, rezultă că singura încheiere de suspendare este cea din 21.01.2008, astfel că aceste argumente vor fi înlăturate, ca neîntemeiate.
De asemenea, se are în vedere precizarea făcută de recurentă în ședința de judecată din data de 17.02.2009, care este în sensul că se atacă încheierea din 21.01.2008, prin care tribunalul a suspendat cauza în temeiul art. 1551Cod procedură civilă ( fila 9).
Se mai impune a reține că precizarea arătată a fost depusă pentru al doilea termen de judecată în recurs ( cel din 3.03.2009), cu depășirea termenului prevăzut de art. 303 Cod procedură civilă, astfel că, nici sub acest aspect nu poate fi avută în vedere, impunându-se concluzia că obiectul prezentului recurs îl constituie încheierea de ședință din 21.01.2008 a Tribunalului Timiș, care va fi supusă examinării, în condițiile art. 3041Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din 23.06.2009, instanța de recurs, din oficiu, față de faptul că, prin decizia civilă nr. 54/22.01.2009 pronunțată în dosar nr-, Curtea de Apel Timișoaraa respins recursul declarat de reclamanta împotriva încheierii din 21.01.2008 a Tribunalului Timiș, a invocat excepția autorității de lucru judecat a deciziei civile arătate, în prezenta cauză, excepție ce urmează a fi soluționată cu prioritate, potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă.
Astfel, din cuprinsul dosarului nr-, atașat în cauză, rezultă că reclamanta a mai declarat recurs împotriva aceleiași încheieri de ședință din data de 21.01.2008 a Tribunalului Timiș, recurs soluționat de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, prin decizia civilă nr. 54/22.01.2009, prin care s-a respins, ca rămas fără obiect, recursul reclamantei, cu motivarea că judecata a fost reluată.
Curtea constată că, față de dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 166 Cod procedură civilă, nu se pot formula mai multe cereri de recurs împotriva aceleiași hotărâri judecătorești, chiar dacă este vorba de o încheiere de ședință prin care s-a dispus suspendarea pricinii.
Pentru a conchide astfel, se are în vedere faptul că, procedând la soluționarea unei căi de atac, instanța de judecată trebuie să verifice hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate și raportat la situația existentă la data pronunțării hotărârii supuse cenzurii. Trebuie analizat dacă, raportat la acel moment și la actele aflate la dosarul cauzei la data pronunțării hotărârii, instanța a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale.
Faptul că, ulterior, au survenit modificări cu privire la situația de fapt, după cum susține recurenta cu ocazia concluziilor asupra cererii de recurs, nu poate influența soluția pronunțată, cu atât mai mult cu cât se are în vedere specificul art. 1551Cod procedură civilă. În acest sens, instanța de recurs trebuie să verifice dacă, raportat la data suspendării judecății cauzei, erau întrunite cerințele art. 1551proc.civ. iar faptul că, ulterior au fost îndeplinite cerințele instanței, nu poate constitui temei al reformării încheierii atacate, ci de repunere pe rol a pricinii, în condițiile art. 155 ind. 1 alin. 2 Cod procedură civilă, lucru care s-a și întâmplat în cauză, judecata fiind reluată și fiind soluționat apelul prin decizia civilă nr. 326/A/31.03.2009 a Tribunalului Timiș.
Ca atare, având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că a fost soluționată anterior o cerere de recurs formulată de reclamantă împotriva aceleiași hotărâri judecătorești, Curtea constată că excepția invocată este întemeiată, neputând fi primit un al doilea recurs declarat împotriva aceleiași încheieri, chiar dacă se invocă argumente noi sau s-au schimbat circumstanțele avute în vedere la soluționarea primei cereri de recurs.
Pentru a concluziona astfel, instanța de recurs a avut în vedere și prevederile art. 303 Cod procedură civilă, care reglementează un termen înăuntrul căruia pot fi invocate motive de recurs. Ca atare, având în vedere și prevederile art. 723 Cod procedură civilă, se impune a conchide că partea trebuie să invoce, prin recursul declarat, toate motivele ce ar putea duce la reformarea hotărârii, în cadrul acelui termen, neputând fi formulate noi cereri de recurs, ori de câte ori se depistează un eventual nou motiv.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor legale precitate, coroborate cu prevederile art. 299 și urm. Cod procedură civilă și art. 166 Cod procedură civilă, Curtea va admite, ca întemeiată, excepția invocată, cu consecința respingerii prezentului recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru autoritate de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva încheierii pronunțată la data de 21.01.2008 de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații Primăria, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - - - - - -
GREFIER
- -
Red.CR/26.06.2009
Dact./29.06.2009
2 ex.
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Erica Nistor, Claudia Rohnean
