Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 785/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 785
Ședința publică din data de 16 sept. 2008.
PREȘEDINTE: Marin Eliza
JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 3: Gherasim Elisabeta
GREFIER - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, ambii domiciliați în P,-,. 7 D,. A,.18, județul P, împotriva decizia civilă nr. 311/7 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în S,-,.7, județul M, N, domiciliată în Câmpina, str. - -, 8, nr. 65, - 2,. A,. 15, județul P, N, domiciliată în B,-, sector 3, ( fostă n), domiciliată în Câmpina, str. - -, 8, nr. 65, - 2,. A,.15, județul P, domiciliat în Câmpina,-, județul
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4,00 lei conform chitanței fiscale cu nr. -/2008, anulată la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-reclamanți, ambii prin avocat conform împuternicirii avocațiale /2008, intimații-pârâți, n, n, toți prin avocat G conform împuternicirii avocațiale nr. 87/2008, intimatul-pârât prin avocat conform împuternicirii avocațiale nr. 171/2008.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat G având cuvântul arată că a invocat excepția inadmisibilității recursului, iar în conformitate cu prevederile art. 317 Cod procedură civilă, instanța urmează a se pronunța asupra acestei excepții care face de prisos în tot cercetarea în fond a cererii.
Tribunalul Prahovaa pronunțat decizie civilă nr. 311/7 aprilie 2008 ca instanță de recurs, în conformitate cu art. 282/1 Cod procedură civilă.
Prin cererea de față sus numiții formulează recurs împotriva deciziei date de Tribunalul Prahova, cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat ceea ce atrage admiterea excepției inadmisibilității acestei căi de atac. Solicită admiterea excepției, respingerea recursului ca inadmisibil. Cu cheltuieli de judecată.
Depune la dosar concluzii scrise.
Avocat având cuvântul reiterează concluziile puse de avocat La ribunalul Prahova, recurenții-reclamanți au arătat o altă valoare a imobilului în litigiu.
Solicită admiterea excepției, respingerea recursului ca inadmisibil. Cu cheltuieli de judecată.
Curtea, apreciază că excepția invocată are o strânsă legătură cu valoarea imobilului și întreabă părțile dacă sunt în măsură să depună la dosar documente/înscrisuri din care să rezulte valoarea reală a imobilului.
Avocat G având cuvântul arată că își menține concluziile puse.
Avocat având cuvântul arată că valoarea imobilului stipulat în actul de vânzare-cumpărare ( fila 19 dosar fond) este de 68.000 lei, act încheiat la data de 23 nov. 2006.
S-a cumpărat la acel moment terenul curți-construcții în suprafață de 37 mp situat în intravilanul mun. Câmpina,-, județul P și parterul locuinței C 1 situat în intravilanul mun. Câmpina, str. -, nr. 4, județul
Avocat având cuvântul solicită respingerea excepției, a depus doctrină în acest sens.
În opinia sa nu Tribunalul Prahova cu legea califică o cale de atac. Este greșită calea de atac stabilită de tribunal. Privarea părții de exercitarea unei căi de atac ar echivala cu punerea într-o situație inechitabilă. Acea sumă de 68.000 lei este susceptibilă inflației. Valoarea imobilului este mai mare de 100.000 lei, sunt acte din care rezultă acest aspect.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei la același tribunal ca instanță de apel. Depune concluzii scrise.
Avocat G având cuvântul solicită respingerea recursului ca inadmisibil. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat având din nou cuvântul solicită respingerea recursului ca inadmisibil. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la udecătoria Câmpina sub nr- reclamanții - și au chemat în judecată civilă pe pârâții n,n G și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați să le lase în deplină posesie și folosință imobilul situat în Câmpina,- parter.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că au dobândit imobilul în litigiu prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 7014/9 august 1995 pe care însă pârâții îl ocupă în mod abuziv, că imobilul a aparținut vânzătorilor reclamanților, fiind construit în baza autorizațiilor de construire nr.1209/1956, 80/1970 și 11/1972 pe terenul cumpărat în baza actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr-,iar reclamanții l-au dobândit în
schimbul prețului de 100 mii lei și a obligației de întreținere a vânzătorilor îndeplinită de aceștia.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâții,n și n G au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, deoarece au înstrăinat imobilul în discuție în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1529/23 februarie 2006 numitului --, solicitând introducerea în cauză a titularului dreptului de proprietate.
Pârâtul n Ga susținut că nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu a avut niciodată un drept de proprietate asupra apartamentului dobândit de ceilalți doi pârâți prin moștenire de la părinții lor și.
