Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 818/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 818/2008-
Ședința publică din 19.05.2008
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurentul reclamant domiciliat în S M, strada -- 10,.20, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC ROMÂNIA SRL S M, cu sediul în S M,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 664/D din 27 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din 15.05.2008, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 19.05.2008, când s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 664/D din 27.06.2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă.
A admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul domiciliat în SMs tr. - -. 20 împotriva pârâtei SC ROMANIA SRL cu sediul în S M- și în consecință:
A constatat că raporturile de muncă dintre părți au încetat prin demisia reclamantului conform dispozițiilor art. 79 Codul muncii la data de 14 sept. 2006.
A obligat pârâta să achite reclamantului drepturile salariale aferente funcției de office manager pe perioada 01 august - 14 septembrie 2006.
A obligat pârâta să achite reclamantului 350 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărârea instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Între părți s-a încheiat contractul individual de muncă înregistrat la. cu nr. -/17 sept. 2004 prin care reclamantul a ocupat funcția de office manager, având un salariu de 380 lei. La data de 01.01.2005 reclamantul și-a schimbat funcția în aceea de director executiv cu un salariu de 2.126 lei conform actului adițional de la fila 6. La data de 01.04.2005 reclamantul avea un salariu de 380 lei potrivit actului adițional semnat de părți. Contractul de muncă din nou suferă modificări urmare actului adițional înregistrat la. la data de 04.09.2006 cu nr. 1067, prin care, începând cu data de 01.06.2006 reclamantul trece din funcția de director executiv în aceea de office manager cu un salariu de 380 lei. La data de 14.08.2006 reclamantul își depune demisia înregistrată sub nr. 508/14.08.2006, acordând unității un preaviz de 30 zile. În același sens, reclamantul notifică pârâta la 25.09.2006 prin executorul judecătoresc.
Având în vedere că reclamantul a contestat semnătura sa de pe ultimul act adițional, la cererea acestuia instanța a încuviințat efectuarea unei expertize grafologice la Institutul Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean Conform raportului de expertiză criminalistică de la filele 86-93, semnătura de la rubrica salariat de pe originalul actului adițional în discuție a fost executată de titular. Față de faptul că acest act adițional prezintă două semnături și că numai una din acestea a fost expertizată, instanța a încuviințat efectuarea unei completări de expertiză. Concluziile expertizei privind cea de-a doua semnătură de la aceeași rubrică cu stilou cu bilă încărcat cu pastă de scris de culoare albastră, conchid că aceasta nu a fost executată de titular.
Din probatoriul administrat instanța a reținut că între părți a existat un raport juridic de muncă, motiv pentru care excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâtă nu este fondată. Calitatea procesuală nu este determinată de funcția pe care reclamantul a ocupat-o la data demisiei, ci de existența raporturilor de muncă, necontestate de părți.
Astfel, analizând cu prioritate excepția invocată în baza dispozițiilor art. 137.proc.civ. instanța respins-o și a analizat cauza pe fond.
Reținând existența raportului juridic de muncă dintre părți, urmat de actul unilateral de voință al reclamantului, exprimat prin demisia depusă în scris și înregistrată la 14.08.2006, instanța admis acțiunea și a constatat că raporturile de muncă dintre părți au încetat prin demisia reclamantului, conform art. 79 Codul muncii la data de 14.09.2006, nefiind relevante apărările pârâtei cu privire șa data înregistrării demisiei
Având în vedere concluziile expertizei din care rezultă că una din semnăturile actului adițional nr. 11067/04.09.2006 este a reclamantului, s-a reținut că ultima funcție a acestuia la unitatea pârâtă a fost aceea de office manager cu un salariu de 380 lei.
Față de această stare de fapt, instanța a obligat pârâta să achite reclamantului drepturile salariale aferente funcției de office manager pe perioada 01 august - 14 septembrie 2006, pretenții cu care de altfel pârâta a fost de acord.
Mai văzând și disp. art. 274.proc.civ.
Asistenții judiciari, participând la constituirea completului de judecată în condițiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, au exprimat aceeași opinie asupra cererii reclamantului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs reclamanții solicitând admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței, obligarea pârâtei să-i plătească drepturile salariale aferente funcției de director executiv, a cheltuielilor de judecată de 700 RON și a celor din recurs.
Prin motivele de recurs s-a invocat că la 01.01.2005 reclamantul și-a schimbat funcția în aceea de director executiv cu un salariu de 2.126 lei, contractul de muncă a suferit modificări prin actul adițional înregistrat la. la 04.09.2006 sub nr. 1067, prin care, începând cu 01.06.2006 trece în funcția de office manager cu un salariu de 380 lei, act supus expertizei.
