Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 784/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 784
Ședința publică din data de 16 sept. 2008.
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTOR 2: Rodica Duboșaru
JUDECĂTOR 3: Elisabeta Gherasim
GREFIER - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul STATUL ROMÂN- PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, județul B în numele STATULUI ROMÂN - prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, împotriva deciziei civile nr. 198/9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B,-, - 20,.23, sector 2 și pârâții COMISIA LOCALĂ cu sediul în comuna, județul B și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în B, județul
Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit toate părțile.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se invederează instanței că prin cererea de recurs s- solicitat potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pogoanele sub nr- reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin B, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea ei de unic moștenitor asupra averii succesorale rămase de pe urma defunctului, decedat la data de 01.03.1976, avere ce se compune din suprafețele reconstituite conform titlului de proprietate nr. 15368/54/06.08.1997.
Acțiunea a fost modificată și completată, la data de 05.10.2007, de către reclamanta ce a solicitat și constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 15368/54/06.08.1997, în contradictoriu și cu pârâtele Comisia Locală și Comisia Județeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în sensul excluderii din titlu a numitei, trecută ca moștenitoare a autorului defunct, deși nu avea această calitate.
Pârâtul Statul Român prin Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât constatarea calității de unic moștenitor este o procedură de competența notarului public și speța de față nu se încadrează în excepțiile prevăzute de Legea 36/1995.
Au fost administrate probatorii cu înscrisuri și martori.
Excepția invocată de pârâtul Statul Român prin Baf ost respinsă pe cale de încheiere la termenul de judecată din 01.10.2007 de către prima instanță, după ce a fost pusă în discuția părților prezente.
Prin sentința civilă nr. 72/29.01.2008 Judecătoria Pogoanelea admis acțiunea promovată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin B, Comisia Locală și Comisia Județeană B de fond funciar, așa cum a fost modificată, a constatat că reclamanta are calitatea de unic moștenitor legal al defunctului, decedat la data de 01.03.1976 și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 15368/54/06.08.1997 emis de Comisia Județeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în sensul excluderii numitei dintre moștenitorii defunctului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Statul Român prin B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a învederat că excepția lipsei calității procesuale pasive a fost greșit respinsă de prima instanță deoarece, potrivit art. 680 cod civil, în lipsa oricăror moștenitori legali sau testamentari trec în proprietatea statului bunurile lăsate de defunct, iar, în cauză, din chiar cuprinsul cererii rezultă că au rămas moștenitori și practica judiciară a stabilit asupra acceptării tacite a moștenirii atunci când succesibilul intră în posesia bunurilor succesorale, plătește impozitele, se comportă ca un proprietar, toate acestea implicând acceptarea moștenirii.
Sub un alt aspect se susține că instanța de fond a lipsit pârâtul de dreptul la apărare prin respingerea excepției la termenul de judecată din 01.10.2007. Se arată și că nu a fost comunicată decât copia acțiunii, dar cererea este sumară și confuz formulată, fără date suficiente privind amplasarea terenurilor, categorie, vecinătăți etc. nefiind comunicate pârâtului probatoriile administrate în dosar.
Prin decizia civilă nr. 198/9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzăus -a respins apelul declarat de pârâtul Statul Român- prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentințeicivile nr. 72/29 ian. 2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele, în contradictoriu cu reclamanta și pârâții Comisia Locală și Comisia Județeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că pârâtul Statul Român prin B are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât față de acesta își valorifică reclamanta pretențiile și față de acesta își opune drepturile, în condițiile în care se cere să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 15368/54/06.08.1997, emis pentru terenurile reconstituite de pe urme defunctului, în sensul de a fi exclusă, decedată la data de 12.02.1992, fără posteritate, a cărei succesiune vacantă o culege Statul, în conformitate cu prevederile art. 680 cod civil.
În speță, din actele depuse la dosarul de fond coroborate cu depoziția martorului și cu conținutul documentației înaintate de comisia locală de fond funciar, rezultă că numita a fost greșit trecută în titlul sus menționat ca moștenitoare a defunctului, cu care nu a avut vreun grad de rudenie și nici nu a fost căsătorită pentru a avea calitate de soție supraviețuitore și să poată veni astfel la moștenire pe temeiul prevederilor Legii nr. 319/1944, ci a întreținut cu autorul o relație notorie de concubinaj, dar care nu poate duce la dobândirea calității de moștenitor.
În situația în care aceasta, și nu autorul, a decedat fără posteritate, moștenirea ei poate fi culeasă, ca vacantă, de către Stat și în mod corect acesta din urmă a stat în judecată ca pârât sub aspectul nulității parțiale a titlului de proprietate, în care autoarea a fost trecută ca moștenitor, deși nu era persoană îndreptățită în acest sens potrivit cu dispozițiile art. 8-9 și 13 din Legea 18/1991 coroborate cu art. III lit. a din Legea 169/1997.