S-a invocat de asemenea excepția autorității de lucru judecat întrucât prin sentința civilă nr.5781/24 decembrie 1996 Judecătoriei Câmpina, rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.432/19 februarie 1998 Curții de APEL PLOIEȘTIs -a stabilit definitiv regimul juridic al imobilului ce face obiectul acțiunii.
S-a arătat că între autorii părților a mai fost un litigiu privind proprietatea asupra locuinței compuse din parter și etaj situată în Câmpina,-, soluționată prin sentința civilă nr.254/70 a Judecătoriei Câmpina, definitivă prin decizia nr. 977/1970 a Tribunalului Prahova,potrivit căreia imobilul a fost construit prin contribuția comună a autorilor părților și în baza unei convenții prealabile de către frații.
S-a mai arătat că după constatarea dreptului de proprietate al pârâților asupra apartamentului situat la parterul imobilului împreună cu dreptul de superficie asupra terenului necesar folosirii normale a locuinței, conform sentinței 5781/1996 a Judecătoriei Câmpina, aceștia s-au comportat ca adevărați proprietari transcriindu-l în anul 1998 și întabulându-l în 2004 în cartea funciară, în același an numita proprietara de atunci a etajului a chemat în judecată pe pârâți pentru a fi obligați la plata val. cotei părți ce le-ar reveni din cheltuielile de reparații și întreținerea acoperișului casei, acțiune la care a renunțat.
Reclamanții au solicitat ulterior introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului actual proprietar al imobilului în litigiu, iar acesta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 6 iunie 2007, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților inițiali chemați în judecată, apreciind că față de succesiunea drepturilor și natura complexă a cauzei, întrucât se pune problema succesiunii titlurilor de proprietate și a comparării acestora, se impune menținerea în cauză a acestor persoane.
Aceeași instanță a luat act că pârâții n și moștenitorii pârâtului n G au declarat că nu mai susțin excepția autorității de lucru judecat.
După administrarea probatoriilor Judecătoria Câmpinaa pronunțat sentința civilă nr.3026/24 octombrie 2007, prin care respingând excepțiile autorității lucrului judecat și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocate de aceștia,pe fond a respins acțiunea completată ca neîntemeiată, obligând reclamanții să plătească pârâtului 1000 lei cheltuieli de judecată și 1000 lei cu același titlu celorlalți pârâți.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că prin sentința civilă nr.254/1970 a Judecătoriei Câmpinas -a respins acțiunea în daune promovată de soții (autorii reclamanților) împotriva soților și, (autorii pârâților), soluția rămânând definitivă prin decizia civilă nr. 917/1970 a Tribunalului Prahova, în considerentele acestor hotărâri reținându-se că reclamanții au făcut dovada că sunt proprietarii terenului pe care s-a construit imobilul și a convenției intervenită între părți, ca și a contribuției efective a acestora la construirea imobilului.
S-a reținut de asemenea că prin sentința civilă nr.5781/1996 a Judecătoriei Câmpina menținută în mare parte prin decizia civilă nr.- a Curții de APEL PLOIEȘTIs -a constatat în contradictoriu cu autorii reclamanților și cu reclamanții dreptul de proprietate al numiților n ofelia și asupra apartamentului aflat la parterul imobilului în litigiu, aflat în stăpânirea lor și dreptul de superficie asupra terenului construit și neconstruit aferent și necesar folosirii normale a locuinței, respingându-se ca neîntemeiate acțiunea reclamanților - și de evacuare a pârâților reclamanți și că și în situația în care prin decizia civilă nr.432/1998 a Curții de APEL PLOIEȘTIs -a înlăturat dispoziția din sentință privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7014/1995,ca urmare a renunțării reclamanților la judecată, s-au menținut restul dispozițiilor sentinței astfel că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că pârâții și n sunt proprietarii parterului locuinței,în contradictoriu cu ambele părți din contractul de vânzare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.7014/9 august 1995 invocat ca titlu de reclamanți și în acțiunea de față.
Aceeași instanță a reținut că pârâții și-au consolidat dreptul de proprietate prin admiterea acțiunii în constatare conform sentinței civile nr.5781/1995 a Judecătoriei Câmpina și au îndeplinit formalitățile de publicitate iar în anul 2004 moștenitoarea numiților și respectiv a chemat în judecată pe pârâții și n pentru a suporta val. lucrărilor de reparații aduse imobilului în litigiu, împrejurări în care înstrăinarea parterului de către cei doi pârâți pârâtului prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1592/21 noiembrie 2006 este pe deplin valabil, acesta intrând în posesia bunului unde de altfel și-a stabilit sediul secundar al SC SRL.
Sentința a fost atacată că apel d e reclamanți care au susținut că este nelegală și netemeinică pentru că s-au analizat incorect probele administrate.