Conform acesteia, semnătura de culoare neagră a fost executată de el dar, potrivit suplimentului, semnătura de la rubrica salariat, culoare albastră a pastei, nu a fost executată de titular, reprezentând o contrafacere din fantezie, deci, un fals grosolan.
Ar părea absurd ca angajatorul să semneze cu culori diferite pe același document și la aceiași dată, iar pe de altă parte, dacă semnătura nu ăi aparține, nu înțelege rolul acesteia, mai mult, -ul și nici el nu dețin originalul. Totuși, trebuia să existe o copie certificată la ITM nu una xerox fără semnături, actul adițional fiind astfel lovit de nulitate relativă asupra căreia nu s-a pronunțat instanța.
Funcția din care reclamantul înțeles să-și dea demisia a fost cea de director executiv, altfel nu se justifica termenul de preaviz de 30 zile ce este specific doar funcțiilor de conducere iar, dacă s-au acordat drepturile aferente funcției de office manager, trebuia redusă corelativ și perioada de preaviz și nu să prelungească durata raporturilor contractuale în mod nejustificat până la 14 septembrie 2006.
Actul adițional este lovit de nulitate relativă întrucât nu s-a îndeplinit formalitatea multiplului exemplar, conform nr. 64/2003, nerespectarea obligației comunicării aduce atingere unui interes personal al angajatului, cel de-a cunoaște drepturile și obligațiile ce-i revin, conform chiar directivei nr. 91/533/CEE din 14.10.1991, iar pe de altă parte, nu există decât semnătura angajatorului.
La locul pentru semnătura angajatului, pentru valabilitatea contractului, este necesară doar semnătura acestuia, alăturarea alteia constituie o incertitudine a valabilității, validității actului juridic.
Semnătura cu albastru a fost pusă doar pentru a sugera ITM-ului că cea cu negru indescifrabilă ar aparține reclamantului, creând o aparență de natură să facă mai credibilă semnătura cu negru a reclamantului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Aspectul recurat de contestator din sentința pronunțată de instanța de fond, este cel referitor la calitatea pe care o avea în momentul demisiei și în funcție de aceasta și salariul la care este îndreptățit pe perioada demisiei.
Astfel, instanța de fond reținut că, întrucât, în urma expertizei grafologice, s-a concluzionat că una din semnăturile de pe actul adițional nr. 11067/04.09.2006 este contestatorului, ultima funcție pe care acesta a deținut-o la momentul demisiei, era aceea de office manager, cu salariul aferent de 380 lei. Însă, în condițiile în care act adițional, deși poartă mențiunea că s-ar fi încheiat în 3 exemplare, unul pentru angajator, unul pentru angajat și unul pentru a fi înregistrat la ITM, nu a putut fi prezentat în cele 3 exemplare originale, decât 1 exemplar aflat la angajator, iar contestatorul a contestat semnătura lui pe acest act, nu se poate trage decât concluzia că cerința multiplului exemplar nu este îndeplinită și că dovada trebuia completată cu alte mijloace de probă.
În acest scop s-au solicitat și depus dovezi privind salariile achitate respectiv încasate în perioada ce a urmat încheierii actului adițional contestat și până la momentul demisiei.
Analizând actele depuse în recurs, instanța constată că salariul încasat de contestator anterior demisiei a fost acela de 380 RON lei ce corespunde funcției de office manager.
Așa fiind, se poate reține pe baza probelor administrate în fața ambelor instanțe că la momentul demisiei contestatorul era angajat pe postul de office manager cu un salariu de 380 RON lei, motiv pentru care, urmează a se respinge recursul în baza prevederilor art. 312 Cod procedură civilă ca nefondat.
Adeverința prezentată de recurent, neputându-se corobora cu alte probe administrate în cauză, va fi înlăturată, mai ales că din statele de plată reiese că salariul avut de contestatorul recurent și anterior demisiei era acela corespunzător funcției de office manager, funcție ce rezultă și din ultimul act adițional la contractul de muncă.
Este adevărat că în aceste condiții contestatorul era obligat să acorde unității angajatoare un preaviz de 15 zile lucrătoare și nu de 30 de zile cum a reținut instanța de fond dar, întrucât în propria cale de atac, recurentului nu i se poate înrăutăți situația, iar angajatorul nu recurat hotărârea instanței de fond, nu se poate modifica această situație reținută greșit de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul reclamant domiciliat în S M, strada -, - 10,.20, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC ROMÂNIA SRL S M, cu sediul în S M,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 664/D din 27 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19.05.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 29.05.2008
- judecător fond -,
- dact. gref. - 29.05.2008 - 2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