În consecință, în mod corect a fost respinsă excepția invocată de acest pârât, după ce a fost pusă în dezbaterea părților, la un termen de judecată pentru care pârâtul Statul Român prin Baf ost legal citat, dar a ales să nu trimită reprezentant în instanță, nefiindu-i încălcat în vreun fel dreptul la apărare.
În ce privește celelalte critici de nelegalitate, tribunalul a constatat că acestea sunt neîntemeiate deoarece actele de procedură au fost în mod legal comunicate pârâtului, acesta și-a formulat apărări prin întâmpinare, dar numai pe cale de excepție, iar la termenele la care s-a dispus încuviințarea și administrarea probatoriilor partea a fost legal citată și putea să participe prin reprezentant desemnat, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 1 cod procedură civilă, dar a ales să rămână în pasivitate, astfel că nu poate invoca faptul că nu i s-au comunicat probele administrate, obligația comunicării vizând numai actele de procedură, cât timp probele se administrează în mod direct și părțile le pot combate fie prin susțineri privind pertinența și concludența lor, fie prin alte mijloace de probă, propuse în termen procedural.
Împotriva deciziei civile nr. 198/9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău,a declarat recurs pârâtul Statul Român- prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B - în numele Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Susține recurenta că motivația instanței potrivit căreia" în privința celorlalte critici de nelegalitate, Tribunalul Buzău constată că acestea sunt neîntemeiate deoarece actele de procedură au fost legal communicate pârâtului" nu poate fi reținută de instanța de control judiciar.
A mai arătat recurentul-pârât că instanța nu a dat eficiență textului de lege prevăzut de art. 112 Cod procedură civilă care menționează " când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii câte părți sunt" întrucât în afara cererii de chemare în judecată și a copiei de pe titlul de proprietate, instanța de fond nu a comunicat recurentei și alte înscrisuri ce au făcut parte din probatoriul administrat în cauză și care puteau consolida apărarea formulată de Statul Român.
S-a mai susținut în motivele de recurs că instanța nu a dat eficiență dispozițiilor prevăzute de art. 1142Cod procedură civilă. Mai mult, potrivit art. 680 cod civil " în lipsa de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului", iar din cererea formulată în cauză, a rezultat că au existat moștenitori cu vocație succesorală care să culeagă moștenirea lăsată, cu atât mai mult cu cât fiind vorba de fiica, aceasta a dobândit bunurile succesorale de la data deschiderii succesiunii.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și a sentinței de fond, iar pe fond respin acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Curtea, examinând decizia atacată, prin prima criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform prevederilor art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefundat pentru următoarele considerente:
Lecturând motivele de recurs, se poate lesne observa că sunt identice cu cele de apel, criticile vizând aceleași nemulțumiri.
Ambele hotărâri sunt legale și temeinice, iar probele administrate în cauză au primit o justă și corectă interpretare.
Așa cum rezultă și din depoziția martorului audiat, coroborată cu celelalte probe, în speță actele depuse, numita a fost greșit trecută în titlul de proprietate din litigiu ca fiind moștenitoarea defunctului, cu care nu a avut vreun grad de rudenie și nici nu a fost căsătorită pentru a avea calitatea de soție supraviețuitoare. Faptul că a fost într-o relație de concubinaj notoriu nu-i poate conferi calitatea de moștenitor pe care nu a dobândit-o niciodată.
Aceasta (și nu autorul ) dacă a decedat fără posteritate, moștenirea ei poate fi culeasă, ca vacantă, de către Statul Român și în mod corect acesta din urmă a fost chemat în judecată ca pârât sub aspectul nulității parțiale a titlului de proprietate, în care autoarea a fost trecută ca moștenitor, deși nu era persoană îndreptățită în acest sens conform art.8-9 și 13 din legea nr. 18/1991 modificată.
Prin urmare,excepția invocată a fost corect respinsă. Recurentul pârât a fost legal citat, nefiindu-i încălcat dreptul la apărare.
Cu privire la celelalte critici, Curtea va aprecia că actele de procedură au fost comunicate legal pârâtului care la rândul său a depus întâmpinare dar la celelalte termene, partea deși legal citată nu a participat printr-un reprezentant desemnat, rămânând în pasivitate.
Concluzionând Curtea va respinge pentru considerentele expuse mai sus recursul ca nefondat conform prevederilor art.304 rap.la art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul, declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în numele Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, împotriva deciziei civile nr. 198 din 9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în municipiul B,-, -20,.23, sector 2 și cu pârâtele COMISIA LOCALĂ și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 sept. 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red./
Tehnored./grefier
2 ex./ 22 sept. 2008
f- - Judecătoria Pogoanele
a- - Tribunalul Buzău
, I.
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim
