Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 803/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 803/

Ședința publică de la 04 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Camelia Juravschi

JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu

JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu

Grefier - -

Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții JUDEȚUL B PRIN PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN B și STATUL R, PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, PRIN B, împotriva sentinței civile nr. 94 /Ap/ 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru intimat reclamant Democrat al din Județul B, lipsă fiind recurenții pârâți Județul B prin Președintele Consiliului Județean B și Statul R, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care

Apărătoarea intimatului reclamant depune practică judiciară.

Nemaifiind formulate alte cereri, în baza art. 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea deciziei pronunțate în apel ca fiind temeinică și legală.

Cele două recursuri formulate nu vizează aspecte de fond ci invocă doar excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți Județul B prin Președintele Consiliului Județean și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.

În ceea ce privește recursul formulat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta are calitate procesuală pasivă, conform L 113 MEF reprezintă Statul iar imobilele fiind preluate abuziv de către stat, hotărârile trebuie să fie pronunțate și în contradictoriu cu această parte.

Prin acțiunea formulată se solicită a se constata calitatea de succesor în drepturi al ui Democrat al din Județul B față de Agricolă din Transilvania și nu retrocedarea vreunui bun, astfel că pârâtul Județul B se află în eroare, având calitate procesuală pasivă.

CURTEA

Constată că, prin decizia civilă 94/Ap/31.03.2009, Tribunalul Brașova dispus următoarele:

A respins apelurile formulate de apelanții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Județul B împotriva sentinței civile 10134/2008 a Judecătoriei Brașov, pe care o păstrează.

Pentru a pronunța această decizie, instanța reținut următoarele:

Prin sentința civila 10134/2008 a Judecătoriei Brașova fost respinsa excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice; a fost respinsa excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru Statul R; a fost respinsa excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Județul B prin Președintele Consiliului Județean B; a fost admisa acțiunea formulata de reclamantul Democrat al din Județul B in contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice si Județul B prin Președintele Consiliului Județean B; s-a constatat calitatea de succesor in drepturi a reclamantului fata de Agricola din Transilvania, B si Bârsei

Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parate.

Analizând sentința apelata raportat la criticile formulate, instanța a constatat ca apelurile nu sunt intemeiate.

Prevederile art. 15 din Legea 21/1924 nu sunt aplicabile in cauza deoarece au fost abrogate prin OG26/2000. Chiar daca la data infiintarii reclamantei ca persoana juridica erau in vigoare prevederile Legii 21/1924, cu privire la supravegherea si controlul asociatiilor si fundatiilor si la organele care au aceste atriburii legea nu ultraactiveaza. legii civile vechi este o exceptie de la principiul aplicarii imediate a legii civile noi si trebuie consacrata in mod expres in lege. Actul normativ nou nu a prevazut ultraactivitatea legii vechi in privinta aspectelor invocate, astfel ca nu se poate retine incidenta prevederilor invocate.

Statul Rap reluat de la Agricola din Transilvania imobilele pentru care reclamantul a formulat notificare in conditiile OUG 83/1999.

In procesul de preluare, Statul Rap articipat in nume propriu, nemijlocit, ca subiect de drepturi si obligatii. Aceasta participare justifica legitimitatea sa procesuala pasiva. In conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul 31/1954, in raporturile in care statul participa nemijlocit, in nume propriu, este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. daca legea nu prevede alte organe in acest scop.

Pentru constatarea calității de continuator in drepturile altei persoane, legea nu prevede alte organe care sa reprezinte statul, astfel ca Ministerul Finantelor Publice este reprezentantul Statului R in cauza.

Prevederile art. 37 din Decretul 31/1954 nu sunt aplicabile deoarece se refera la obligațiile organelor si a celorlalte instituții de stat, obligații care nu fac obiectul prezentului litigiu.

Ministerul Finantelor Publice nu a fost obligat la nimic in prezentul litigiu si nu a figurat ca parte in litigiu. A avut numai calitatea de reprezentant al statului.

Prevederile art. 12 pct. 4 si 5 din Legea 213/1998 nu limiteaza calitatea de reprezentant a Ministerului Finantelor Publice pentru Statul R numai la litigiile care au ca obiect domeniul public, ci reglementeaza reprezentarea statului in astfel de litigii. Acestea nu exclud ca Statul R sa aiba aceeasi reprezentare si in litigii care vizează alt obiect, insa reprezentarea este impusa de alte dispozitii legale.

In cauza, reprezentarea Statului R prin Ministerul Finantelor Publice este impusa de prevederile art. 25 din Decretul 31/1954.

Sub acest aspect, este irelevanta susținerea ca imobilele pentru care reclamantul a formulat notificări nu se afla in domeniul public.

In ce privește calitatea procesuala a apelantului Judetul B s-a reținut că excepția relativa la aceasta a fost corect soluționata de instanta de fond.