La data de 6 martie 2008 Tribunalul Prahovaa pus în discuția părților necesitatea calificării căii de atac exercitată de reclamanți împotriva hotărârii pronunțată de Judecătoria Câmpina, ocazie cu care aceiași instanță a calificat calea de atac ca fiind recurs față de valoarea imobilului, apreciată ca fiind până într-o sută mii lei.
La aceeași dată s-au depus la dosar și motivele de apel respectiv recurs și după ce s-a acordat termen în vederea luării la cunoștință de aceste motive, Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 311/7 aprilie 2008, prin care admițând excepția nulității recursului invocată din oficiu de instanță a constatat nulitatea recursului declarat de reclamanți și i-a obligat pe aceștia să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată și intimatei n suma de 1000 lei cu același titlu.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că recurenții reclamanți au depus motivele de recurs greșit calificate drept motive de apel la data de 6 martie 2008, că potrivit art. 303 Cod pr.civilă recursul trebuia motivat în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate și nerespectându-se aceste norme devin operante prevederile art.306 alin.1 Cod pr.civilă, în sensul că recursul este nul dacă nu este motivat în termenul legal.
Împotriva sus menționatei decizii au declarat recurs reclamanții considerând-o nelegală față de prevederile art.304 Cod pr.civilă deoarece având în vedere valoarea obiectului litigiului Tribunalul Prahova trebuia să soluționeze calea de atac pe care au formulat-o împotriva sentinței Judecătoriei Câmpina ca instanță de apel în compunerea prevăzută de lege și nu ca instanță de recurs cum greșit a procedat, solicitând în acest sens casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal pentru ase soluționa apelul declarat de ei în complet legal constituit.
Pârâții au depus la dosar o întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității recursului de față motivat de faptul că Tribunalul Prahovaa soluționat calea de atac exercitată de reclamanți ca instanță de recurs,conform disp.art.2821Cod pr.civilă,prin compunerea prevăzută de lege,astfel că împotriva deciziei pronunțată de tribunal ca instanță de recurs nu se mai poate formula un nou recurs.
Examinând decizia atacată în raport de susținerile recurenților și excepția inadmisibilității recursului invocat de pârâți constată că aceasta din urmă este întemeiată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Judecătoria Câmpinaa fost investită cu o acțiune în revendicarea unui imobil situat în Câmpina- parter, această instanță pronunțând sentința civilă nr. 3026/24 octombrie 2007 în care a prevăzut că hotărârea este atacabilă cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Cum hotărârea a fost atacată de reclamanți care au considerat că exercită calea de atac a apelului susținând că valoarea imobilul a cărei revendicare s-a cerut este de 110 mii lei în timp ce pârâții au precizat că valoarea imobilului este de 100 mii lei.
Tribunalul Prahovaa pus în discuție necesitatea calificării căii de atac față de prevederile exprese ale art. 2821Cod pr.civilă conform cărora nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, printre altele, în litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv, în materie civilă.
Față de aceste dispoziții imperative dar și față de valoarea imobilului,așa cum a fost ea dovedită cu actul de vânzare cumpărare cel mai recent respectiv actul prin care pârâtul a devenit proprietarul imobilului în noiembrie 2006 și care se prevede prețul vânzării de 68 mii lei, în mod corect Tribunalul Prahovaa apreciat că valoarea imobilul este de până într-un miliard lei și a calificat corect calea de atac ca fiind recurs, împrejurări în care un alt recurs împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Prahova nu mai poate fi exercitat și ca urmare excepția inadmisibilității recursului invocată de pârâți urmează a fi admisă și pe cale de consecință a respinge recursul de față ca inadmisibil.
În baza art.274 Cod pr.civilă urmează ca recurenții să fie obligați să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată și 1000 lei către ceilalți intimați cu același titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția inadmisibilității recursului.
Respinge recursul declarat de reclamanții, ambii domiciliați în P,-,. 7 D,. A,.18, județul P, împotriva decizia civilă nr. 311/7 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în S,-,.7, județul M, N, domiciliată în Câmpina, str. - -, 8, nr. 65, - 2,. A,. 15, județul P, N, domiciliată în B,-, sector 3, ( fostă n), domiciliată în Câmpina, str. - -, 8, nr. 65, - 2,. A,.15, județul P, domiciliat în Câmpina,-, județul P, ca inadmisibil.
Obligă recurenții la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul și la 1000 lei către ceilalți intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 sept. 2008.
Președinte Judecători,
Grefier
Red.EM/BA
2 ex./17.09.2008
f- Jud.Câmpina
r- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Marin ElizaJudecători:Marin Eliza, Duboșaru Rodica, Gherasim Elisabeta