Recurenta, prin cerea de chemare in judecata a solicitat a se constata ca este continuatoarea in drepturi a Agricole din Transilvania.

Fiind o persoana juridica de drept privat care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Judetului B, calitatea de continuator trebuie sa se constate in contradictoriu cu Judetul B, acesta având personalitate juridica in conformitate cu prevederile Legii 215/2001.

Calitatea procesuala a persoanei juridice in patrimoniu căreia se afla bunul a carui retrocedare se solicita nu inlatura calitatea procesuala a autoritații locale in cârei raza de competenta îsi desfasoară activitatea.

Hotararea adoptata de organizatia din care face parte reclamanta nu a stat la baza aprecierii calitatii procesuale a acestui apelant.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B în termen, motivat și Județul B prin Președintele Consiliului Județului B în termen, motivat.

În motivele de recurs, DGFP B critică decizia pentru soluționarea excepției lipsei calității Ministerului Economiei și Finanțelor de reprezentare a Statului Român.

De altfel consideră că Statul Român nu are nici calitate procesuală în cauză.

Recurentul Județul B critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. Susține excepția lipsei calității procesuale pasive.

Arată că din modul din care este redactată acțiunea, rezultă că reclamanta tinde a dovedi calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, conform OUG nr. 83/1999 aprobată cu modificări prin Legea nr. 266/2004, pentru imobilele care au aparținut comunităților minorităților din România și care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu.

Din actele doveditoare, anexate la acțiune, rezultă că reclamanta a formulat o cerere la Comisia Specială de, având ca obiect un imobil situat în Municipiul B,-, aflat în administrarea SC SRL B și o cerere având ca obiect un imobil situat în comuna Feldioara.

În aceste condiții, consideră că, calitatea procesuală pasivă este înlăturată având în vedere că bunurile se află în patrimoniul altei persoane juridice.

Analizând recursurile formulate, instanța reține că sunt nefondate.

Obiectul procesului poartă asupra recunoașterii ui Democrat al din județul B, ca organizație reprezentativă a minorității e din județ, drept continuator al Grupului.

În statutul său, potrivit art. 5, se prevede de altfel, că este succesorul de drept al organizațiilor și asociațiilor e (săsești) din județul B desființate după 23 august 1944, care au avut drept scop reprezentarea intereselor colective ale minorității

În conformitate cu art. 1 alin. 3 din OUG nr.83/1999, prin comunitatea minorităților naționale se înțelege entitatea juridică de drept privat constituită și organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetățenilor unei comunități ale unei minorități naționale ce a deținut în proprietate imobile preluate abuziv și care dovedește că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către stat. Recunoașterea continuității entității juridice de drept privat care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate se face de către instanța judecătorească ce a autorizat funcționarea acesteia în condițiile prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001.

Prin urmare, fiind vorba despre o persoană juridică de drept privat ce-și desfășoară activitatea din punct de vedere teritorial la nivelul județului B, calitatea de continuator trebuie constatate în contradictoriu cu județul B, indiferent de petiția de revendicare a unor bunuri, petiție ce potrivit art.3 lit. c din Legea nr.10/ 2001, "este condiționată de continuarea activității ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Apărarea pârâtei că s-a constituit după apariția OUG nr.83/1999 și că scopul de a fi succesorul de drept al organizațiilor și asociațiilor eaf ost declarat ulterior anului 2006 prin încheierea Judecătoriei Brașov, a fost respinsă întrucât, din art. 5 al Statului (în forma inițială din anul 1999), rezultă că " se consideră a fi succesorul de drept al organizațiilor și asociațiilor e (denumite uneori și săsești) din județul B, desființate după 23 august 1944, iar temeiul de drept al celor mai sus pretinse îl reprezintă încheierea nr. 78/1999 a Tribunalului Brașov, OUG nr. 83/1999, Legea nr. 10/2001 și Statutul din România.

Așadar, în speță nu sunt incidente dispozițiile Legii nr.213/1998, ale Legii nr.69/1991 ci ale unor legi speciale (mai sus enumerate) care prin reglementările lor justifică pe deplin interesul în promovarea unei astfel de acțiuni.

Așadar, soluția instanțelor de fond cu privire la calitatea procesuală a pârâților și cu privire la reprezentarea Statului Român în speță, este corectă.

Nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și 12 alin. 3 Cod procedură civilă pe care și-au întemeiat recursurile pârâții, instanța va respinge recursurile și în baza art 312 alin. 1 Cod procedură civilă va menține decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarat de recurenții pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor prin DGFP și Județul B prin președintele Consiliului Județean împotirva deciziei civile 94/2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 04 Iunie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red AP 2.07.2009

Tehnored AG 3.07.2009/ 2 ex

Jud apel S /

Jud fond

Președinte:Camelia Juravschi
Judecători:Camelia Juravschi, Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 803/2009. Curtea de Apel Brasov